1,335 matches
-
minune Ce-ncântă omenirea cu alb S-aducă un dor de iubire Și de zborul spre cerul înalt. Ninge cuminte și tace zăpada Crengile-s strune ce-au amuțit... Simfonia culorii e însăși parada Mângâierii unui tainic iubit. Ninge-n oftaturi ca o solie... Trecătoare povară iar aducând. Lumea mai bună pare să fie, Îmbrăcată în albul acesta veșmânt. Cluj Napoca 5 februarie 2016 Umblare zilnică Am îngenunchiat dimineața Pe norul luminos ținut în mâna Ta... Să-ți pot aduce închinarea mea
POEME DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363427_a_364756]
-
decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cheia cheilor dragostea zeilor un strop de licoare o stea ce nu moare mângâierea de alint peste ce-am fost sau sunt. Am închis ușa... am deschis sufletul apoi simfonia simfoniilor a plans peste un oftat de râs. Mă recunoști? Am sufletul într-o clepsidră nisipul se fărâmă-n sticlă iar urma ce se cerne de pe urmă a devenit cutumă. Știu, nu înțelegi! Se rup prin mângâieri poteci, prin care soarele ne spală cu a luminii
URMA DE PE URMĂ de PETRU JIPA în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363454_a_364783]
-
iubirea de limbă , de țară și de neam le dădea aripi acestor titani să creeeze lucruri imposibile, opere nemuritoare , filme de neuitat pe care , vă rooog să recunoașteți , le priviți și domniile voatre , pentru a sută , a mia oară , cu oftat și melancolie.... Ce am primit în schimb , haos , hoție și moarte ...încă de pe când Petre Român ( Neulander) ne-a spus că industria construită de părinții și bunicii noștri e un morman de fiare vechi , iar Silviu Brucan, alta emanație ne-
O ISTORIE MINCINOASA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363569_a_364898]
-
a mai petrecut în cei optsprezece ani? Și ce are să se întâmple în viitorul apropiat? - De ce ai venit? întrebă Sonia, cu o voce neutră. Te-am îngropat de mult. Și nici măcar nu ți-am dus flori la mormânt. Scoase un oftat bizar care semăna a regret, dar și a „pagubă în ciuperci". Apoi, fără trecere, își aminti de film. Zise: păcat că nu l-ai văzut. Era grozav. britanicii ăștia ursuzi știu uneori să facă filme de un comic straniu. „Un
LORDUL VAGABOND de HARRY ROSS în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362283_a_363612]
-
în raniță după mesteceni când fuma zburau rațe cu guler cenușiu până unde putea marea să cuprindă cu ochiul era evident după despărțitura în silabe a degetelor că a fost mai subțire cu o femeie dezvelise acest luminiș până la poala oftatul ei dacă aplecai urechea îl auzeai când șoptea arunca codițele cuvintelor ca niște sâmburi de cireșe se agățau cu gura uscată pe iarba fântânii de mătase până ce femeia de o viață și un strop zâmbea dintr-o ciocârlie curgea dimineața
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
de dor ducea luna în raniță după mesteceni când fumazburau rațe cu guler cenușiu până unde putea marea să cuprindăcu ochiulera evident după despărțitura în silabe a degetelorcă a fost mai subțire cu o femeie dezvelise acest luminișpână la poala oftatul ei dacă aplecai urecheaîl auzeaicând șoptea arunca codițele cuvintelor ca niște sâmburi de cireșese agățau cu gura uscată pe iarba fântâniide mătasepână ce femeia de o viață și un strop zâmbea dintr-o ciocârlie curgeadimineața... XXXIII. INTERZISĂ INTRAREA LITEREI B
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > PETALE DE FLORI AU CĂZUT PESTE LUME Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 511 din 25 mai 2012 Toate Articolele Autorului Petale de flori au căzut peste lume, când lacrima ta s-a topit în oftat... eu nu te știam nici măcar după nume dar tu mă știai după mersul săltat. Ușor mă ningeau, dimineața, petale prin păr și pe frunte - lumină de gând, simțeam mângâiere în frunze, în ram și-n ochii-ți albaștri mistere curgând
PETALE DE FLORI AU CĂZUT PESTE LUME de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361163_a_362492]
-
căzut secerate, în ochii-mi luceferi izvoare-au secat și lacrima ta s-a-nfrățit cu abisul ce-n mreje de patimi te-a prins...și-ai plecat! Petale de flori au căzut peste lume, când zâmbetul meu a-mpietrit, cu-n oftat... eu nu te știam nici măcar după nume dar tu mă știai după mersul săltat. 30 aprilie 2012 Referință Bibliografică: Petale de flori au căzut peste lume / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 511, Anul II, 25 mai 2012
PETALE DE FLORI AU CĂZUT PESTE LUME de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361163_a_362492]
