648 matches
-
poeme ca Stih, Har, Duh, Fast, Panteism monahal. Nu de puține ori se recurge însă și la tehnica barbiană a ermetizării. În mai mare măsură trimit la Joc secund, dar și la versurile lui Stéphane Mallarmé și Paul Valéry, Hamlet, Ofelia, Revizuiri, Intermezzo, Destin, Semne șa. Ultimele poezii din Game, precum și cele publicate ulterior indică orientarea spre un lirism direct, într-o formulă mai personală. Deși puține, traducerile lui B., mai ales cele din Baudelaire, sunt notabile. SCRIERI: De minimis. Libelă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285842_a_287171]
-
Teodorescu, I. Lăzărescu, Dimitrie Costea, Dan Mănucă, Remus Zăstroiu, Leon Volovici, Horst Fassel, Gabriela Drăgoi, Stănuța Crețu, Florin Faifer, Lucia Berdan, Lucia Cireș, I. H. Ciubotaru, Algeria Simota, Rodica Șuiu, Silvia Ciubotaru, Gh. Hrimiuc-Toporaș, Victor Durnea, Andrei Corbea, Ioan Holban, Ofelia Ichim ș.a. Cu studii privind literatura română sau diverse literaturi străine, istoria culturii, istoria mentalităților, cu cercetări de imagologie, genealogie, naratologie ș.a. au colaborat Gavril Istrate, Traian Cantemir, Const. Ciopraga, Eugeniu Sperantia, Theofil Simenschy, Maria Platon, Maria Carpov, Adrian Marino
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
pustiu. Explicit shakespeariană este secvența audiției unei romanțioase bucăți muzicale executate de o tânără angelică pe un melancolic clar de lună (Dumitrescu Bușulenga: 2000, 239): "părea că geniul divinului brit Shakespeare expirase asupra pământului un nou înger lunatec o nouă Ofelia" (Eminescu: 2011, II, 109). 3.5. Eminescu și literatura franceză Plecând de la apropieri care pot fi stabilite între modul de organizare a inconștientului și construirea structurilor verbale, pe linia teoriei simbolului, Marina Mureșanu-Ionescu propune o lectură a visului eminescian și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
țară de a se Încadra În aspirațiile poporului respectiv, În viața economică, politica socială a poporului respectiv, cu care trăiește Împreună”1. Dar refuzul de integrare a majorității populației evreiești În noua traiectoriecomunizantă e sesizat de activiștii P.C.R.: În 1946, Ofelia xe "Manole"Manole, activistă a C.C. al P.C.R., arăta Într-o ședință a resortului C.C. al organizațiilor de masă: „La evrei este o atmosferă foarte proastă... Ei pun problema că numai În xe "Palestina"Palestina trebuie să plece”2. Sprijinul
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
completă cu lumea În care s-au format. Firește, cu nuanțe, determinate de personalitatea fiecăruia dintre ei. În general, atunci când vorbesc despre evrei, Îi tratează ca și cum ar fi „din afara lumii lor”. Fie că este vorba de Iosif xe "Chișinevschi"Chișinevschi, Ofelia xe "Manole"Manole sau Ghizela xe "Voss"Vaas, când vorbesc despre evrei, aceștia spun „ei au făcut”, „ei nu au făcut”, dar niciodată „noi”. De aici tratarea mai mult decât „obiectivă” a oricărui subiect legat de evrei. Ceea ce e cert
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
activiste. Să amintim de Liuba xe "Chișinevschi"Chișinevschi, ce nu era numai soția lui..., ci a Îndeplinit importante funcții În aparatul Comitetului Central, ca vicepreședintă a Comisiei de Control a Partidului și apoi secretară a Comitetului Central al Sindicatelor (C.C.S.); Ofelia xe "Manole"Manole, activistă a Comitetului Central În anii 1944-1945, este În 1948 secretară a Uniunii Femeilor Democrate (U.F.D.R.), apoi se află În conducerea Apărării Patriotice Împreună cu Alice Benary, profesoară de limba română - În anii 60 -, directoarea liceului „Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
lista ar putea continua. Important de subliniat este activismul acestora, ele fiind departe de a fi doar „decorative”. Se poate spune că erau temute și ascultate. Faptul că erau numite, chiar În documente scrise, pe numele mic („tovarășa Anuța”, „tovarășa Ofelia” sau „tovarășa Ida”) le dădea o „aură” În plus, erau un soi de „principese ale partidului”. Toate erau cu vechi state de activitate ilegală, cu ani de Închisoare și lagăr ce le Întăreau nimbul revoluționar. Și cu toate acestea, atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Executiv. Dar acest fapt intră În alte coordonate. Mai mult decât atât, În diversele valuri de epurări și sancționări de la sfârșitul anilor 50, femeile - iar printre ele cele de origine evreiască - au dat un procent ridicat: Liuba xe "Chișinevschi"Chișinevschi, Ofelia xe "Manole"Manole, Ileana xe "Răceanu"Răceanu sunt sancționate În 1958 și eliminate din nomenclatură 3. Se poate observa că În perioada Dej a existat o anume tendință anti pe planul promovării femeilor. Să fi fost un reflex de tip
