760 matches
-
trebuie o pregătire asiduă, perseverentă și dăruire ca să te poți diferenția de ceilalți, să nu fii o simplă copie...”. Cât și ce se mai poate adăuga?! Frumosul muzical în glasul din cântecele Polinei Manoilă ajunge să încalce autonomia muzicii folclorice oltenești, reintrând în universalitatea armoniei, în universul sonor folcloric românesc al celebrităților care au în glas compoziția unei moșteniri îndepărtate și veșnice a însuși neamului din care vine românul, fiecare cu tradiția sa culturală a Olteniei, Munteniei, Banatului, Moldovei, Ardealului, Dobrogei
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
glas compoziția unei moșteniri îndepărtate și veșnice a însuși neamului din care vine românul, fiecare cu tradiția sa culturală a Olteniei, Munteniei, Banatului, Moldovei, Ardealului, Dobrogei... Și mai e de adăugat doar La mulți ani, iubită cântăreață a unei dragoste oltenești! (Aurel V ZGHERAN - aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Polina Manoilă, cântăreața unei dragoste oltenești / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1038, Anul III, 03 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
cu tradiția sa culturală a Olteniei, Munteniei, Banatului, Moldovei, Ardealului, Dobrogei... Și mai e de adăugat doar La mulți ani, iubită cântăreață a unei dragoste oltenești! (Aurel V ZGHERAN - aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Polina Manoilă, cântăreața unei dragoste oltenești / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1038, Anul III, 03 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
a fost rostit de Președinta Alianței Românilor din Cipru, doamna Christina Christodoulou Todea, care a prezentat pe rând pe invitații serii. Primul a luat cuvântul domnul Dr. Albinel Firescu, Directorul Muzeului Etnografic Gorj, care a susținut o prezentare despre covoarele oltenești. Au urcat pe scenă elevii Școlii Românești din Larnaca, alături de prof. Luminița Ionel, care au prezentat o adaptare după povestea lui Ion Creangă - „Prostia omenească”. A urmat mult așteptatul concert de muzică populară susținut de Maestrul Ștefan Popescu, omul care
FESTIVALUL IEI ROMÂNEŞTI LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372403_a_373732]
-
și tremurând, m-am dus repede la unchiul Staricu, fierarul, care le știa pe toate pentru a mă lămuri, când și unde-l împușcă pe cel cu șapcă. A râs de i s-au văzut toate cele douăzeci și patru de măsele oltenești: Băi nepoate, asta-i, numai așa, o vorbă de pe la noi, o spunem când ne asmuțim pe vreu’. E o vorbă, nu-l împușcă nici dracu’, deși pe zdreanța ăsta cu șapcă mare bucurie ne-ar face de l-ar lua
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
accesorii ca brățara, cercelul, inelul... Bunătatea umană întrece în frumusețe un zăcământ de aur, o garderobă imperială, un lanț de bijuterii! Lăsându-le deoparte pe toate, după ce dăm ochilor ce e al ochilor, de față cu interpreta de muzică folclorică oltenească Mariana Ionescu Căpitănescu, detectăm prima frumusețe a ei, activă prin harul glasului muzical dar, mai cu seamă, profunda frumusețe: bunătatea. O bunătate naturală, o bunătate în tot: în surâs, în privire, în îmbrățișare, în generozitate cu oamenii...! Aceasta e forma
MARIANA IONESCU CAPITANESCU. ŞI DACĂ N-AR CÂNTA, TOT UN OM FRUMOS AR FI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344798_a_346127]
-
