836 matches
-
călduri ale apăresei: Își proptea palma pe prohab și-l mângâia cu porcie, făcând mișcări largi, spre a putea fi zărite și tălmăcite cum se cuvine. Peste câteva zile, Ectoraș schimbase greutatea sapei cu cea a scârbei pentru milioanele de omizi păroase, stropite cu albastru și roșu, care năvăliseră peste o livadă dintr-un sat nu tocmai Îndepărtat, dar În care ceata de țigani zilieri trebuia dusă În remorca unui camion. Din livada de cireși dispăruse orice urmă de frunză și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dusă În remorca unui camion. Din livada de cireși dispăruse orice urmă de frunză și, multă vreme după ce dăduse cu ochii de ei, Ectoraș visase crengile pomilor goale de verdeață, Însă pline de smocuri de cireșe și, mai ales, de omizile ce se târau Întruna, În căutarea unui loc cât mai ferit ca să-și țeasă gogoșile, dând impresia ochilor Înspăimântați că ramurile erau vii și-și Încrețeau coaja ca pe o piele sub care colcăia, prin vase proeminente, un soi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
un soi de sânge cu mișcări leneșe, dar amenințătoare. Se obișnuise, până la urmă, și cu mirosul târâtoarelor strivite În palmă - era cu neputință să te cațeri În pom, cu o găleată atârnată de gât, fără să-ți proptești mâna În omizi - și cu măruntaiele lor mucioase. Ce-l supăra cel mai tare erau țepii otrăvitori din spinările lor, care se Înfigeau În piele și o bășicau. Ectoraș avea o urticarie dureroasă și care-l mânca mai ales În palme și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lungi și dese de trestie. Oamenii se bucurau În apa mică, stătută și, În curând, Îngroșată de nămolul ridicat de pe fund, se stropeau și, cu strigăte de Încântare, se răcoreau de căldura Întregii zile și se spălau de urmele grețoaselor omizi. Ectoraș se aruncase și el din tulbureala clocotitoare, mai ales după ce țiganca cea trupeșă râsese de el, de pielea lui albă, de cărnița dulce care ar fi ademenit o grămadă de lipitori și, lucru greu de Îndurat, de boieria și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
energie psihică (libido, în accepția lui Jung) pe măsură. O atare fascinație a masivității și mașinismului devine congruentă cu una din imaginile care l-au frământat pe scriitor de-a lungul vieții: "Dealtfel, și ca literatură imaginea trenului deraiat din cauza omizilor nu m-a părăsit. Tren deraiat din cauza omizilor."26 Prin suprapunerea cu textul din interviul-manifest, apare limpede că trenul (locomotivă) conotează o tipologie puternică. Mai dificilă e simbolistica omizii. Pentru psihologia colectivă, aceasta scoate în evidență o condiție larvară, nedesprinsă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
măsură. O atare fascinație a masivității și mașinismului devine congruentă cu una din imaginile care l-au frământat pe scriitor de-a lungul vieții: "Dealtfel, și ca literatură imaginea trenului deraiat din cauza omizilor nu m-a părăsit. Tren deraiat din cauza omizilor."26 Prin suprapunerea cu textul din interviul-manifest, apare limpede că trenul (locomotivă) conotează o tipologie puternică. Mai dificilă e simbolistica omizii. Pentru psihologia colectivă, aceasta scoate în evidență o condiție larvară, nedesprinsă de sinele universal, mai concret o prelungire a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a lungul vieții: "Dealtfel, și ca literatură imaginea trenului deraiat din cauza omizilor nu m-a părăsit. Tren deraiat din cauza omizilor."26 Prin suprapunerea cu textul din interviul-manifest, apare limpede că trenul (locomotivă) conotează o tipologie puternică. Mai dificilă e simbolistica omizii. Pentru psihologia colectivă, aceasta scoate în evidență o condiție larvară, nedesprinsă de sinele universal, mai concret o prelungire a devenirii. Secvența obsedantă, în întregul ei, este de o tulburătoare complexitate și desemnează două concepte fundamentale din psihanaliza lui C.G. Jung
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și caracterizează astfel o esență doar în parte descriptibilă, în parte însă pro tempore incognoscibilă și nelimitabilă."27 (s. a.) Jocul reversibil dintre empiric și postulat, dintre cognoscibil și incognoscibil, ca și între limitat și nelimitat, este astfel sublimat in simbolul omizii, ființă deopotrivă nearticulată și subliminală. La polul opus, trenul devine o metaforă abisală pentru procesul de cristalizare și particularizare a individului, cu precădere în latura sa psihologică, oferindu-i specificitatea și împlinirea ca personalitate. Acest mecanism formativ e tocmai individuația