-
cu o voce tremurândă, cu greu inteligibilă. „Dumnezeu să te ierte, Neagule, el este singurul care poate să ierte”. „Roagă-te, părinte, pentru iertarea mea”. După câteva minute de ritual, preotul pleacă, face câțiva pași, se întoarce și aude un oftat greu al lui Neagu. Sufletul se desprindea de trup. Murise. Dumnezeu a vrut ca la capul păcătosului, în ultima clipă a vieții lui să fie preotul, victima lui Neagu. Acesta a fost preotul Ionel Berca, adevărat slujitor al lui Dumnezeu
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
prin atitudinea mea îndoielnică. Si..., evident..., mi s-a oferit un pat și ele două au dormit împreună. Numai somn și odihnă nu am avut eu toată noaptea, cu atât mai mult cu cât, până spre zori, am tot auzit oftatul ei dureros și foșnetul cearșafului apretat provocat de răsucirea trupului de pe o parte pe cealaltă... A doua zi, am stat pe plajă foarte mult și în apă foarte puțin, contrar dorinței mele! În apă era aglomerație și trebuia, uneori, să
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
oferă și ea spectatorilor multe delicii. Admirându-i pe englezi că știu să-și respecte tradițiile, ritualurile, obiceiurile, că își respectă țară și rangurile, că trăiesc după niște reguli bine stabilite, fără voia mea mi-a ieșit din piept un oftat la gândul că în țara mea natală nu se mai păstrează mai nimic din acele orânduieli de viață care îți asigură stabilitate, încredere în anumite valori, respectul pentru cei din jur și în același timp respectul pentru sine. Străzile mi-
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
Au vândut brazde de ogor”, pe câtă vreme „Destinele nu sfârșesc singulare,/ Căci au ecou în hău de frământări/ Cât soarele pe ceruri mai răsare/ Ne amăgim cu false dezmierdări.” (N-am să rechem). Gândurile sunt „cu blesteme” și „Greu vor străjui oftatul/ Adunate-n anateme/ Ne hrănesc apostolatul” (De-ai să-mi furi) - spune poetul silit să trăiască în această lume plină de contradicții, invadată de „străine hoarde”, în care „din adâncuri ne pândesc rechinii” și care produce în om, confuzie, teamă
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
tertecuță, cu intenția instinctuală de a mi-o proteja de o posibilă, viitoare lovitură, m-a trăznit prea-darnicul slujbaș al statului cu un ghiont bine ticluit deasupra rinichiului stâng. De durere, concomitent sau simultan, cum vreți voi, am scăpat un oftat și un pârț. Nenea ofițerul superior m-a și felicitat: ‒Bă, pulică!... păi tu mă iei la mișto? Eu ți-am cerut să citești cu suflet, că doar e textul scris de tine. Trebuie să facem împreună analiză gramaticală pe
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
două. Mulțumim frumos! Avem cu noi tot ce ne trebuie, dar vă rugăm să ne anunțați imediat ce se... - Desigur, nu se pune problema. Poftiți, vă rog! Rămași singuri în salon, se priviră lung și lăsară să le scape câte un oftat de ușurare. Iuliana izbucni în râs și îl îmbrățișă drăgăstoasă pe Eugen. - Sunt atât de liniștită și bucuroasă, sultanul meu drag! Am mare încredere că va fi bine. Laura este o fată extraordinară... Ce surpriză! Nu-mi vine să cred
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
-
a luptat îngerul cu mine ca un muntean cu nebunia catârului el sus eu pe loc el mai repede eu spre prăpastie el în dreapta eu aiurea s-a luptat îngerul cu mine mii de zile mii de pași mii de oftaturi până ce într-o clipă mirosul nopții ca o săgeată până spre inimă suficient de înfiptă cât să nu uit. Referință Bibliografică: Îndărătnicie / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1445, Anul IV, 15 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
ÎNDĂRĂTNICIE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367879_a_369208]
-
pot semăna durere, eu sunt și pomul vieții și mărul otrăvit. 4. Tu, iubire Tu iubire, ce mi-ești tu? Azi te vreau și mâine - nu! Azi fără de tine mor, Mâine te-aș vrea sub topor. Ești când zâmbet, când oftat, Când virtute, când păcat - Când pe umeri îmi pui jugul Simt prin piept cum taie plugul. Când de vânt tu îmi ești boare, Când ca spinul înțepătoare. Când îmi ești dulce alin - Când otravă și suspin. Te blestem și te
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