cu visul. Ascultând-o, trăim mai încet și suntem mai moldoveni, chiar de-am fi olteni, munteni, ardeleni, dobrogeni, bănățeni...! Când cântă Daniela Condurache, întreaga lume e moldovenească. Orice cântec interpretat de Daniela Condurache, e tot moldovenesc, chiar dacă ar fi oltenesc, muntenesc, ardelenesc, dobrogenesc, bănățenesc...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Daniela Condurache. Dacă ar asculta-o lumea, ar deveni moldovenească... / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1189, Anul IV, 03 aprilie 2014. Drepturi de
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
acceptat postul ce i s-a oferit. Nu regreta alegerea făcută, fiind o fire foarte sociabilă. Se acomodase destul de repede alături de colectivul școlii, de asemeni și cu sătenii, unii dintre ei veniți cu mulți ani în urmă, tot din zone oltenești. Ridicând geanta voluminoasă, Mircea și-a luat la revedere de la tușa Saveta, i-a achitat chiria până la reluarea școlii și a ieșit la stația de autobuz. În stație, s-a întâlnit cu profesorul de geografie, care și el se reîntorcea
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
o dai la ciurdă. Am vorbit cu doftorul și azi vine să o vadă ... -Bine ... Dar, am văzut că și-a revenit ... -E bine să o vadă! E păcat să o pierdem. Își șterse gura cu ștergarul cusut cu motive oltenești, și își întinse picioarele care îi amorțise. -Antonio! Rupe foaia de calendar și adumi-o! Femeia se ridică de pe marginea patului acoperit cu o velință din lână roșie împestrițată cu figuri rombice, intră în odaia de alături și se întoarse cu
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
nu am fi putut face o așa de mare surpriză și bucurie românilor din orașul în care trăim: maestrul Claudiu Bleonț, regizorul piesei (și unul din personaje) și domnul George Smarandache, autorul acestei minunate piese, „Măgura” o poveste de dragoste oltenească. Ieșim în foaier și suntem asaltați cu laude, pupături, îmbrățișări, cuvinte de laudă... Doamne, ce am făcut noi astă seară? Am zgândărit cu ... Citește mai mult Auckland - Noua ZeelandăSfântă zi de Duminică 28 Iulie 2013Aplauzele și ovațiile nu mai contenesc
CONSTANTIN ROŞU PUCU [Corola-blog/BlogPost/347018_a_348347]
-
nu am fi putut face o așa de mare surpriză și bucurie românilor din orașul în care trăim: maestrul Claudiu Bleonț, regizorul piesei (și unul din personaje) și domnul George Smarandache, autorul acestei minunate piese, „Măgura” o poveste de dragoste oltenească. Ieșim în foaier și suntem asaltați cu laude, pupături, îmbrățișări, cuvinte de laudă... Doamne, ce am făcut noi astă seară? Am zgândărit cu ...
CONSTANTIN ROŞU PUCU [Corola-blog/BlogPost/347018_a_348347]
-
nu am fi putut face o așa de mare surpriză și bucurie românilor din orașul în care trăim: maestrul Claudiu Bleonț, regizorul piesei (și unul din personaje) și domnul George Smarandache, autorul acestei minunate piese, „Măgura” o poveste de dragoste oltenească. Ieșim în foaier și suntem asaltați cu laude, pupături, îmbrățișări, cuvinte de laudă... Doamne, ce am făcut noi astă seară? Am zgândărit cu „harul” nostru de „actori” dorul de România, i-am dus pe oameni, pe spectatori, pentru două ore
O FEMEIE FĂRĂ IMPORTANŢĂ de CONSTANTIN ROŞU PUCU în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346997_a_348326]
-
de laudă... Doamne, ce am făcut noi astă seară? Am zgândărit cu „harul” nostru de „actori” dorul de România, i-am dus pe oameni, pe spectatori, pentru două ore, înapoi, în Oltenia, i-am făcut (iarăși) părtași la o nuntă oltenească! Peste numai câteva zile ne-am reunit numai noi, „artistii” și oaspeții noștri, Claudiu și George, la un „pahar” și am fost sfătuiți de ei să continuăm, să jucăm în fiecare an măcar o piesă sau două, ar fi păcat