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fost cristalizate în mod corespunzător. Pentru a fi mai expliciți, vom considera componenta absconsă, inconștientă din interiorul sinelui ca fiind increatul, iar individuația un tip specific al creatului. Creatul și increatul sunt noțiuni frecvent întâlnite în antropologie. Trenul deraiat de omizi reflectă nu atât desfacerea, cât procesul în desfășurare al desprinderii creatului din increat. în antropologie. E Timbrul lui Ion Barbu din etapa ermetică (acea piatră în rugăciune ce se despoaie din humusul primordial, prin medierea latențelor orfice), sau chiar energetismul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
transcendent verificabil prin cercetări psihologice, dar imposibil de demonstrat științific. Individuația își atinge scopul în momentul în care "intuiește" sinele ca pe ceva irațional. O dată ce am aprofundat o atare relație, pentru noi nu mai există nici o îndoială: "Tren deraiat din cauza omizilor" este o structură abisală în care personalitatea controversată a lui Camil Petrescu se simte învăluită, cauza fiind un joc reversibil între sine și individuație. Acceptând că laboratorul de creație al scriitorului urmează calea neasemeni a procesului de desfacere a increatului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
confuz explicate și analizate de chiar promotorul acestora, C. G. Jung, după cum onest o va recunoaște chiar el), am concluzionat că ele se regăsesc într-o imagine care l-a obsedat pe scriitor de-a lungul timpului: "Tren deraiat de omizi". Transpunerea izomorfă este versul lui Rimbaud-"Des serpents géants dévorés par des punaises", care este considerat de Ladima o amprentă a destinului său. Și cum dicționarele și tratatele de simboluri consideră omida ca o formă particulară a increatului, printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
scriitor de-a lungul timpului: "Tren deraiat de omizi". Transpunerea izomorfă este versul lui Rimbaud-"Des serpents géants dévorés par des punaises", care este considerat de Ladima o amprentă a destinului său. Și cum dicționarele și tratatele de simboluri consideră omida ca o formă particulară a increatului, printr-o succesiune de argumente am descifrat în poezia și romanele lui Camil Petrescu procesele de desfacere a increatului în elemente ale creatului. Asocierea cu poezia lui Ion Barbu a devenit astfel ușor de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
El nu transfigurează o realitate, ci edifică una proprie. Lumea din Desculț pare să aparțină unui tărâm de altundeva: peisaj arid, climă aspră, trai mai mult decât auster. Chiar denumirile așezărilor reflectă, în multe cazuri, condiții de existență precară, degradantă: Omida, Belitori, Râioasa. Oamenii acestor locuri poartă și ei nume cu sonorități stranii: Bubulete, Juvete, Uțupăr, Ulmaz, Tutanu, Ududui, Zavera, Ovedenie, Tiță Uie, Trăcălie, Zgămâie, Năbădaie. Având pământ puțin, câte o biată „fâșteică” de arătură sau chiar deloc, cei mai mulți își duc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
a acestei lumi, evocarea lui Darie căpătă caracterele unui roman-poem, ale unui tablou de epopee. Străbătând romanul-povestire, cititorul poate avea impresia că asistă la reprezentarea unei tragedii grecești. Totul decurge după datină, totul se încadrează în ritual. Încăperile casei din Omida, curtea, ulița satului, cimitirul par o scenă largă, pe care se joacă spectacolul morții. Bocirea răposatei, ceremonia funerară, ospățul, pomenile compun acțiunea vie, în plină desfășurare, iar reflecțiile, amintirile, tânguirile fără glas ale povestitorului îndeplinesc rolul corului din teatrul antic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
la atingerea căldurii. Firesc, se insinuează și ideea morții, uneori chiar în momente de fericită contemplare a naturii, fie ca o „adumbrire” la gândul că toate se vor întâmpla la fel, fie ca o revoltă că un demon „închide o omidă în tot ce-i frumos” și face ca toate să se surpe. În pofida etichetei de poet rural, satul nu apare în poezia lui M. ca entitate socio-etnică, ci doar în imagini izolate, în aluzii și referiri fugare. Povestea satului este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
numărul plural. Exerciții pentru consolidarea cunoștințelor despre verb: 1. Precizați persoana și numărul verbelor din text: „Fata a plecat de acasă și a mers încotro a văzut cu ochii. Pe drum a îngrijit o cățelușă, a scăpat un păr de omizi, a curățat o fântână și a refăcut un cuptor...” (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Exemplu: a plecat - verb, persoana a III-a, numărul singular. 2. Completați cu verbe potrivite și precizați persoana și numărul lor. Buturuga mică ............ carul
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
într-un dor de o infinită măreție” (Pământ), dar forma e mai puțin frapantă. Mitologia poetului se îmbogățește cu o figurație alegorică - „Păpușarul” scoțând din lada sa tot ce a intrat în neființă, „Ghinărar Marjori”, comandant al invadatoarei oști de omizi, „Bălașul, Zamfirul, Berlantul”, trei lupi vizitatori, „Not, uriașul de-o palmă” ce „aduce pierzania”, „leoaica-ciocârlie” și, mai ales, mierla, interlocutor gracil, muză, dar și autor fictiv, pe seama căruia se pun multe „istorii”. Aceste făpturi par mai puțin participanți la un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