picături sticloase de lacrimi... la alții lacrimile se rostogoleau în tăcere pe pomeții brăzdați de soarele arzător al zilei. Stelian se aplecă peste unul din bolovanii aceia mari, greoi... îl privi de jur împrejur... apoi se îndreptă și scoase un oftat adânc, al omului care deziluzionat de tot ce vedea în jurul său, care se simțea lovit adânc poate. Chiar de acel pietroi pe care-l atinse ca pe o piatră prețioasă... Bolovanul zăcea ca după o suferință îndelungată... Desigur că fiind
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
ca după o suferință îndelungată... Desigur că fiind smuls din locul în care se înrădăcinase cu milenii în urmă, i-a provocat suferințe, da, suferințe pe care Stelian, Ioana, noi cei din jurul său le resimțeam, ne zguduiau. Pădurarul scoase un oftat adânc... apoi Stelian: „Astea sunt urmele lăsate de căutătorii de comori”. Pădurarul spuse printre dinți: „Nici nu mai știi cum să-i oprești. Parcă au înnebunit!” Duhul lui Zamolxe bântuie nevăzut și neliniștit peste aceste răni care mutilează fața trecutului
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
într-un fel, faptul că sihaștrii nu au vrut niciodată să se izoleze complet de lume “Călugărul Ilie Galaction a cerut unui sihastru, stăpânul său, să-i spună când, după părerea lui, va avea loc sfârșitul lumii. Acela, cu un oftat, i-a răspuns - Aceasta se va petrece în momentul când nu vor mai exista căi de la vecin la vecin!” Deci, noi putem adăuga, când egoismul și singurătatea vor fi cuvântul de ordine în societatea noastră. Monahismul, ca formă de manifestare
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]
-
privirea pierdută în direcția unui superb leandru, pe care nu contenise să-l admire încă de la venire. Baba s-a uitat bine, apoi a început să clatine din ce în ce mai adânc din cap și a rostit, în cele din urmă, cu un oftat din adâncul pieptului, oh, oh, benim kizim, prea dragă cerului ești pentru a te lăsa prea mult pe acest pământ!... Nici un mușchi n-a tresărit pe obrazul femeii la auzul acestor vorbe și nici măcar pentru o clipă n-a contenit
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
paroxism. Corpul mi se încorda. Dacă ai fi încercat atunci să înfigi un ac în el, cu siguranță nu ar fi pătruns, așa era de înțepenit de fiorii transmiși de mișcarea lină și plăcută la început, apoi tumultoasă și năvalnică. Oftatul și geamătul erau în plină desfășurare, vestind plăcerea împreunării. Din nou, la fel ca în barcă, am fost detronat de la funcția de conducător al “ostilităților”, la cea de serv. Un corp suplu și cu mișcări unduitoare a urcat deasupra mea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
sale coapte și tari la pipăit erau preocuparea buzelor mele și a mâinilor, iar printre pulpele sale bronzate ușor își făcea loc flămânzenia pământului... Căldura cavității și umezeala m-a făcut să tresalt de bucurie, mai ales atunci când am auzit oftatul partenerei și am simțit strângerea drăgăstoasă a brațelor ei. Nu pot descrie ce se întâmpla în acele momente în creierele noastre și cu simțurile noastre. Era ceva diabolic, nepământean... Ceva ancestral... Prin corpurile noastre, în care sângele circula normal, își
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
se sfârșește una și unde începe cealaltă, depinde de ce-ai venit, cu ce stare de spirit și mai ales cu ce “firfirici”, pentru a parafraza cuvântul atât de afurisit în medii “lumpenproletare”, scos de fiecare dată însoțit de-un oftat de gura unui regretat prieten atunci când nevoile și lipsurile îl covârșeau. Ceva geografie și istorie a locurilor pe care le străbatem ar îmbogăți cunoștințele celui ce citește aceste însemnări și poate fiecare la rândul lui va avea o posibilitate sau
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > OFTATUL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 187 din 06 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Nu mă-ntreba de ce oftez mereu Când fața mea e veselă, ori tristă, Oftatul vine de la Dumnezeu, De la-nceputul Zilei el există, Până se
OFTATUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367074_a_368403]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > OFTATUL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 187 din 06 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Nu mă-ntreba de ce oftez mereu Când fața mea e veselă, ori tristă, Oftatul vine de la Dumnezeu, De la-nceputul Zilei el există, Până se face seară în cuvânt, E zarea celuilalt, ce nu mai vine, Oftatul este zbaterea de vânt Din Dorul meu crucificat în tine... E mâna mea ce scrie-nfiorată La porunca Duhului
OFTATUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367074_a_368403]