2,372 matches
-
că sunt pe moarte, săracele! - Unde să mai găsesc eu acuma norișorii mei? se văicări vântul. - Nici o grijă, tot pe-acolo! Aleargă după ei! Se repezi vântul și, într-adevăr, dolofanii nourași, sătui și cu ugerele pline, umblau creanga pe ogoarele mării, lăsându-se mulși de orice vânt vagabond. Se întoarse vântul cu turma de nori, plesnind și fulgerând cu un bici de foc pe cei care o mai luau razna. Îi mulse pe toți umplând ulcioarele izvoarelor. Se umplură râurile
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
vitralii, candelabre de cristal. E adevărat, am văzut acolo frumoase fresce din istoria veche a Rusiei. Dar operele de artă, în marea lor majoritate, au teme din perioada comunistă - steaua roșie în cinci colțuri, secera și ciocanul, munca poporului pe ogoare și în fabrici, eroismul ostașilor sovietici, din când în când câte un intelectual, Lenin foarte des și Stalin foarte rar. În Rusia nu mai sunt mulți nostalgici care regretă perioada comunistă, după estimarea ghidului moscovit ar fi 10 - 15%, cam
DOUĂ CAPITALE IMPERIALE de DAN NOREA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1399490273.html [Corola-blog/BlogPost/350662_a_351991]
-
poate, căci Marea Trădare a Nației a avut loc într-adevăr în August 23..., când ați frânt Sufletul întregii Națiuni. După ce a fost trădat Neamul și ați adus rușii în case, în vetre, în școli, în hore, în lăcașuri, pe ogoarele noastre, în munți, în păduri... După ce ați băgat în pușcării zeci de generali, zeci de miniștri, sute de ofițeri superiori, sute de elevi și eleve, sute de călugărițe, sute de profesori universitari, sute de profesori preuniversitari, mii de ofițeri mai
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452674802.html [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
dobitoace, Ce-și așteaptă hrana-n troace. Și uite așa, pe răcoare, Vor fi scoase la plimbare, Iar ziua-n amiaza mare, Duse la o adăpătoare. De-ar fi numai de animale, Dar oamenii au și tarlale! Se spetesc muncind ogorul Asigurându-și viitorul. Apoi la cules de fân Ș-un copil crescut la sân, Timpul trece ca năluca Treabă-i toată ziulica! Dar privind încolo, încoace, Și la cele dobitoace, Cum își savurează hrana, Îngroșând pe coaste slana, Iar țăranul
DOBITOCUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1429535660.html [Corola-blog/BlogPost/352521_a_353850]
-
resursele pentru crearea locului de muncă banii economisiți devin puternic capital care se transformă în spitale, școli autostrăzi eventual cu aportul bugetului țării dar și în centrale energetice care folosesc gunoiul urban sau de grajd, fabrici care valorifică direct pe ogor recolta agricolă, transformarea pădurilor în mobilă de valoare. Și câte altele nu pot realiza întreprinzătorii mai ales dacă au făcut o școlarizare pragmatică în străinătate de unde si-au acumulat cunoștințele și curajul să-și investească economiile în țara de baștină
MENTALITATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1481455783.html [Corola-blog/BlogPost/354149_a_355478]
-
se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Se duseră la culcare, că a doua zi trebuia să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alți cu școala. Trebuia semănat grâul de toamnă. Și așa i se părea moșului că a cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte preocupări ce le avea
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
necazuri, mai ales asupra femeilor. În trecut, ziua Babei Dochia se respectă cu sfințenie, ca o adevarată sărbătoare, pentru că frigul să nu aducă pagube pe câmp și oamenii să fie ocrotiți de furtuni, pentru că ploaia să nu fie zgârcita cu ogoarele sătenilor și anul să fie unul bogat. De asemenea, se credea că Babă Dochia avea puterea de a feri de înec, de a ajuta animalele să se îngrașe și de a apăra vitele de boală. Ziare.com
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/zilele-babei-dochia/ [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
coruri, legături ce s-au înscris la loc de frunte în cartea de aur a începuturilor mișcării corale de amatori din țara noastră. În același timp, această vizită a însemnat pentru Societatea muzicală Doina, aflată la început de drum pe ogorul atât de fertil al muzicii românești, o nouă orientare și un prețios îndemn ca prin cântec să rupă nesocotita graniță ce despărțea pe fiii aceleiași țări. Însuși Paulian, sufletul Doinei severinene, mărturisea: Orașul nostru a avut cel dintâiu plăcerea să
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384510455.html [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
sărbătorit Centenarul Fanfarei înființată în 1911 iar, anul trecut, au marcat 110 ani de la înființarea Corului mixt al bisericii sub bagheta fratelui Gheorghe Crișan. Începută încă din anul 1891 ca lucrare misionară creștină, din sânul familiei Mihai Mateaș, slujirea în ogorul evangheliei s-a dovedit o Binecuvântare revărsată de Dumnezeu peste localitatea Tulca prin mângâierea Sfântului Duh. Sărbătoarea Recunoștinței din acest an, adusă de bihoreni ca jertfă duhovnicească pe altarul dragostei pentru Dumnezeu, a vibrat prin amintirea celor 120 de ani