O FEMEIE FĂRĂ IMPORTANŢĂ de CONSTANTIN ROŞU PUCU în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346997_a_348326]
-
în această „apocrifă” Geneză, condensată într-un an pământean, pentru că, pe pânză, avem de-a face cu o „aproape sincronie”. Fundalul este, la Niram, însăși Universul unde percepem figurate spațiul curb (cu primitive geometrii romboidale și radiante, ca pe covoarele oltenești), timpul infinit (prin reprezentarea celor șase ceasuri), big bang-ul lui Gamow, și Suprema zeitate a Creației (principiul prim, feminin, Eva) odihnindu-se, cu spatele, și reflectată în propriu-i spațiu. Dumnezeul biblic nu aparține acestui Univers fizic, ci doar
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
sunt cele ale lui Aditya Raut, un copil indian de 11 ani și ale italianul Salvatore Cimmino, care a executat traversarea strâmtorii în 8 ore și 18 minute... având un picior amputat! „I-auzi brâul, trece râul...! vorba unei strigături oltenești... iar noi trecem strâmtoarea Cucului de la Wellington la Picton... cât ai zice „pește”, dar nu cu brâul ci cu feribotul. Despre peripluul din Insula de Sud a Noii Zeelande într-o povestire viitoare... George ROCA Sydney, Australia 2000-2013
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
amintirea orașului natal, Doar în vis la el mai pot s-ajung, M-așteaptă la margine de-adjectiv un cal, Călare, în galop, dorul să-l ajung. Pe malul râului un vers mai scriu Și-mi pare câmpia un covor oltenesc Pe care mă-ntind, și e târziu, Tot mai departe orașul îl zăresc. Paznic la flori și-o pisică Singur în castelul de la poalele frunții mele, Pisica toarce timpul castelanei plecate, Florile le ud cu lumină din stele, Iar altele
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE-ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346480_a_347809]
-
instalat mese sau rafturi de bibliotecă, unde trecătorii puteau citi după voie cărți aflate în această veche instituție culturală. În Piața mare, Ziua recoltei a adus galben-portocaliul dovleacului de copt, albastrul prunelor și porumbelor, roșul ardeilor kapia sau iuți -țârul oltenesc -, galbenul-roșcat al mierii și albul imaculat al brânzei de oaie sau de capră. Pe Calea Unirii, alte chioșcuri și corturi cu tot felul de flori, ceramică, preparate de casă, tablouri, mărunțișuri de tot felul. Instituțiile culturale ale Craiovei și-au
SĂRBĂTOAREA UNUI ORAŞ EUROPEAN: ZILELE CRAIOVEI, 2012 de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346479_a_347808]
-
al acestuia. - Da? Nu știam. De fapt l-am văzut mai ales la televizor când era invitat. Acum televiziunile private invită nonvalorile nu adevărații artiști ai țării. - Aici ai dreptate. Știi că este oltean din Dăbuleni? De unde provin renumiții pepeni oltenești. Piesa lui de rezistență "Hai acasă"pe care ai să o auzi și aici, este un cover după John Denver - "Take Me Home, Country Roads". A mai jucat și în filmul lui Sergiu Nicolaescu "Nea Mărin miliardar"ca și în
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
o Unire pe ocolite va fi însemnând, totuși, o primăvară - o primăvară neconvențională, nespecifică climei temperat-continentale, una “polară” (și ca lungime, și ca temperatură). A te scărpina cu mâna stângă la urechea dreaptă (și viceversa) știm că e o “deprindere” oltenească (în glumă, vorbind), dar iată că, în politica “internațională”, româno-română, se practică asta cu extindere la tot neamul. Vasăzică nu se poate altfel decât pe această cale lungă, ce ar putea dura un pătrar de veac, după o declarație a