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
xe "Lupu"Lupu va ocupa și funcții În structura guvernului, fiind ministrul Muncii În perioada 1969-1977. În perioada 1969-1984 a făcut parte din Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central (organism ce a Înlocuit din 1965 Biroul Politic). xe "Manole"Manole, Ofelia Activistă a P.C.R. În perioada ilegalității. După 23 august, lucrează În structurile Partidului și În diverse organizații de masă controlate de P.C.R. Este secretară a organizației de femei (U.F.D.R.), vicepreședinte al organizației ARLUS. A fost sancționată politic În 1958
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
156 Luca, Vasile 35, 45-47, 61, 65, 69-70, 82, 92, 100-101, 115, 120, 126-127, 139, 142, 151, 153-154, 156, 158, 162-163, 165, 176 Lupu, Petre (Lupu Presman) 22, 152-153, 177 M Maicu, Horia (Goldstein Haim) 156 Maniu, Iuliu 35-36 Manole, Ofelia 100, 153, 155, 177 Manu, Petru 111-112 Maramureș 97, 122 Marcu, Leiba 45 Marea Britanie 49, 53, 91, 137 Marina, Justinian 86 Marinescu, Ion 44 Marx, Karl 147 Maurer, Ion Gheorghe 104, 158, 177, 182 Maxy, M.H. 59-60, 90, 114, 122
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
albă și rece” se prelinge „în lacrimi de faianță/ pe brațul meu stâng caligrafiat de Destin”. Ciclul Steaua Venerii (purtând drept motto eminescianul „Ochii mei -nălțam visători la steaua/ Singurătății”) potențează asemenea viziuni. Apar și noi simboluri, liliale și serafice. Ofelia a căzut „în lumea industrială”, îngerii (figură frecventă, tematică) se căznesc „să dezgroape ancora sădită în nămol”, lumina lunii zămislește o „noapte, noapte fără de hotare”, „nicăieri vreo stea, pretutindeni întuneric, pustiu”, pescarii își aruncă „năvodul după stele” peste „ziua pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
călătorește sub formă de stea. CONSPIRAȚIE ÎNTR-UN TRATAT DE ESTETICĂ La capătul raftului tablă de oțel de 2 mm broaște wertheim yale sau zeiss eu cu capul pe masă. punct. e drept că nudul inspiră teama de moarte chiar dacă ofelia cu pielea ca brînza nu mai spune prea multe din acest tOM aflăm că haRAbaBUra e o chestiune de gust din celălalt tom aflăm că judecătorii nu-s impresionați de vînzoleli metafizice în tOMUL XXXII scrie negru ep alb: "die
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
timpului său, un om genial. Unele din personajele sale constituie însă exemple cu valoare nosografică, mult înainte ca psihiatria să se fi conturat ca știință. Regele Lear este un bolnav de melancolie senilă, putând figura și astăzi ca observație psihiatrică. Ofelia este o adolescentă care se pierde, psihologic, în ceea ce denumim confuzia mentală reactivă. Nu lipsesc, în ambele cazuri, nuanțe clinice cunoscute astăzi doar de specialiști, dar intuite de genialul dramaturg într-un mod surprinzător de exact. Astfel de observații pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
În Hamlet, ceea ce Îl uimește până și pe Horatio, prietenul care Îl cunoaște cel mai bine. Cu o nouă determinare, Hamlet va fi gata să acționeze. În contrast cu el, ca și lumea noastră instabilă, galopând Înspre ruină și moarte, este dezintegrarea Ofeliei. În scena cimitirului, când mai are doar o zi de trăit, luând În mână craniul lui Yorick, Hamlet amintește de exercițiul mistic al unor sfinți care se așază În coșciug pentru a se familiariza cu moartea. În ultimul său monolog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pierdută în celălalt veac, rătăcită pe Câmpii Elizee vide, îmi stăruie până azi în minte, întrevăzând-o fantomatică, «logodnică de-a pururi», galactică plutind, mai degrabă dezintegrând văzduhul ca o altă Dame blanche, decât pe valuri în curgere moale ca Ofelia, încununată cu rozmarin și anason.“ În creațiile activității inconștiente a bărbatului - după cum observă C. G. Jung, de altfel atât de bine cunoscut de scriitor - „anima apare deopotrivă sub trăsăturile fetei și ale mamei“. Ființa „galactică“, persistentă în mintea lui I.
