1,160 matches
-
în izmene: făceau gimnastică de înviorare, se spălau în apa râului, când îi luară în baionete pe nemți, și-i sprijiniră moldovenii de pe deal ... cărându-le friților numai ghioage noduroase, de le-au îmuiat de oase. Snoava este cam așa: „[...] Olteanul, bine aghesmuit cu țuică și zaibăr, alături de muiere, stătea țanțoș pe capra căruței și, din când în când, în timp ce șfichiuia cu biciul caii, mai dădea câte un chiot de suna valea, când în față îi apare un soldat, pe care
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
față îi apare un soldat, pe care-l ia la întrebări, în loc să-l poftească în căruță ca să ajungă mai repede la unitatea militară, fiindcă întârziase, iar pedeapsa ce-l aștepta era arestul. Când prostanul de soldat i-a dat pușca, olteanul i-a ordonat: „Dezbrăcat, fă ca*a și învață-te minte că bine-ți prinde!... și să nu mai dai arma din mână și femeia din su*ă, că altfel, P*ță, nu te mai iau în căruță". După ce soldatul
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
și învață-te minte că bine-ți prinde!... și să nu mai dai arma din mână și femeia din su*ă, că altfel, P*ță, nu te mai iau în căruță". După ce soldatul se îmbracă și primește pușca înapoi de la oltean, îi spune: „Neicuță, ascultă comanda la P*ță! Culcat și mănâncă puțin ra*at”. Olteanul, privind la soldatul care se duse, scrâșni din dinți ți-i zise muierii: „Îl văzuși, al dracu'... la ce-l duce capul?" Olteanca i-a
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
mână și femeia din su*ă, că altfel, P*ță, nu te mai iau în căruță". După ce soldatul se îmbracă și primește pușca înapoi de la oltean, îi spune: „Neicuță, ascultă comanda la P*ță! Culcat și mănâncă puțin ra*at”. Olteanul, privind la soldatul care se duse, scrâșni din dinți ți-i zise muierii: „Îl văzuși, al dracu'... la ce-l duce capul?" Olteanca i-a zis: „Tu văzuși ce făcuși, pe la bot te murdăriși, iar acuși să poftești la popă
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
zise muierii: „Îl văzuși, al dracu'... la ce-l duce capul?" Olteanca i-a zis: „Tu văzuși ce făcuși, pe la bot te murdăriși, iar acuși să poftești la popă să te aghesmuiești, că în casă cu mine nu locuiești!” Un oltean trecea pe-o vale Cu muierea după el; Când deodată vede-n cale Un soldat cam prichindel. - Bună ziua, măi cătană! Unde-mi mergi așa grăbit? Să trăiți! La garnizoană; Păi, un trin afurisit ... Îl pierdui chiar de sub nas, Chip nu
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
crezi că-i cunoscu? De-i spusei..., pe muica-njură, Ba un pumn îmi și dădu. - Uite-ai dracu, derbedei! Nu putuși cu pușca ta ... Să-mi pui bătuta pe ei? De eram eu, dracul îi lua! Mi se clatină olteanul, Fiind ciupit de băutură: - Păi, ți-l luam pe măgădanul! ... Și-i căram la pumni în gură, Că ți-l săturam pe loc. Să lovească un soldat!? ... Frate, au avut mare noroc... Prea ușor mi i-ai lăsat. - De ce nu
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
spun Să nu uiți asta... soldat! A plecat soldatu-n grabă, Cam vreo zece metri-n sus, A băgat un glonț pe țeavă, Și râzând, lui neica-a zis: Dezbrăcat... și sări în apă! Și un glonț îmi trage-n vânt; Olteanul s-aruncă-n baltă Și pe burtă mi-a șezut. Soldatul s-a dus, cum venise, Fără capul să-l întoarcă; Cum să uite ce pățise?. Pe când olteanul, din baltă: „Îl văzuși, nărodul dracu'? Tu-l înveți, iar el te-mpușcă! Ce-
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
-a zis: Dezbrăcat... și sări în apă! Și un glonț îmi trage-n vânt; Olteanul s-aruncă-n baltă Și pe burtă mi-a șezut. Soldatul s-a dus, cum venise, Fără capul să-l întoarcă; Cum să uite ce pățise?. Pe când olteanul, din baltă: „Îl văzuși, nărodul dracu'? Tu-l înveți, iar el te-mpușcă! Ce-a putut să-l ducă capul ... Și-mi rânjea ca leu-n cușcă, Pe când nevasta-i răspunde: Te scăldași, te răcoriși ... Văzuși mintea und' s-ascunde
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
ai spus că ești scriitor, nu mi-ai spus că ești traducător, nu mi-ai spus că ești sinolog, dar mi-ai spus, cu un fel de mândrie, că ai făcut liceul la Carol I, din Craiova, și că ești oltean. Și eu mi-am tocit coatele pe băncile aceluiași liceu, la câțiva ani după tine... Constantin LUPEANU: Să recunoaștem: la mulți, la foarte mulți ani după. Doina DRĂGUȚ: Fac aici o paranteză pentru a scoate în evidență renumele acestui liceu
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