“NU SUNT CITITOR ÎN STELE” – O CONSTANTĂ A RE-UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348358_a_349687]
-
Dragoș? - Frumos a vorbit... impresionant... Spunea că tu te-ai întors „între hotarele peisajelor familiare, pentru ultimul drum înainte de a porni în călătoria veacului și a faimei: acolo printre cei alături de care a copilărit, fizionomia lui și-a regăsit ascendentele oltenești, viața lui dobândește un patetic sens, operă lui artistică își împlinește adevărată lui statura. Fiul vine să se situeze docil în obscurul convoi al străbunilor”. - Cum de nu am auzit ce a spus?! Dacă știam îl invităm și pe el
BRAŢUL ANDROMEDEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348477_a_349806]
-
vorbe în fiecare dimineață: - Oameni buni, uitați-vă!, iar și-a întins nebuna vechitura spălăcită la aerisit. Culcă-te, fa! în casă. Nebuna naibii! Duce-ți-o, măi, la ospiciu! Aruncă, nebuno, zdreanța aia! Cine dracu’ mai poartă astăzi scoarțe oltenești? Dar mie nu-mi pasă ce spune lumea. Deschid brațele strigând: - Doamne, ce mult te iubesc!... Heiii! Te iubesc! Te iubesc! Zefirul îți poartă râsul, iar ecoul lui - verde iarbă, descrește între zidurile din voi: - Te iubesc!... esc... esc... esc
ECCE HOMO! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345017_a_346346]
-
noastră de aici sau oriunde în lume și iar, un etc. Toate bune și la locul lor! - am zice, simplificând lucrurile, după principiul lui Brâncuși, idee aparentă și ea, că altfel Maestrul nu ar fi înălțat stâlpul din pridvorul casei oltenești spre cer, ca să reazeme infinitul, zicându-i „Coloana fără de finit”. La îndemână i-ar fi stat să spună: „Coloana lui Brîncuși”, că doar nu-l oprea nimeni! Numai că Maestrul nu fusese împins de nu știu cine, pe nu știu ce... iar, în plus
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
mușcăm din fructul mult dorit, dar oboseala unei nopți nedormite și gălăgia nuntașilor de afară, ne-a mai temperat pornirile, făcându-le în necaz curioșilor care au rămas tare dezamăgiți că nu au jucat “Cămașa miresei”, niște obiceiuri mai mult oltenești bănuiesc, după zona de unde proveneau strămoșii socrilor mei. Pe Genny, oricât de obosit eram, o simțeam cum mă strângea în brațe, lipindu-se cu tot corpul de mine, parcă ar fi vrut să treacă pragul încăpățânării mele de-a nu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
a mamei Elisaveta (Netă), care-mi fredona cu glasul ei fermecat ritmuri duioase ce păstrau în ele căldură unui suflet minunat, fiindu-mi un îndemn real de-a nu lasă uitate florile melosului vâlcean și gorjenesc, adevărate nestemate ale cântecului oltenesc. Accesați: LUNA, ZÂNĂ MEA CEA BUNĂ 50. 003 - Luna, zână mea cea bună - Muzică - Trilulilu www.trilulilu.ro/muzica-populara/003-luna-zana-mea-cea-buna LA FÂNTÂNĂ 47. Rodica Anghelescu - La fântână - Muzică - Trilulilu www.trilulilu.ro/muzica-populara/rodica-anghelescu-la-fantana-1 LA FÂNTÂNĂ DE LA DEALU 9CÂNTĂ M.V.
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
decât am fi făcut-o noi, dar trebuia să mă echipez cu un costum popular tradițional. Hm! Știam că nu-mi stă bine. Îmbrăcasem cândva, în timpul adolescenței, fiind în grupul de „agitație artistică” al organizației U.T.C., un costum popular oltenesc și îmi stătea atât de bine încât, după un prim spectacol, secretarul organizației de bază a dat dispoziție să dispar de pe scenă pe motiv că provocam ilaritate în sală! Arătam prea caraghios, se înțelege. M-am gândit că, fiind vorba
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]