762 matches
-
enoriași și păstori, lăcașul a fost salvat în extremis prin transferare în Mănăstirea Cămărășeasca în toamna anului 2009. Lăcașul datează din anul 7305 de la Adam. Această biserică de țară prezintă în modestia proporțiilor sale câteva valențe caracteristice lăcașurilor de lemn oltenești, distinse aici în bolta comună peste navă și tindă, absența turnului, pridvor pe stâlpi cu capete sculptate, pisanie scrijelită peste intrare. Se remarcă de asemenea prin calitatea execuției în piesele pictate rămase în iconostas. Biserica este înscrisă pe noua listă
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]
-
vin bun, rece. Cum să te poți abține de la câteva pahare? Seara, am mers la zăvoi, unde era, ca de obicei, spectacol mare. Cântăreți renumiți din zonă, precum Petrică Mâțu Stoian și Haiducii de Amărăști, au cântat cu talent cântece oltenești, sau jucat hore cum se jucau când eram eu copil - a fost frumos. Primarul Costel Drăghici (din familia Mărgăriteștilor, fini ai Costenilor) și toți prietenii mei m-au primit cu drag. Mam întâlnit cu profesorul Sandu Iliescu, coleg și prieten
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
o damigeană de vin de 50 de litri, limpede, cu reflexe aurii, dulce și aromat. L-am pus în bidoane și sticle de Borsec, pentru a-l lua la București și la Londra. Finul Ionică, un alt fin (după obiceiul oltenesc) și om de încredere mi-a adus ouă (adevărate, cu gălbenușul galben intens, nu cum sunt cele din comerț, fie ele chiar biologice), nuci și vin din via lui. Întotdeauna când ajung la Amărăști, finul Ionică îmi aduce bunătăți locale
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
purtând marca inteligenței și cinismului autorului lor reprezintă prin bogăția de informație și prin calitatea literară un document de primă importanță asupra vieții politice și sociale din timpul său. Constantin Argetoianu se trăgea din partea tatălui dintr-o veche familie boierească oltenească, Argetoienii. Numele poate fi urmărit în istorie până în secolul al XVI-lea, când este atestat un Vârjoghe (Virgil) Argetoianu (Hargetoianu, după documentele rămase), fără a fi posibilă stabilirea unei filiații documentate. Cea mai veche persoană despre care familia avea informații
Constantin Argetoianu () [Corola-website/Science/297437_a_298766]
-
și de dinaintea războiului, când de o actualitate imediată și adeseori bulversantă a României de după revoluție. În acest fel, eroii principali ai romanului - mama Vera (care se simte la fel de înstrăinată în apartamentul fiului din București, ca și-n căsuța din satul oltenesc de adopțiune) și tatăl Grigore (care, la peste 80 de ani, înjunghie singur porcul de-o sută de kilograme) - sunt analizați și psihanalizați până-n cele din urmă clipe ale vieții lor de venetici, ce-și dorm acum somnul de veci
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„O piatră dacică, un fel de «Lampă a lui Aladin» care împlinește dorințele deținătorului, de la un parizer cu soia la un ospăț nupțial, e descoperită în satul oltenesc Sadova. Piatra miraculoasă, care ar putea rezolva sau complica problema energetică pe plan mondial proiectează în pașnica așezare nenumărați «străinoși»: agenți CIA, un grup neonazist, samurai niponi, boșimani africani ba chiar și mafia ruso-americană, care pune în circulație cea mai
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
avut niciodată niciun conflict cu el. Dimpotrivă a se poate, căci la prețul ăsta ar fi însemnat să nu aibă niciun fost o perioadă când încerca pe cât îi permitea atitudinea beneficiu, furnizorul fiind pentru toți același, fabrica Șerg din noastră oltenească să mă facă adeptul ideilor lui(măcar dacă Brașov. ar fi fost ale lui) dar nu pot să nu mă revolt când îmi dau seama Nu se poate Bade, nu se poate cât de naivi am fost noi românii și
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
pe vremea Bibeștilor: Corcovinul și Corcovelul. Când a cunoscut vinurile Corcovei, avocatul și scriitorul Alexandru O. Teodoreanu, cunoscut și sub pseudonimul Păstorel, aflat la restaurantul Minerva din Craiova, a consemnat pentru eternitate pe un șervețel: "Călătorule-n Craiova, câtă vinuri oltenești / Pinot Noir de la Corcova, Cabernet de Sîmburești... Generațiile de azi ale așezării trebuie să știe - și mai ales să nu uite că până în urmă cu trei decenii cele mai căutate vinuri la Intercontinental București erau cele de la Corcova". Corcova era
