708 matches
-
Mic de tot.): Da... ARTUR: Ai lăsat buturuga să putrezească? CĂLĂUL: E pentru ultima dată... Mai bine m-ați ajuta s-o car înăuntru. ARTUR: Eu? (Indignat.) Eu să te ajut s-o cari? După ce că s-a îmbibat cu apă? (Oficios.) Cum îți permiți, domnule, să lași în ploaie buturuga mea? Cum să-mi pun eu capul pe buturuga udă? Tu ți-ai pune scapul pe buturuga udă? Bestie ordinară! CĂLĂUL (Plângăreț.): Așa se vorbește... cu un om bătrân și bolnav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
arnăut I.G. Duca, descendent din faimoșii călăi ai Moldovei, care jupuiau În numele Sublimei Porți”; Pag. 340: „Mai mult de jumătate din demnitarii P.N.Ț., au fost meteci: Madgearu, Răducanu, Mitro, Iunian, D.R. Ioanițescu-Durac, Dr. Vayass, Dr. Mezincescu, C. Gongopol (directorul oficiosului «Dreptatea»), Mihai Ghelmegeanu, Mihai Ralea, Armand Călinescu etc.”; Pag. 343: „capitaliști compradori băștinași”; Pag. 365: „Papanace... exponent al cuțovlahilor legionari, virulenți și pistolari”; Pag. 376:„... stareța de la Mogoșoaia (este vorba despre prințesa Marta Bibescu)”; Pag. 390: „ Marta Bibescu a fost
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
sau minoritoare nu puteau fi acceptate, fiind un obstacol În calea intenției Partidului Comunist de a monopoliza educația tinerei generații. Acest fapt este subliniat, În mod deschis, În 1949, de către ministrul Învățământului, Gheorghe xe "Vasilichi"Vasilichi, Într-un interviu acordat oficiosului comunist francez L’Humanité: „...În Constituția Republicii Populare Române se prevede că numai statul este cel care are dreptul să aibă școli, care se ocupă cu educația tineretului În țara noastră”1. Este locul să precizăm că ministrul, spunând „stat
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Republica Coreea. În condițiile anului 1988 și a "necesității întăririi solidarității țărilor socialiste", asemenea pași (prea mari ?) nu au fost deloc agreați de către autoritățile de decizie din România, fapt dovedit și prin preluarea de către cotidianul "Scânteia" din 21 septembrie 1988, oficiosul Comitetului Central al Partidului Comunist din România, a unui amplu articol din ziarul "Nodon Shinmun"(organ al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea), în care hotărârea Ungariei de a stabili relații diplomatice cu Republica Coreea era taxată ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
direcția unificării Coreei. O poziție mai elaborată față de stabilirea de relații diplomatice cu Republica Coreea de către fostele țări comuniste fără a face însă nominalizări a fost exprimată în articolul redacțional "Ce urmărește politica (n.a.: Republicii Coreea) față de Nord", publicat în oficiosul Partidului Muncii din Coreea, cotidianul "Nodon Shinmun" la 31 martie 1990, respectiv la mai puțin de 24 de ore de la anunțarea, prin mijloacele de informare în masă, a știrii cu privire la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Republica Coreea. În articol
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și Gaittany, profitând de ocazie, încercă să zâmbească transcendental și să comenteze cu mâna tactul muzicii. "Minunat! se extazie el. Superb!" și căută să antreneze și pe doamne în voluptățile lui muzicale. Madam Farfara părea tristă, Ioana placidă, iar Pomponescu, oficios, refuză să lichideze momentul Conțescu. Pomponescu era un sentimental care se vindeca de melancolie prin rememorație, cu care prilej persoana sa ocupa treptat centrul evocării. - A fost un om foarte interesant Conțescu, decretă el, tăindcu furculița un oeuf poché Chartres
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
asupra dușmanilor, că va avea un succes excepțional și o mare satisfacție în dragoste (Pomponescu se apără cu mâinile, dar se înroși sensibil). Emoția lui Pomponescu nu era o simplă mișcare de societate. De câtăva vreme tindea către o relație oficioasă cu Ioana, sub protecția doamnei Valsamaky-Farfara. Deși căsătorit, Pomponescu avea un cămin foarte întunecat. Nevastă-sa, de o vârstă cu el, devenise de câțiva ani infirmă printr-o anchiloză și-l doctriniza din fotoliul ei, cu concursul mamei ministeriabilului, femeie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
chestiune. Totuși circulau versiuni particulare. Ultimul ecou public fu un scurt schimb de explicații. O gazetă destăinui cu subînțelesuri că pe strada în care locuia Dan Bogdan, și anume în casa lui Andrei Gulimănescu, se afla un cuib al Mișcării. Oficiosul acesteia publică un comunicat conform căruia Mișcarea nu are nici un local în numita stradă, în care n-a călcat nici unul din membrii ei. Din partea legației apăru o notă cum că Deutsche Buchhandlung, ca o foarte onorabilă agenție comercială, nu aparține
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