ca Mihai Viteazul, iluștri ca Nicolae Titulescu, geniali ca Theodor Aman și Marin Sorescu, de exemplu. În capitală mă simt bine, iar pentru a mă face înțeles și a elimina zâmbetul miticesc, am renunțat la perfectul simplu, deși convins că oltenii posedă un înalt simț al limbii, ei diferențiind trecutul imediat de evenimentele petrecute cu mult timp în urmă. Îmi place Bucureștiul, m-am obișnuit, cum spusei! Doina DRĂGUȚ: Ai mers în București să faci Filosofia, dar știu că ești licențiat
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
pricepere și determinare în domeniul militar pentru că era comandantul oștilor Olteniei, iar în timp de război, în lipsa domnului comanda toată oastea țării. Astfel, au îndeplinit în această perioadă, înalta dregătorie de Mare Ban: Vintilă Corbeanu(rudă cu boierii craiovești și olteni), 1688-1693; Cornea Brăiloiu, 1693-1705; Constantin Știrbei, 1706-1715; Șerban Bujoreanu în 1716 ; vel vornic: Radu Golescu, 1710-1713; Bunea Grădișteanu, 1714-1715; Șerban Bujoreanu, 1716; Vintilă Fălcoianu, 1718-1719; vel logofăt: Diicul Rudeanul, 1692-1703; Șerban Gracianu, 1701-1710 și Șerban fiul său, 1710-1714 ; vistierul: Șerban
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
marginea lumii”, de George Baciu (Domnești) PROZĂ 1. „Paiațe”, de Ion Velica (Petroșani) 2. „Cărările destinului”, de Toader T. Ungureanu (Gherla) 3 „Sonia”, de Iulian Dămcuș (Gherla). CRITICĂ LITERARĂ 1. „Vremea sintagmelor”, de Menuț Maximinian (Bistrița) ISTORIE LITERARĂ 1. „Scriitori olteni postrevoluționari”, de Mihai Marcu (Craiova) 2. „Gib I. Mihăescu” de Emil Istocescu (Drăgășani) 3. „Sfântul Nicodim de la Tismana”, de Nicolae N. Tomoniu (Tismana) MONOGRAFIEm MEMORIALISTICĂ ȘU JURNAL LITERAR 1. „Mânăstiri și schituri din județul Vâlcea“, de Eugen Petrescu (Rm. Vâlcea
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI 2010 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350486_a_351815]
-
s-o părea lui că-i sfântă dreptate.” Asemenea circumstanțe readuc în actualitate mai ales acum, când se împlinesc și comemorează trei veacuri de la Martiriul Marelui Domnitor Constantin Brâncoveanu, a fiilor și a ginerelui sau, necesitatea că generația actuala de olteni în special dar și a românilor în general să conștientieze originea olteana a Domnitorului Martir, care avea nobilă ascendentă paterna din voievozii și boierii Basarabi și Craiovești a caror obârșie o regăsim, inca la începutul sec.XIII(cu un secol
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
strigăt de uimire, el, Regele, care avea parte de astfel de motive aproape zilnic! În fața sa, printre copaci se vedea, nici mai mult nici mai puțin decât un inorog! Poate că, dacă regele ar fi fost un om obișnuit, precum olteanul din snoavele noastre, ar fi rostit ca și acesta: iată un animal ce nu există! Daaa, dar el era un rege și pe blazonul său era exact un inorog pe un câmp de aur, ceea ce simboliza bogăția, onoarea și curățenia
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
partea de apus a comunei, apoi au sosit cei din zona Râmnicului Sărat ce s-au așezat în mijlocul comunei, formând cartierul Băjinari, aceștia fiind împroprietăriți cu 25 ha de fiecare familie. O ultimă migrație a fost prin anii 1936, al oltenilor și tulcenilor, când au sosit vreo sută de familii și cărora li s-au dat câte 9 ha de pământ în proprietate. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
ne mințea că pământul se învârtește! -Băi Costică! Noi unde dracu suntem!? Că am amețit tot gândindu-mă... -Eu zic că suntem pe pământ. Căci toți oamnei de aici, din țărișoara noastră, suntem vârcolaci... -Adică moroi? Cum zic proștii de olteni?! -Ce moroi!? Suntem vârcolaci, aceștia provin din neam nobil. -Da...da...de pe vremea lui Țepeș. -Ai dreptate! Dar n-am stabilit unde suntem... -Suntem aici...sau dincolo? -Vrei să spui că suntem dincolo, veniți de aici... -Nu mai înțeleg! -Lasă
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
ne mințea că pământul se învârtește! -Băi Costică! Noi unde dracu suntem!? Că am amețit tot gândindu-mă... -Eu zic că suntem pe pământ. Căci toți oamnei de aici, din țărișoara noastră, suntem vârcolaci... -Adică moroi? Cum zic proștii de olteni?! -Ce moroi!? Suntem vârcolaci, aceștia provin din neam nobil. -Da...da...de pe vremea lui Țepeș. -Ai dreptate! Dar n-am stabilit unde suntem... -Suntem aici...sau dincolo? -Vrei să spui că suntem dincolo, veniți de aici... -Nu mai înțeleg! -Lasă
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