Podgoria Corcova () [Corola-website/Science/319496_a_320825]
-
loc unde să-și odihnească trupul obosit. Sute de refugiați i-o luaseră nainte. Până la urmă-și află un loc În casa unui preot care Îl găzdui Într-o cămăruță, semănând mai mult a chilie. Ușor de recunoscut după graiul oltenesc, refugiații se plimbau pe străzile Romanului. Alimentele se găseau din ce În ce mai greu iar moara lui Rollic măcina din ce În ce mai rar. Și peste tot o mare de muște și de păduchi. Tânărul se Învârtea nerăbdător În cămăruța cât o chilie. Părea frământat, și
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
aidoma aromânei, graiul local al mocanilor a păstrat acest termen comun protoromânei. În graiul comunei Lupșa se folosește predominant perfectul simplu sau aorismul în locul perfectului compus, ceea ce este mai puțin specific în graiurile transilvănene, dar frecvent în aromână, în graiurile oltenești și în cele de la est de Olt în Vlașca etc. Când politicianul pașoptist român, mai târziu prim-ministru al României, Ion Ghica l-a întâlnit pe aromânul născut în comuna din Epirul (azi grecesc) (Săracu), (în grecește Kolet(t)is
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
ce ai scris. Te invit să găsești singurică de unde vine acronimul PȚ, asa cum eu am găsit de unde venea... PAS-ul. Nu-ți va fi greu. Ferește-te de căldură și ai grijă de tine. Cu multă dragoste și prietenie oltenească, Președintele PAS-ului, ham, ham... PS: Destine Literare se scrie cum se vede și nu „Destinderi Literare”, cum ai scris matale - alea sunt la căței. Ham, ham, hamhamhammm...
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_152]
-
eu aș fi de părere să puneți toate cinci scenele odată. Și acum o mică vorbă cu dșomnulț Herescu 5: spunea că vorbește cu Mihalache 6 ceva și-mi scrie Ťnumaidecâtť la Drăgășani. Când colo nici un semn. Măi, ce gasconerie oltenească! Nu face nimic. Mai vine o dată roata să fie manuscrisul în mâna mea. Și acuma dșomnițlor, petrecere frumoasă și un număr de Paști cum nu i-a mai fost dat Olteniei să vadă! J'avons l'honneur. Gib I. Mihăescu
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
acestui suprarealism nu trebuie căutată în cine știe ce înrâuriri livrești. Pictura noastră naivă, populară, este plină de imagini suprarealiste, rezultate de investigarea visului ca produs al subconștientului. Fiind altoit pe filonul fabulosului folcloric, mitico-magic, n-am ezita să numim acest suprarealism: oltenesc.” Ovidiu Ghidirmic Prefața Albumului de grafică Florin Preda-Dochinoiu, florar, 1999 “O familie de țărani olteni din prea puțin cunoscutul Damian al Sadovei, de Dolj, a comis păcatul benefic de a scoate în lume doi copii însemnați. Zicem însemnați, fiindcă atât
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
cu stare și binevăzută în societatea acelor vremuri. După primul război mondial s-a instalat în Poiana Gorj, locul natal al soțului ei, și a pus bazele unei societăți de binefacere care avea drept scop renașterea covorului și a broderiei oltenești. A înființat și un atelier în acest scop, de covoare oltenești, cu modele oarecum modernizate, adaptate la noua formă de mobilier. Întoarcerea lui Brâncuși în România i s-a datorat tot ei. Fiind ofițer de rezervă încă din 1909, Gheorghe
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
mondial s-a instalat în Poiana Gorj, locul natal al soțului ei, și a pus bazele unei societăți de binefacere care avea drept scop renașterea covorului și a broderiei oltenești. A înființat și un atelier în acest scop, de covoare oltenești, cu modele oarecum modernizate, adaptate la noua formă de mobilier. Întoarcerea lui Brâncuși în România i s-a datorat tot ei. Fiind ofițer de rezervă încă din 1909, Gheorghe Tătărescu a luat parte la campania din Bulgaria în timpul celui de-
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
artistice evoluează sub bagheta unor importanți dirijori precum Victor Predescu, Ionel Budișteanu, Nicu Stănescu, Traian Târcolea, și alături de importanți interpreți precum Maria Tănase, Maria Lătărețu sau Ion Cristoreanu. Moare la data de 24 noiembrie 1994 la București, făcând cunoscut folclorul oltenesc atât în țară cât și peste hotare.