brună de pământ (Pelobates fuscus). Litiera pădurilor, luminișurile, scoartă copacilor, sunt populate de numeroase nevertebrate: gosteropode, miriapode, păianjeni, pseudoscorpionide, etc. Dintre insecte, o contribuției mportantă la igiena pădurilor o au carabidele, furnica roșie (Foenica rufa) care se hrănesc cu larve, omizi și alți dăunători (V. Băcăuanu, 1880). FAUNA SILVOSTEPEI Este mai săracă, ea având mult de suferit de pe urma expansiunii activităților umane. Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândău (Citellus citellus), cățelul pământului sau orbetele (Spalax leucodon), șoarecele de câmp
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
topice), și anume un apelativ romînesc străvechi, tămpă, tîmpă, provenit dintr-un radical preroman, cu urmași în unele dialecte meridionale italiene și la albanezii din Calabria. Interesant este că unul dintre vîrfurile Tîmpei este numit de sași Raupenberg, adică „muntele omizilor“, evident o etimologie populară pentru Ruppin Berg (e atestat sub forma Ruppin Berg, iar alt toponim Ruppegaz) în care la baza primului termen component stă un vechi apelativ romînesc (prezent și în Rupea) provenit din lat. rupes, „stîncă“. Întregului perete
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mediul, iar în condiții de stres el poate regresa la un nivel inferior care ignoră achizițiile anterioare și se manifestă prin simptome psihopatologice sau tulburări de comportament. Ca exemple pot fi menționate succesiunea etapelor ontogenezei insectelor, descrisă de PIAGET (1952Ă: omidă → larvă → fluture. La fel se întâmplă și în cazul dezvoltării inteligenței, în care abilitățile senzoriale și motorii sunt înlocuite de operațiile logice. Freud (1953Ă, la rândul său, a descris cele cinci stadii binecunoscute ale personogenezei - oral, anal, falic, de latență
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o cultivarea de soiuri de rapiță rezistente sau tolerante la atacul agenților patogeni și a dăunătorilor; o igiena culturală; o executarea arăturii adânci în luna august sau septembrie pentru îngroparea resturilor vegetale rămase pe câmp. Tratamente chimice efectuate la apariția omizilor de prime vârste. Firma Bayer recomandă următoarele produse: o Proteus OD 11,0 - 0,45 l/ha; o Biscaya OD 2400,35 l/ha. De asemenea, se pot folosi și insecticidele specificate la Pieris brassicae L. Buha verzei - Mamestra brassicae
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
se întâlnește frecvent pe sfeclă, tutun, mazăre, unele plante medicinale (mătrăguna), plante ornamentale (dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate. Pagube mai mari le produc omizile din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau inflorescențele de conopidă, în care rod galerii mari (fig. 15 d). În aceste galerii se adună resturi de hrană și excrementele larvelor, pe care se localizează diferite bacterii și ciuperci
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Colorado. S-a constatat că o singură ploșniță, în cursul evoluției sale, poate să distrugă până la 1200 indivizi ai gândacului din Colorado. De asemenea, poate fi utilizat și prădătorul Podisus maculiventris Say. pentru combaterea biologică a speciei Leptinotarsa decemlineata Say. Omida fructelor - Helicoverpa armigera Hbn., ordinul Lepidoptera, familia Noctuidae Sin: Chloridea armigera Hbn.; Chloridea obsoleta F.; Heliothis armigera Hbn.; Leucania armigera Hbn. Răspândire. Omida fructelor este răspândită în Europa, Africa de Nord, Australia etc. În România este prezentă în toate regiunile țării, fiind
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
asemenea, poate fi utilizat și prădătorul Podisus maculiventris Say. pentru combaterea biologică a speciei Leptinotarsa decemlineata Say. Omida fructelor - Helicoverpa armigera Hbn., ordinul Lepidoptera, familia Noctuidae Sin: Chloridea armigera Hbn.; Chloridea obsoleta F.; Heliothis armigera Hbn.; Leucania armigera Hbn. Răspândire. Omida fructelor este răspândită în Europa, Africa de Nord, Australia etc. În România este prezentă în toate regiunile țării, fiind mai frecventă în Banat, Muntenia, Oltenia și Moldova. Descriere. Fluturii au anvergura aripilor de 3040 mm, iar culoarea corpului este variabilă, de la verde
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Westw., Barilipa humeralis Br., Eutanyacra crispatoria L., Itoplectis melanocephala Grav., Netelia testaacea Grav., Rhogas dimidiatus Spin., Rhogas rossicus Kok., Rhogas testaceus F., Macrocentrus collaris Spin., Chelonus annulipes Wesm., Chelomus oculaator Nees., Microplitis rufiventris Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, pătlăgelele vinete, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]