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pierdută în celălalt veac, rătăcită pe Câmpii Elizee vide, îmi stăruie până azi în minte, întrevăzând-o fantomatică, „logodnică de-a pururi“, galactică plutind, mai degrabă dezintegrând văzduhul ca o altă Dame blanche, decât pe valuri în curgere moale ca Ofelia, încununată cu rozmarin și anason. Cea mai veche semnalare scrisă a numelui de Negoițescu am întâlnit-o într-un document din anul 1652, sub Matei Basarab (Cartea obșteștii adunări a țării), publicat de Bălcescu în Magazinul istoric pentru Dacia: el
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Adrian Bălan Adrian Biru Sorin Bogdan Valeria Bouleț Vasile Caramalău Margareta Chetran Ady Ciopei Ionel Cojocaru Carmen Condrea Tinca Condurache Eugen Cotea Vasile Dima Cătălin Frențescu Sergiu Grosu Mihai Lefter Gabriel Harnagea Mariana Mardare Adrian Mihăilă Nicoleta Molă Neculai Moraru Ofelia Moruzi Cătălin Musteața Lili Noia Maria Norocea Elenă Nistreanu Elenă Obreja Constantin Perca Daniela Rotaru Gabriel Scarlat Cecilia Stan Mihai Tăbeica Otilia Ursu Gigel Valea Sorin Ciobanu Elenă 1982·1983 Adam Ioan Antohi Cerasela Minodora Bălan Mihai Bălan Violeta Bianu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Viorel Boboc G. Rodica Butuc M. Mihai Eduard Butnaru V. Ștefan Bunescu Const. Constantin Chiriac V. Ileana Chiriac I.Mariana Chirițoi A Felicia Cloșca M. Violeta Dănilă Dtru. Ioan Filip I. Livioara Gugescu V. Vasile Hobjilă V. Măricel Luca M. Ofelia Macarie Ghe. Valeriu Macovei P. Liviu Oghină Ghe. CameliaGina Postu M. Marinela Riciu I.Mihăiță Râpanu I. Nicoleta Romila Vict. Simona Cristina Stânga I. Liviu Zaharia St. Emilia Băhnăreanu E. Ștefan Registru matricol 224/19901991; Costin Clit,op.cit.,p.241
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
T.Tudor Ulian Ghe.Ionuț Sebastian Cocu Const.Cristina Țurcanu Vict.Lucian Registru matricol 233 voI I; Costin Clit,op.cit.,p.250. XII-a Filologie Balint C.Fabiola Blândă V-tin.Mihaela Brăescu Iul.RamonaIuliana Buciumaș S.Diana Cazacu Ghe.Ofelia Cehan Ghe.Roxana Chirica A.Ramona Dicu Const.Anișoara Elisei Sp.Valentina Enache Cez.Paula Florea Const.Laura Elenă Harnagea Const.Natalia Matei V.Livia Negru Al.Bogdan Olaru E.Mihaela Pandelea Dtru.Dora Elenă Prepelița N.Cristina Savin I.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Danteș C.Dragoș Costel Dieac V.Lavinia Donosă G.Mihaela Gheorghiu G.Gabriela-Daniela Gugescu C.BogdanCostel Lemnaru I.Leontin Marin N.MădălinaElena Masdrag I.Mihaela Mihai I.Oana Mocanu V.Andra Georgiana Moraru M.Alina Moraru M.Mariana Paraschivescu V.Ofelia Pîrțac P.Alina-Tamara Spiru H.Alexandra Strechie I.Viorica Tărăgan C.Doru Constantin Trofin C.George - Eduard Ibidem XII-a Matematică Informatică Bahna M.Andrei-Dinu Bălan Gh.Cătălin Berică M.Dragoș Enache M.Cristian Hălăngescu N.Alexandra Lovin C.Andrei
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