120 DE ANI DE MĂRTURIE CREŞTINĂ ÎN TULCA (BIHOR) de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 by http://confluente.ro/120_de_ani_de_marturie_crest_sorin_petrache_1382588850.html [Corola-blog/BlogPost/347200_a_348529]
-
28 august 2015 Toate Articolele Autorului Să vină, abolit, Prezentul Cuvântului, ce-o să se nască, Din grai,cu litere nefaste, Am revenit cu Alfabetul. Și rădăcinile, ce scoase-au fost, Din solul nedreptății lor, Le-am răsădit, pe-un alt ogor, Dar neumbrit și fără adăpost. Noi, Limbă, graiului zidit-am, Din osul, ce se-nalță-n Cer, Și inima pe cruce răstignit-am, Doar versul să se verse în obol de fier. Noi, lacrima muncitei inocențe, În jug, am coborât
ÎN LUPTĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1440751210.html [Corola-blog/BlogPost/379361_a_380690]
-
câmpie teleormăneană, un fel de arta disimulării logodită cu sarcasmul, satira și zgândăreala moldoveanului pus pe șagă: De când își cunoscuse femeia și de când se însoțise cu ea, o știa fără rod și-și mai risipe și sămânța și pe alte ogoare. Iar ea știa lucrul acesta și-l ierta în tăcere (pag. 100), cu referire la escapadele amoroase și în afara legilor scripturii propovăduite de sfinția sa, părintele Tache Teofănescu. Există în cartea lui Gheorghe Andrei Neagu și scurte secvențe, povești nostalgice cu
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1462512864.html [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
în literatură, nici în istoria acesteia. Cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la înființarea Cenaclului “Satiricon “, care a devenit o adevărată școală de epigramă, doresc membrilor acestuia viață lungă, luminoasă, iar “țepii “ epigramelor lor să brăzdeze și să “însămânțeze ogorul nedesțelenit”al unora cu sămânța moralei, eticii, civilizației, etc. Al.Florin ȚENE Membru corespondent al Academiei Americană Română Președintele Ligi Scriitorilor Români Referință Bibliografică: Epigrama clujană la ceas aniversar / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1198, Anul
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1397282838.html [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
Autorului ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR La brigada gostatului din Valea Călugărească, pe timpul verii, când se termină aratul și prașila în vie, caii erau mult mai liberi și noaptea trebuia să-i scoatem la pășunat. Pășunea brigăzii era plasată între vii și ogoare cu lucernă și trifoi. Eu trebuia să-l ajut la păzitul cailor în timpul nopții pe nea Costică, un vâlcean stabilit la brigada noastră. Funcția lui era de paznic și era folosit acolo unde era nevoie de el. Nea Costică fusese
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ispravile_armasarului_cezar_mihai_leonte_1339862301.html [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
să scape! După ce terminau cu munca de peste zi, caii erau aduși la grajd. Noi îi preluam să-i ducem pe timpul nopții la pășune. Spațiul pășunii era destul de mare, însă caii erau animale și aveau mirosul dezvoltat, astfel că trăgeau la ogoarele de trifoi și lucernă. Nu era ușor să stăpânești cei 20 cai ai brigăzii, dar de foarte multe ori nu ne făceau probleme. Liderul grupului de cai era armăsarul Cezar, pe care dacă îl duceai de căpăstru era docil și
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ispravile_armasarului_cezar_mihai_leonte_1339862301.html [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
armăsar era un bun psiholog, fiindcă mai întotdeauna stătea pe lângă mine, iar caii ceilalți pășteau liniștiți în jurul lui. Culmea era că dacă adormeam, și nea Costică nu era pe lângă mine, caii aceștia dispăreau ca prin farmec la cel mai apropiat ogor de lucernă sau trifoi. Lanul cu trifoi era chiar lângă gardul pășunii, și vă puteți închipui ce fel de miresme aruncau în aer florile de trifoi noaptea? Într-o astfel de noapte am adormit și nici nu știu cum m-am trezit
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ispravile_armasarului_cezar_mihai_leonte_1339862301.html [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
amintirea celor care nu mai sunt printre noi, ori, cine știe... Gheorghe Popa de Teiuș, Prefectule! Lacrima ta o duc de aici sub pleoapele mele vinovate de lumină, și voi mărturisi-o tuturor, tu, care ai lăsat brazde adânci pe ogorul înțelenit al neamului nostru! Ne-ai lăsat nouă un Testament plătit, de care, vai, nu ne mai aducem aminte! Prin acest Testament, scris în Arad, la 7 martie 1867, el dispunea ca din cei 6000 de florini v.a. testați
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MORMINTE ŞI SPINI...) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_morminte_si_spini_.html [Corola-blog/BlogPost/366663_a_367992]
-
de Nistru, Dunăre, Tisa, Bega și Mare Neagră. Sunt mulți promotori culturali de origine română răspândiți pe meridianele lumii, de la Polul Nord până în Australia, de la Marea Japoniei până în pădurile de nepătruns ale Amazoniei, s-au însămânțat acolo ca semințele pe un ogor, însă iubirea de Patria Limbii Române și a științei, face să rodească „fructele” promovării culturii noastre, printr-o dăruire necondiționată. Printre astfel de oameni, enumerăm câțiva: Ligya Diaconescu, George Roca, Elena Buică, Mariana Zavati Gardner, Florentin Smarandache, Gheorghe Stroia, Constantin