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
lăcaș de cult. Osemintele lui sunt așezate la loc de cinste sub altar. Piatră de temelie a fost pusă în anul 1926, iar lucrările au fost terminate în 1935. Caracteristică pentru această clădire este clopotnița. Ea are forma de cula olteneasca și se aseamănă celei de la Catedrala Ortodoxă din Albă Iulia. Icoanele iconostasului au fost pictate de pictorul Paul Molda (1884-1955), iar interiorul lăcașului de către Gheorghe Belizarie. Mobilierul, iconostasul, amvonul, tronurile arhierești, stranele, tetrapoadele, scaunele, au fost executate de prof. Aurel
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]
-
Gh. Costeanu se trăgea din Bălcești și când eram copil am mers pe jos, printre dealuri, până În preajma comunii Bulzești. Câte asemănări Între Amărăști și Bulzești ! Citind La Lilieci, cartea de căpătâi a Maestrului oltean, m-am simțit În mediul oltenesc al Amărăștilor mei. Personajele sunt aceleași, precum și poreclele care se pare că sunt destul de comune În Oltenia. La fel și atmosfera de mister și pace pe care o inspiră locurile cu dealuri și văi, prin care curge o apă limpede
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
ar deschide ușa unei case memoriale. Și totuși, « e pour și move ».... Se poate spera că nu va fi departe ziua când se va face ceva « În the right direction » și... « La lilieci » . Bine ca la Craiova, spre deplină recunoștință oltenească, teatrul național și liceul de artă poartă numele de « Marin Sorescu ».
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
În bibliotecă, concepută și scuptată de către Aman, se păstrează o parte din cărțile artistului, cele pe care doamna Aman le lăsa în casă în 1904. Câteva piese de costum oriental (șalvari, mantale și papuci de cadână, fes), ii și catrințe oltenești, panoplia cu arme (puști și pistoale orientale cu intarsii de alamă, fildeș sau sidef), vase românești sau orientale, ciubuce, narghilea, ce figurează și astăzi în patrimoniul muzeului, erau folosite de către Aman ca material de lucru și pot fi recunoscute în
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
ofertă. Acest refuz de a devenii membru de partid în P.C.R. a avut consecințe grave asupra carierei sale, astfel încât începând cu anul patru de conservator Caraman dispare de pe ecranele Televiziunii Române, iar după absolvirea conservatorului este repartizat într-o micuța urbe oltenească fără teatru liric sau casă de cultură și departe de orașul natal și familie. După absolvirea conservatorului, deșii este repartizat la Calafat datorită refuzului de a devenii membru de partid, Cristian Caraman este cerut insistent de directorul Teatrului Liric din
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
de graiuri ardelenești, împreună cu graiul crișean. Acest lucru plasează graiul maramureșean în grupa nordică de graiuri românești, care include și graiul moldovenesc și graiul bănățean, spre deosebire de grupa sudică din care fac parte graiul ardelenesc de sud, graiul muntenesc și graiul oltenesc. În contextul varietăților de vorbire de tranziție foarte fragmentate ale Transilvaniei, clasificarea graiului maramureșean ca o varietate individuală este îngreunată, ca și în cazul graiului crișean, de numărul mic de trăsături fonetice distinctive. Această dificultate a determinat mulți cercetători, mai
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
calea haiduciei, cu greu își găseau o fată", nefiind considerați bărbați dacă nu ucideau un soldat imperial. Din aceasta perioada provine expresia de "neamt cu coada", personaj ce apare pana in prezent in povestiri semi-fantastice perpetuate oral in mediul rural oltenesc. Desi sensul expresiei este neclar povestitorilor, e cert ca termenul desemneaza soldatul austriac, a carui uniforma prevedea portul unei cozi lungi, impletite, lasata pe spate de sub tricorn. In urma furtului taxelor strînse de imperiali în care au fost implicate cetele
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
ne lasă gazda-n casă, La Vitleem colo-n jos, Plugușorul). Muzică corala populară: - Cântece populare din Oltenia, prelucrări pentru voce și pian, București, 1939, 20 p.; - Coruri, București, Editura Muzicală, 1968 (îi aparțin cunoscute prelucrări: Maria neichii Mărie, Alunelul oltenesc, Pitulice, muta-ti cuibul, La Cozia pe Olt - poem pentru cor bărbătesc și declamator, Colea-n vale-ntre izvoare etc., etc.).
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
a altor resurse naturale, dar și gradul scăzut de urbanizare au determinat o dezvoltare slabă a industriei. Puțina industrie a județului era concentrată în orașul Huși. În anul 1935, în județ existau: 58 de mori, 2 fabrici de ulei (la Oltenești și Hurduci), 2 de tricotaje, 5 de dărăcit lână, 3 de lumânări, 1 de săpun, 2 de cărămizi, 1 tăbăcărie (toate la Huși), 2 fabrici de cherestea (la Drânceni și Fălciu) și 1 de olărie (la Răducăneni). Comerțul se realiza
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]