407 matches
-
pentru producția de carne, lapte și alte produse lactate, piei și lână sau pentru utilizarea ca animale de tracțiune și în activități sportive sau recreative, pentru vânzare ori livrare către cumpărătorii cu ridicata, organizații specializate sau în piețe. 612101 cioban (oier) 612102 crescător-îngrijitor de animale domestice pentru producția de lapte și carne 612103 tocător de furaje 612104 lucrător calificat în creșterea animalelor 612105 crescător bovine 612106 crescător porcine 612107 mamoș porcine 612108 baci montan 612109 cioban montan 612110 crescător de oi
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260691_a_262020]
-
de animale domestice pentru producția de lapte și carne 612103 tocător de furaje 612104 lucrător calificat în creșterea animalelor 612105 crescător bovine 612106 crescător porcine 612107 mamoș porcine 612108 baci montan 612109 cioban montan 612110 crescător de oi montan 612111 oier montan 6122 Crescători de păsări Crescătorii de păsări planifică, organizează și efectuează activități agricole pentru creșterea și îngrijirea găinilor, curcanilor, gâștelor, rațelor și a altor păsări de curte, pentru a produce carne, ouă și material de reproducere a efectivelor de
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260691_a_262020]
-
pentru producția de carne, lapte și alte produse lactate, piei și lână sau pentru utilizarea ca animale de tracțiune și în activități sportive sau recreative, pentru vânzare ori livrare către cumpărătorii cu ridicata, organizații specializate sau în piețe. 612101 cioban (oier) 612102 crescător-îngrijitor de animale domestice pentru producția de lapte și carne 612103 tocător de furaje 612104 lucrător calificat în creșterea animalelor 612105 crescător bovine 612106 crescător porcine 612107 mamoș porcine 612108 baci montan 612109 cioban montan 612110 crescător de oi
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266959_a_268288]
-
de animale domestice pentru producția de lapte și carne 612103 tocător de furaje 612104 lucrător calificat în creșterea animalelor 612105 crescător bovine 612106 crescător porcine 612107 mamoș porcine 612108 baci montan 612109 cioban montan 612110 crescător de oi montan 612111 oier montan 6122 Crescători de păsări Crescătorii de păsări planifică, organizează și efectuează activități agricole pentru creșterea și îngrijirea găinilor, curcanilor, gâștelor, rațelor și a altor păsări de curte, pentru a produce carne, ouă și material de reproducere a efectivelor de
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266959_a_268288]
-
pentru producția de carne, lapte și alte produse lactate, piei și lână sau pentru utilizarea ca animale de tracțiune și în activități sportive sau recreative, pentru vânzare ori livrare către cumpărătorii cu ridicata, organizații specializate sau în piețe. 612101 cioban (oier) 612102 crescător-îngrijitor de animale domestice pentru producția de lapte și carne 612103 tocător de furaje 612104 lucrător calificat în creșterea animalelor 612105 crescător bovine 612106 crescător porcine 612107 mamoș porcine 612108 baci montan 612109 cioban montan 612110 crescător de oi
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266960_a_268289]
-
de animale domestice pentru producția de lapte și carne 612103 tocător de furaje 612104 lucrător calificat în creșterea animalelor 612105 crescător bovine 612106 crescător porcine 612107 mamoș porcine 612108 baci montan 612109 cioban montan 612110 crescător de oi montan 612111 oier montan 6122 Crescători de păsări Crescătorii de păsări planifică, organizează și efectuează activități agricole pentru creșterea și îngrijirea găinilor, curcanilor, gâștelor, rațelor și a altor păsări de curte, pentru a produce carne, ouă și material de reproducere a efectivelor de
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266960_a_268289]
-
pentru producția de carne, lapte și alte produse lactate, piei și lână sau pentru utilizarea ca animale de tracțiune și în activități sportive sau recreative, pentru vânzare ori livrare către cumpărătorii cu ridicata, organizații specializate sau în piețe. 612101 cioban (oier) 612102 crescător-îngrijitor de animale domestice pentru producția de lapte și carne 612103 tocător de furaje 612104 lucrător calificat în creșterea animalelor 612105 crescător bovine 612106 crescător porcine 612107 mamoș porcine 612108 baci montan 612109 cioban montan 612110 crescător de oi
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272373_a_273702]
-
de animale domestice pentru producția de lapte și carne 612103 tocător de furaje 612104 lucrător calificat în creșterea animalelor 612105 crescător bovine 612106 crescător porcine 612107 mamoș porcine 612108 baci montan 612109 cioban montan 612110 crescător de oi montan 612111 oier montan 6122 Crescători de păsări Crescătorii de păsări planifică, organizează și efectuează activități agricole pentru creșterea și îngrijirea găinilor, curcanilor, gâștelor, rațelor și a altor păsări de curte, pentru a produce carne, ouă și material de reproducere a efectivelor de