oamenii în vârstă, avea o singură nedumerire la vorbele lui Pomponescu. Sfiala de care acesta pomenea nu i se părea lucru serios, gîndindu-se la privirea aprigă a lui Ioanide, la gesturile lui decisive. Chiar când Pomponescu desfășura teoria sfielii zâmbind oficios, Ioana avea sentimentul unei autorități exercitate asupra sa cu mijloacele blânde ale persuasiunii. Însă Pomponescu nu mințea, avea doar timiditatea solemnă. Se obișnuise în vizitele ministeriale, la banchete, să culeagă roadele acestei modestii pompoase și nu trăda procesul interior. De
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
madam Pomponescu era factorul determinant și, profitând de faptul că Smărăndăchioaia o frecventa, aruncă un prim mesagiu. Primind știri favorabile, trimise pe madam Valsamaky-Farfara cu misiunea specială de a vesti că, în caz de acceptare, Pomponescu ar primi o vizită oficioasă. Abia în acel stadiu al convorbirilor, Gaittany telefonă doamnei Pomponescu și o încredință că avea într-adevăr însărcinarea de a ancheta dispozițiile ministeriabilului. Cele două Pomponești convocară deci pe Pomponescu. . - Ascultă, Jean, deschise focul madam Pomponescu-consoarta, până când ai să stai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
afla o dată mai mult {EminescuOpIX 111} în prezența unor pasuri contradictorii din partea Europei și că nu era ușor a nu ține samă de aceasta. Rămâne să știm dacă puterile Nordului, după ce au făcut să se laude prin toate foile lor oficioase soliditatea înțelegem și voința hotărâtă de a face să se esecute programa lor din punt în punt, mai cu samă după ce s-au înaintat până a decide să trămită, o escadră combinată, ca pentru a uni amenințarea cu injuncțiunea, vor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
însăși împinsă și stăpânită de întîmplarea oarbă. Urmarea nemijlocită a acestei cunoștințe a fost o pripire ciudată, o neregulată îmbulzire spre a se scutura de nesiguranța penibilă a situației. Reprezentanții puterilor de nord se pusese cu furtunoasă grabă în relații oficioase cu noul regim de la Cornul - de - aur, fără, a ține samă, nici măcar de formalitățile obicinuite. Când reprezentanții puterilor continentale primiră cele Întâi ordine urgente ca să deie relații asupra intențiilor noilor stăpânitori (în 1 iunie) ei erau mai toți de acord
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tron a sultanului Murad al V se așteaptă să sosească încă în cursul săptămînei acestia. Kreuzzeitung află din Ems că contele Karolyi ar fi plecat, după ținerea unor co[n]ferențe la Paris, împreună cu ambasadorul francez Gontaut Biron. O corespondență oficioasă a ziarului Norddeutsche Allgemeine Zeitung afirmă că Anglia ar fi primit fără nici o rezervă primitivul program de reformă al lui Andrassy și că revenirea asupra acelui program e în stare de a pune în deplin acord pe toate puterile. În măsura în care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
depărtat portretul împăratului Austriei din sala consiliului comunal și au atârnat în locu-i icoana St. Lazăr. Deasupra turnului bisericei au înfipt o flamură cu inscripția: Zivio Serbia. Mulți lucrători de la drumul de fier au trecut la insurgenții din Herzegovina. Ziarele oficioase ungurești susțin cumcă guvernul nu e de loc surprins de întîmplările de la Dunăre, ci le-a prevăzut pe toate și au luat toate măsurile de precauțiune întrucît privește interesele monarhiei. Altfel și în privirea României Austro-Ungaria pare a lua măsuri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
plece la armie, după ce va fi publicat un manifest de război; iar mâni, în 1 iulie avea să se proclame Serbia întreagă în stare de asediu. [18 iunie 1876] SERBIA ["ÎN NUMĂRUL TRECUT... În numărul trecut am arătat că ziarul oficios al ministeriului unguresc, desigur bine informat, crede că războiul între Serbia și Turcia e inevitabil. După Coresp. politică s-ar fi luat toate dispozițiile ca oștirea sârbească să poată intra la 27 iunie în poziție strategică. Dacă se va face
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
necunoscut publicului mare. Destul numai că împăratul Austriei, cu ocazia primirei ce i-au {EminescuOpIX 139} făcut-o reprezentanța comunală a orașului Aussig, au pronunțat următoarele cuvinte: "Mă 'ntorc bucuros și foarte mulțămit și pot liniști pe domni". Unele foi oficioase par a vedea într - această asigurare că puterile au hotărât a lăsa ca lucrurile în Orient să se dezvoalte în deplină libertate, iar amestecul lor eventual să aibă de scop ajutorarea statelor creștine existente și a acelora cari s-ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
spre a vedea dacă nu transportă arme și muniții pentru insurgenți. [4 iulie 1876] {EminescuOpIX 144} AUSTRO-UNGARIA ["CONFERENȚA DE LA REICHSTADT... Conferența de la Reichstadt au avut se înțelege de obiect Cestiunea Orientală și au dat naștere următoarelor hotărâri (anunțate în foi oficioase). Oricare ar fi succesul războiului, Austria și Rusia vor recunoaște deocamdată status-quo teritorial, în caz însă dacă toate puterile semnatoare tractatului de Paris s-ar învoi la o modificare al acestui status-quo, Austria nu se va opune. În privirea arestărei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