de a fi îndemnat pe colegii mei consăteni și parte din ei prieteni, pe Nicu lu'Duruian, Bostan al lu'Costică Simene, Bujorel al Notarului, cel mai bun prieten al meu (rămas și azi pe aceeași poziție câștigătoare), Genel al Olteanului și alții pe care nu-i mai țin minte, să le scrie și ei alor lor, probabil că au făcut-o din moment ce nimeni n-a mai cârtit și nici n-au reproșat că ai lor de departe nu se prea
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
următoare mama a luat ouăle bune și a pus în cuibare câteva ouă clocite, Fănel a venit spre seară, cu lacrimi în ochi și s-a plâns: - Bunicule, ouăle matale put! Sora mea mai mică, s-a măritat cu un oltean bucureștenizat, fiu de mare angrosist, care susținea că el face legătura dintre Oltenia și Piața Matake... Se lâuda că-i va face nunta fiului său la Casa Armatei, în buricul Bucureștiului. S-a ținut de cuvânt și, recunosc; parcă nu
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
al ascultătorului care dă pe ele tot respectul și toată dragostea, ca pentru apa, aerul și pâinea de trebuință trupească. Angelica Stoican s-a retras prea devreme în cronici, Angelica Stoican are a cânta cât timp se topesc de dragul păsărilor olteanul, mehedințeanul, moldoveanul, ardeleanul, dobrogeanul, cât timp Prutul, Oltul, Mureșul... nu vor înceta să năzuiască în căutare găsirea fratelui, cât timp oltencele, moldovencele, medințencele, ardelencele, dobrogencele sunt cărbune aprins care se usucă de dor, cât timp se mai frământă câte o
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
Ciubotaru, publicat în Ediția nr. 919 din 07 iulie 2013. Fratele meu de mână! (Care este rudă cu Domnița Metaforă, Amanta noastră cea de toate nopțile care uneori nici ziua nu ne lasă în pace)! Se numește Vasile Corneliu. Este oltean get-beget atestat, nu dus de val, ci trăitor de-o viață chiar în Caracal, made în Rio del Olt. De ce frate de mână? Pentru că am cercetat și constatat că-i singura legătură de rudenie sufletească pur oltenească. Este, mi s-
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
timp sau cât i se năzare, poposește ... Citește mai mult Fratele meu de mână! (Care este rudă cu Domnița Metaforă, Amanta noastră cea de toate nopțile care uneori nici ziua nu ne lasă în pace)! Se numește Vasile Corneliu. Este oltean get-beget atestat, nu dus de val, ci trăitor de-o viață chiar în Caracal, made în Rio del Olt.De ce frate de mână? Pentru că am cercetat și constatat că-i singura legătură de rudenie sufletească pur oltenească. Este, mi s-
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
am identificat cu o persoană de o sensibilitate molipsitoare, aș putea spune, dar și de un realism sănătos, nealterat, prin tot ceea ce transmite într-un mod absolut original, încercând să mascheze cu finețe zbaterile interioare, garnisindu-le cu picanterii specifice olteanului neaoș căruia Dumnezeu și viața i-au dat, cu siguranță, mai mult decât ar fi crezut că poate duce. Conlucrând într-o comunitate literar-artistică din Diaspora am constatat, spre bucuria mea, că Marin Trașcă este omul pe care te bucuri
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
de excelență în agricultură, înființate de Regele Carol I, în anul 1884, pe o suprafață de 132 000 ha, la propunerea lui Ion Brătianu, cu scopul asigurării economice a Curții Regale. În Vinurile Principesei sunt lumina soarelui, zahărul pământului, poveștile oltenilor, romanța podgoriilor, gustul, parfumul și vitalitatea rodite în struguri, din căldură, muncă și iubire. Vinurile Principesei sunt vinuri cu stofă aurită, sunt vinurile poeziei, ale poeziei vinurilor! (Aurel V. Zgheran aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Vinurile „Principesa Margareta”, vinurile
VINURILE „PRINCIPESA MARGARETA”, VINURILE POEZIEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371002_a_372331]
-
Rusca, 1949, Minerii din Maramureș, 1951, Cântec pentru legea cea mare,1949), Petre Ghelmez cu poezia cotidianului, Augustin Buzura (Absenții, Fetele tăcerii), Dumitru Popescu (Pentru cel ales, Un om în Agora, Gustul sîmburelui), Nicolae Breban, D.R. Popescu (Zilele săptămânii, Vara oltenilor, Somnul Pământului), Eugen Jebeleanu, Demostene Botez, Virgil Teodorescu, Nicolae Tăutu, Zaharia Stancu etc. Lista este lungă, dar, mă opresc cu exemplele. În acest context, criticii, foiletoniștii, cronicarii de carte, dar și de arte plastic și-au irosit timpul abordând astfel
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]