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272373_a_273702]
-
pentru producția de carne, lapte și alte produse lactate, piei și lână sau pentru utilizarea ca animale de tracțiune și în activități sportive sau recreative, pentru vânzare ori livrare către cumpărătorii cu ridicata, organizații specializate sau în piețe. 612101 cioban (oier) 612102 crescător-îngrijitor de animale domestice pentru producția de lapte și carne 612103 tocător de furaje 612104 lucrător calificat în creșterea animalelor 612105 crescător bovine 612106 crescător porcine 612107 mamoș porcine 612108 baci montan 612109 cioban montan 612110 crescător de oi
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
de animale domestice pentru producția de lapte și carne 612103 tocător de furaje 612104 lucrător calificat în creșterea animalelor 612105 crescător bovine 612106 crescător porcine 612107 mamoș porcine 612108 baci montan 612109 cioban montan 612110 crescător de oi montan 612111 oier montan 6122 Crescători de păsări Crescătorii de păsări planifică, organizează și efectuează activități agricole pentru creșterea și îngrijirea găinilor, curcanilor, gâștelor, rațelor și a altor păsări de curte, pentru a produce carne, ouă și material de reproducere a efectivelor de
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
vechi timpuri, principala ocupație a primilor locuitori constituind-o, încă din epoca pietrei, agricultura. Primele descoperiri arheologice care dovedesc locuirea vetrei orașului datează din perioada anilor 680-1025. Ca nume de localitate, Băilești, provine de la numele "Băilă", un neam fruntaș de oieri. Băilă împreună cu ai săi au făcut popas de iernare, ani la rând, în această zonă și astfel a apărut satul Băilești. Prima atestare documentară din 4 ianuarie 1536, din timpul domniei lui Radu Paisie, amintește că Băileștiul exista încă din
Băilești () [Corola-website/Science/297005_a_298334]
-
epidemiilor de ciumă și a războaielor (1531, 1554, 1573, 1577), unele așezări săsești și-au completat populația cu locuitori români. În această categorie se include și Avrig-ul, pe lângă Bungard, Cârța, Orlat, Săsăuși, Ludoș, Fofeldea sau Topârcea. Reglementarea propriu-zisă a păstoritului oierilor mărgineni în Țara Românească se face cu începere din 1721, prin întocmirea unui regulament,în care erau prevăzute locurile de vamă, unde se făcea numărarea oilor și eliberarea „țâdulelor”, după achitarea taxelor vamale 1,5 fl., pentru 600 de oi
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
unde se făcea numărarea oilor și eliberarea „țâdulelor”, după achitarea taxelor vamale 1,5 fl., pentru 600 de oi. Numărea oilor se realiza la Turnu Roșu, ”vama cea mare”, sau la Poiana Neamțului de lângă Avrig. Pentru trecerea turmelor se îngăduia oierilor să folosească drumuri largi de 15 stânjeni (30 metri), numite „drumurile oilor”, fără ca proprietarii terenurilor respective să ceară vreo despăgubire. Printre comunele considerate „pertinentiae” ale Sibiului, cu anumite obligații, era și Avrig, în conformitate cu conscripția din 1712. Mărirea taxelor vamale, în
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
îndeosebi a transilvănenilor în secolul al XIX-lea. Transilvăneni au venit mai ales din zona Sibiului și mai apoi a Făgărașului, iar principala lor ocupație era oieritul. Primii dintre ei s-au așezat sub cetate, formând mahalaua Țuțuieni (adică a oierilor), iar cei veniți mai târziu s-au stabilit în Blebea sau Humulești. Aceștia au adus odată cu ei și meșteșugurile aferente creșterii oilor și ovinelor, cum ar fi producția de produse lactate, producția de țesături de lână, de in, ș.a.. O
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
de la localitatea omonimă situată în apropierea Brașovului. Familia preotului Samson D. Popescu, născut în 1862 în Breaza de Sus, are ca strămoși pe sătenii din Dârstea Brașovului. Breaza este considerată una dintre cele mai importante așezări întemeiate de „...acești neobosiți oieri ungureni găsiți pretutindeni la muncă spornică și rodnică”. Un descendent al familiei Mănoiu din Fundata, județul Brașov, care și-a schimbat ulterior numele în Manolescu, afirmă că „Niță, unul din fiii lui Moș Mănoiu, care avea doisprezece ani când a
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
a unei mici colonii grecești (emporion) numită "Parthenopolis". În Evul Mediu localitatea era cunoscută sub denumirea de Stratoni pe vremea bizantinilor, apoi de Mangeapunar pe vremea turcilor, cu o populație modestă de pescari greci (și, mai târziu, Lipoveni) și de oieri Mocani și Tătari. În perioda 1840-1940 satul a fost populat și de așa numiții germani dobrogeni, purtând în limba acestora denumirea de "Büffelbrunnen" (în ). Numele de „Costinești” l-a luat de la Emil Costinescu (latifundiar și om politic la sfârșitul secolului
Costinești, Constanța () [Corola-website/Science/301137_a_302466]
-