împărțitorii decât cu redactorul tău. Să-l credem. [9 iulie 1876] ROMÎNIA ȘI CESTIUNEA ORIENTULUI De câteva zile ziare foarte răspândite din străinătate se ocupă cu atitudinea ce va lua-o România față cu complicațiunea orientală. Astfel "Pesther Lloyd", organul oficios al ministeriului unguresc și în special al contelui Andrassy, este se vede că autorizat de-a dezminți știrea despre presiunea ce România ar voi s-o exercite asupra Turciei pentru a căpăta concesii de natură internațională, ba chiar posesia Deltei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ministrul de esterne al României au prezentat - deși nu în mod oficial - un memoriu la Constantinopole, prin care se cer concesii însemnate, iar în caz de a nu se acorda acestea, România amenință asemenea de a intra în acțiune. Ziarele oficioase germane, cu abstracția lor fină, au găsit și deosebirea între memoriu și memorand. La cel din urmă se cere un răspuns, e un act diplomatic, cel dentîi e mai mult de valoare academică. Se zice aseminea că, după inițiativa Austro-Ungariei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de-a acorda decorații și de-a încheia convenții comerciale etc.; în fine regularea mai multor cestiuni de hotărnicie, a poziției păscarilor români din Chilia și cesiunea unei părți a Deltei Dunărene. [16 iulie 1876] {EminescuOpIX 154} CESTIUNEA ORIENTULUI ["ZIARUL OFICIOS... "] Ziarul oficios "Post" conține un ciudat articol asupra regularisirei Orientului care nu-i lipsit de adică. Posito - zice - că Austria ar anecta Bosnia, că Serbia și Montenegro ar deveni autonome și Bulgaria asemenea - poate sub un prinț rusesc - ar avea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acorda decorații și de-a încheia convenții comerciale etc.; în fine regularea mai multor cestiuni de hotărnicie, a poziției păscarilor români din Chilia și cesiunea unei părți a Deltei Dunărene. [16 iulie 1876] {EminescuOpIX 154} CESTIUNEA ORIENTULUI ["ZIARUL OFICIOS... "] Ziarul oficios "Post" conține un ciudat articol asupra regularisirei Orientului care nu-i lipsit de adică. Posito - zice - că Austria ar anecta Bosnia, că Serbia și Montenegro ar deveni autonome și Bulgaria asemenea - poate sub un prinț rusesc - ar avea poziția ce-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acel râu. Totodată se vestește din Constantinopole ca Ali Saib și Ahmed-Eiub Pașa se pregătesc a lua cetatea cu asalt. Se 'nțelege că, paralel cu aceste știri, vin altele din Belgrad cari vestesc vecinice victorii ale sârbilor. "Wiener Abendpost" ediție (oficioasă) de sară a gazetei oficiale austriace, publică următoarele în privirea mediațiunii de pace: Un comunicat telegrafic din Petersburg constată părtinirea vie cu care cabinetul rusesc lucrează la mijlocirile de pace ce s-au deschis la Constantinopole. În acest comunicat se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a armiei de pe Drina, iar armia de pe Ibar e pusă acuma sub comanda generalului rusesc Novoseloff. [22 septembrie 1876] AUSTRO-UNGARIA ["ZILELE ACESTEA... "] Zilele acestea împăratul Austriei a primit o scrisoare confidențială din partea împăratului Rusiei prin trimisul estraordinar generalul Sumarokoff. Presa oficioasă germană, austriacă și rusească caută a arăta că cuprinsul acestei scrisori e menit a asigura și mai mult pacea generală a Europei și a strânge legăturile de amiciție între amândouă imperiile. Cu toate acestea ni se pare ciudată brusca însărcinare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se pare ciudată brusca însărcinare ce i s-a dat generalului Sumarokoff de-a aștepta în Viena până ce împăratul Austriei va răspunde și de-a duce acest răspuns imediat la Livadia, unde-l așteaptă împăratul Alexandru. Cine cunoaște importanța jurnalisticei oficioase și precauțiunea cu care ea răsuflă va compara între ele răsuflările lor de natură foarte varie și va fi pe urmele adevărului. Acea scrisoare cuprinde, după un organ oficios, asigurări despre identitatea intereselor Austriei și Rusiei; deducem că aceste interese
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la Livadia, unde-l așteaptă împăratul Alexandru. Cine cunoaște importanța jurnalisticei oficioase și precauțiunea cu care ea răsuflă va compara între ele răsuflările lor de natură foarte varie și va fi pe urmele adevărului. Acea scrisoare cuprinde, după un organ oficios, asigurări despre identitatea intereselor Austriei și Rusiei; deducem că aceste interese sunt identice în Orient. Dar ce voiește Rusia în Orient? Aicea ni răspunde un alt organ oficios: formarea {EminescuOpIX 210} de state autonome sub principi ereditari. Dar din ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]