GENEROZITATEA UNEI ISTORII OBIECTIVE A SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI DE PRETUTINDENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_generozitate_al_florin_tene_1363598176.html [Corola-blog/BlogPost/345319_a_346648]
-
în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de toamnă al grâului. Poate nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa va scapa de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să nu-l audă tatăl său cum gândește. Bătrânii au
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
piese din lemn policromat. Mă bucur trăind, mă bucur să pregătesc dulceață, prăjituri și alte delicatesuri cu care să-mi primesc prietenii, să privesc pomii înflorind, să privesc mierlele de afară. Sunt la fel ca și țăranul care își cultivă ogorul și vede crescând primele mlădițe. Fericirea pentru mine este foarte simplă. Ce ți-ai dori? Flori de câmp Mi-aș dori mai multe spații pentru expoziții în București. Au rămas foarte puține săli și artiștii n-au unde să-și
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Paula Tudor: ”Îmi place să construiesc, să zidesc, să simt” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105625_a_106917]
-
și tu un as în mânecă, în timp ce altul n-are deci nu mai cântări: niciodată nu va ieși un rezultat echitabil! Să te raportezi mereu la altul poate fi obositor. Leu Imaginează-ți viața ta, în acest moment, ca un ogor nou care așteaptă prima însămânțare. Gândește-te la ce anume vrei să recoltezi la anul de pe acest pământ fertil și începe campania agricolă! Evident, e o metaforă, dar se potrivește de minune situației în care te afli acum, pentru că important
HOROSCOP, sâmbătă, 6 mai 2017 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104513_a_105805]
-
ca semn al trecerii la statutul de femeie măritata. ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI. Și în tradițiile populare denumirea coincide, căci, conform obiceiurilor din străbuni, prima zi a lui Brumărel îi este dedicată Sfanțului Pocroavă. Acesta este vestitorul iernii, cel ce acoperă ogoarele cu zăpadă. Tot despre protecție este vorba și în tradiția religioasă a sărbătorii Acoperământului Maicii Domnului. Lipovenii și ucrainienii îi spun Pocrova, pentru ca, în limba slavă, „pokrov" se traduce prin „acoperământ". ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI. În esență, sărbătoarea are o mare
Acoperământul Maicii Domnului. De ce fetele mari trebuie să se roage divinității by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101797_a_103089]
-
topește în bucățele mici și nu mai este atat de periculoasă. - Din această zi, cucul și privighetorile nu mai cânta. - În tradiția populară, până în acestă zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datina, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. - Tot acum, Sânpetru pocnește din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciți pe drumuri de munte sau în pădure. - Pentru sporul casei și pentru sănătate, se
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. De ce este bine să vezi răsăritul în fiecare dimineață by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101998_a_103290]
-
trebuie să spele geamurile în această zi, să nu le surprindă Joia Mare cu geamurile murdare. Ritualul spune că în acea gospodărie va pătrunde lumina tot anul. În gospodării, se curăță grajdurile, livada și grădina. Cenușa din sobe, aruncată pe ogoare, are puteri miraculoase, pentru că va spori recolta acelui ogor.
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR: Miercurea Mare - Pomenirea femeii păcătoase și a lui Iuda by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102154_a_103446]
-
le surprindă Joia Mare cu geamurile murdare. Ritualul spune că în acea gospodărie va pătrunde lumina tot anul. În gospodării, se curăță grajdurile, livada și grădina. Cenușa din sobe, aruncată pe ogoare, are puteri miraculoase, pentru că va spori recolta acelui ogor.
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR: Miercurea Mare - Pomenirea femeii păcătoase și a lui Iuda by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102154_a_103446]
-
fete. Ea trebuie să fie cea mai frumoasă, cea mai cuminte și cea mai bună dintre fetele satului. Va fi împodobita cu spice de grâu. Celelalte tinere se îmbracă în alb. Astfel format, alaiul Drăgaicei pornește prin sat și pe ogoare. La răscruci fetele fac o hora și cântă voioase. Adesea "Drăgaicele" sunt confundate cu "Sânzienele". După unii specialiști, sărbătoarea Sânzienelor își are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui. Aceste personaje au fost adesea reprezentate de traci înlănțuite într-
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Cum se răzbună SÂNZIENELE pe cei care nu țin sărbătoarea de 24 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101974_a_103266]