numeroase familii ale căror strămoși s-au stabilit în Cuca, venite din zona Trei Scaune, Brețcu - familiile Barla, Trihenea, Ștefan, iar din zona Rucăr - Dragoslavele - familia Țulug etc. Sunt sate în vecinătatea comunei Cuca care sunt formate în majoritate din oieri veniți în transhumanta în căutate de locuri care să le asigure cele necesare traiului zilnic și odată ajunși aici, s-au stabilit și locuiesc și în prezent. Am văzut de unde vine denumirea localității și ne-am convins că rediul cucului
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
cu 1.158 de locuitori, era formată doar din actualul sat de reședință, în cadrul căruia se identifica drept parte, în zona de nord, mahalaua Stoenești (astăzi devenită sat). Despre satul Nedelea se spune că prin anul 1792 niște familii de oieri din Transilvania au trecut cu oile în Țara Românească și s-au așezat pe moșia Baba Ana (pe atunci în județul Buzău, acum în sud-estul extrem al județului Prahova), pe moșia hatmanului Mihăiță Filipescu. Cum acolo lipsea însă apa, hatmanul
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
lipsea însă apa, hatmanul le-a permis acestora să se mute în 1793 pe o altă moșie a sa, moșia Filipească, de pe malul stâng al râului Prahova, unde se afla o cârciumă care aparținea hangiței Nedelea. În jurul cârciumii, unul din oieri, pe nume Ioachim, a fost hirotonit preot și a pus temelia bisericii satului înființat de țărani în zonă. La începutul secolului al XX-lea, satul avea 995 de locuitori. Apropierea de Târgșorul Vechi, centru administrativ și comercial medieval, influențează și
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
din 13 februarie 1458. În secolul al XV-lea acest domeniu situat la granița cu Transilvania era pe de-antregul domnesc. Procesul lent de populare al așezărilor de pe valea Bistricioarei a fost unul dependent de apropierea de Bazinul Transilvan. Unii dintre oieri (numiți tuțuieni și cu prezență sezonieră obișnuită), s-au stabilit aici atunci când situația politico-socială transilvăneană nu a mai fost pe placul lor. Se înregistrează un aflux mare de fugari - bine primiți de autorități dată fiind densitatea redusă a localnicilor - mai
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: două case din 1920 din satul Teșila; ansamblul rural (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea); gospodăria de oier Frusina Roșca (sfârșitul secolului al XIX-lea), ansamblu alcătuit din casă și anexe (saivan, bucătărie de vară, grajd și fânar); casele Constantin Bran (1868), Ibrian Gh. Pompiliu (1928), Ion Pochișna (1900), Maria Cârstea (1928) și Luxandra Neagu (1930); și ruinele
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
Buzăului (în special din zona Sibiciu), devenite apoi așezări permanente; este cazul unor sate ca Păltiniș și Furtunești sau al unor sate astăzi dispărute (Lunca Pârciului, Roscoi, Argăsălești) devenite astăzi parte a altor sate. Alte așezări au fost întemeiate de oieri și țărani din sudul Ținutului Secuiesc (actualul județ Covasna), fie că au fost etnici români (ca în satul Vadu Oii) sau maghiari (ca în satul Nemertea). Proprietatea în devălmășie a moșnenilor a intrat în conflict cu cea a boierilor proprietari
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
care apare în documente este Filiu. Originile satului nu pot fi urmărite decât începând de la 1830, momentul în care, oficial, raiaua Brăilei revine la Țara Românească. Precum majoritatea satelor din zonă, satul s-a dezvoltat dintr-o târlă pe care oierii o foloseau în transhumanța lor. Moșia Filiu intră pe la 1840 în posesia uneia dintre cele mai vechi familii boierești muntene, boierii Budișteanu. Pe la mijlocul secolului al XIX - lea este întemeiat și satul care dă numele comunei, Bordei Verde. Momentul exact al
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
astfel încât să poată beneficia de pe urma deplasărilor, la întoarcerea în satele de origine (Ex. ciobănii din satul ]Târlungeni, Brașov își modificau numele după denumirea satului - Târlungeanu, cu toate că în realitate se numeau Beschia). Astăzi, denumirea satului vechi Crîngeni a dispărut, iar urmașii oierului Gheorghe Târlungeanu au numit satul Târlungeni. În timp ciobănii și-au păstrat și îngrijit locurile de peste munți unde își aduceau "tîrla". Tîrla rămânea de multe ori la câmpie și pe timpul verii. Locul preferat de către pastorii transilvăneni era cîmpia cuprinsă între
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
Există un cămin cultural și o bibliotecă. Asigurarea serviciilor de sănătate se realizează prin intermediul unui dispensar uman. Climatul în zona este de tip montan În anii 1790 - 1791, pe teritoriul actual al comunei, s-a stabilit împreună cu o familie numeroasă oierul Iftimie Negrea, originar din comuna Crucea . Gospodăria și-a întemeiat-o în centrul actual al satului, pe cursul Călimănelului, iar sălașul vitelor îl avea în actualul sat Coverca. Fiind priceput în tratarea și vindecarea unor afecțiuni umane și veterinare prin
Comuna Panaci, Suceava () [Corola-website/Science/301980_a_303309]