, Dan (15.XII.1933, Cluj), prozator. Este fiul Ofeliei Rebreanu (n. Balotă), funcționară, și al lui Traian Rebreanu, avocat. Clasele primare le urmează la Timișoara și la Lugoj, unde frecventează și liceul (1948-1952). Va fi un an student la Facultatea de Chimie Industrială din Timișoara, iar după efectuarea serviciului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
afilierea la Federația Internațională a Femeilor Democrate (F.I.F.R.). Au fost alese și Comitetul Federației și Comitetul său Executiv, din care au făcut parte: Maria Rosetti (președintă), Florica Bagdasar, Raluca Ripan, Mihaela Manase, Eugenia Rădăceanu, Elena Livezeanu, Gabriela Bernaki, Elena Stoia, Ofelia Manole ș.a. La Federație au aderat secțiile feminine de pe lângă sindicate, U.F.A.R., femeile organizate în „Apărarea patriotică”, în Frontul Plugarilor, în M.A.D.O.Sz., S.O.N.F.R. etc. Federația avea să înființeze organizații locale, comunale și județene. Cu toate că, potrivit statutului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Ionescu, Loti Foriș, Lena Constante, Pen Rozopol, Elvira Balmuș, Carola Moscovici, Cristina șerban, Dida Mihalcea, Alexandra Sidorovici, Anca col. Vasilescu, Zoe Dlugaci, Mihaela Manase, Elisabeta Sanielevici, Elena Livezeanu, Ghizi Corodi, Elena Păsculescu, Ernestina Ornștein, Ana Toma, Dora Massini, Dida Calimachi, Ofelia Manole, Alice Benari, dr. Alice Săvulescu, Elisabeta Luca, Elena Stoia, Florica șermaru, Constanța Crăciun, Marta Drăghici, Damian, Florica Mezincescu, Stafiescu, Sari Berkes, Ghizi Gips, Melega Valeria, Dumitrescu Ana, Ecaterina Mihalcea. ședința a fost deschisă de d-na Cristina șerban care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
tov. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker și Lotar Rădăceanu a avut loc Alegerea Comitetului Central al U.F.D.R. Președintă de onoare a U.F.D.R.: Ana Pauker, președintă activă: Constanța Crăciun. Vicepreședinte: Maria Rosetti, Eugenia Rădăceanu, Coralia Călin. Secretară generală: Alexandra Sidorovici. Secretare: Ofelia Manole, Florica Mezincescu, Olimpia Țenescu și Micaela Manasse. În ziua a doua și a treia a Conferinței pe țară a U.F.D.R., zeci de delegate au ținut să se înscrie la cuvânt și au trecut, pe rând, la tribună. Se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Conferință, tovarășa Ana Pauker, ministru de externe, a fost aleasă președintă de onoare a organizației. În Comitetul Executiv au fost alese: Constanța Crăciun, deputat, Dr. Florica Bagdasar, Maria Rosetti, Eugenia Rădăceanu, Coralia Călin, Ing. Alexandra Sidorovici, Florica Mezincescu, Olimpia Țenescu, Ofelia Manole, Micaela Manasse, Liuba Chișinevschi, Stela Moghioroș, Traiana G-ral Teclu, Magda Costea, Szekely Franciska, Emilia Bunaciu, Anuța Alexandru, Lotty Foriș, Ileana Micu, Marcela David, Constanța Georgescu, Niloș Ilona și Elisabeta Luca. Președintă activă a organizației: tovarășa Constanța Crăciun. Vicepreședinte: Maria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]