817 matches
-
nopți. În căutarea insectelor zboară în apropiere de coroanele arborilor sau chiar în apropiere de pământ, prinzând insectele din zbor sau colectându-le ocazional de pe substrat. Se hrănește cu insecte de dimensiuni mici, hrana preferată fiind fluturii de noapte, țânțarii, omizile sau păianjenii, urechelnițele colectate de pe substrat. Reproducerea: Împerecherea are loc din octombrie până în aprilie. Pe la începutul lui aprilie formează colonii de reproducere. Perioada de gestație este de 65 de zile. Pe la mijlocul lui iunie, femela naște de regulă un pui, care
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
aspect este faptul ca scaderea drastica a numarului liliecilor face ca rolul lor în ecosistemele padurilor tropicale si în cadrul culturilor sa se diminueze. Dintre dăunătorii distruși de lilieci amintim gândacul din Colorado și larvele sale, cărăbușul de mai, precum și numeroase omizi și viermi care atacă plantele cultivate și sălbatice. În plus, prezența liliecilor constituie un element de garanție pentru sănătatea pădurilor și livezilor. În tarile tropicale si subtropicale în care traiesc populatii mari de lilieci gregari, acumularile enorme de guano sunt
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
numărul plural. Exerciții pentru consolidarea cunoștințelor despre verb: 1. Precizați persoana și numărul verbelor din text: „Fata a plecat de acasă și a mers încotro a văzut cu ochii. Pe drum a îngrijit o cățelușă, a scăpat un păr de omizi, a curățat o fântână și a refăcut un cuptor...” (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Exemplu: a plecat - verb, persoana a III-a, numărul singular. 2. Completați cu verbe potrivite și precizați persoana și numărul lor. Buturuga mică ............ carul
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
însă, proiecția unor neliniști interioare de ordinul căutării morale (interogația conștiinței etice, opțiunile ei) și al cunoașterii. Ceea ce refuză el e viețuirea amorfă, anestezierea elanurilor într-un orizont meschin, incoerența sinelui: „Ca fluturii, ce rabdă să-i poarte-n praf omida,/ Să rabd și eu în mine, povară, două vieți?” Pasivitatea, preț al umilinței și ascezei, e detestată în numele puterii și luptei (Nehotărâre). O dorită altitudine neatinsă de micime (Muntele Măslinilor) se unește cu percepția dualității, „osânda” omului: „Făcuși din tine
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
legumele, reduce riscul infecțiilor cu Sclerotinia sclerotiorum sau cu Stolbur disease. Lucrările solului, cât și cele din timpul vegetației trebuie să îndeplinească următoarele condiții: o lucrările solului să se efectueze la sfârșitul iernii, pentru distrugerea stolonilor de Agropyron, Agrostis, a omizilor și ouălor de limacși, care au rezistat peste iarnă în sol; o pregătirea patului germinativ trebuie să fie corespunzătoare, pentru a asigura răsărirea rapidă a culturilor, ceea ce reduce foarte mult riscul îmbolnăvirilor din timpul răsăririi; o distrugerea crustei solului permite
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
portaltoi vegetativi și muguri pentru altoire, pentru toate pepinierele din țară. Pomii astfel obținuți sunt marcați cu etichete "liber de viroze". Igiena fitosanitară și măsurile agrotehnice în livadă. în timpul iernii, se procedează la îndepărtarea de ramuri uscate, a cuiburilor de omizi, a fructelor mumifiate care au rămas în pomi și de asemenea, a ritidomului la pomii bătrâni. Materialul rezultat se distruge prin ardere în locuri special amenajate. Toamna se face arătura adâncă pentru afânarea solului și încorporarea frunzelor atacate de Venturia
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Forest). Etapa esențială a acestui proces pare să o reprezinte micorizele (structuri formate sub pământ din ciuperci simbiote și rădăcinile plantelor) studiate Îndeaproape de Sir Albert Howard. Vezi capitolul 7. Dintre acești dăunători menționăm: Bupalus piniarius, fluturele pinului (Panolis flammea), omida păroasă a pinului (Dendrolimus pini), omida păroasă a molidului (Lymantria manache), viespea cu ferestrău a acelor de pin (Diprion pini), scolitidele, gheba de rădăcini (Laphodermiam reditiorum), Armillarie, putregaiul roșu și alți funguși (Masser, The Redesigned Forest, p. 78). Pentru o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pare să o reprezinte micorizele (structuri formate sub pământ din ciuperci simbiote și rădăcinile plantelor) studiate Îndeaproape de Sir Albert Howard. Vezi capitolul 7. Dintre acești dăunători menționăm: Bupalus piniarius, fluturele pinului (Panolis flammea), omida păroasă a pinului (Dendrolimus pini), omida păroasă a molidului (Lymantria manache), viespea cu ferestrău a acelor de pin (Diprion pini), scolitidele, gheba de rădăcini (Laphodermiam reditiorum), Armillarie, putregaiul roșu și alți funguși (Masser, The Redesigned Forest, p. 78). Pentru o scurtă descriere a acestor practici, vezi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
îl sfidează, îl violentează: „Gustul, ochiul, urechea spectatorului trebuiesc neîncetat violate”. Fiind „înainte de toate inventator”, adevăratul artist nu poate admite „o ținută dinainte stabilită - numească-se ea «modernism» sau «arhaism» -, știind bine că, așa cum puțin le pasă vântului, legumei sau omizii de regulile hotărâte în laboratorul cu ferestrele închise, și poemul [...] nu va putea fi niciodată hotărnicit între granițe preconcepute”. Oricât repudiază însă normativele estetice, pasionatul avangardist consideră că arta nouă se autofăurește urmând un principiu, obiectivarea, și apreciază că acesta
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
șaua pieptului”) nefiind cele mai șocante. Prin aglutinări întâmplătoare, uneori și prin lipsa acordurilor gramaticale sau prin formulări eliptice, în numeroase cazuri se obțin imagini precum „vertebrele tăcerii”, „unghia norilor”, „taraful vinelor”, „loteria norilor”, „lacătele mușcăturilor”, „gleznele cântecului”, „oceanul din omidă”, „eprubeta fulgerului”, „ugerul de fulger”. Însă violentarea limbii se produce mai cu seamă prin acele „rezecții sistematice ale articolelor”, semnalate de cel mai binevoitor dintre recenzenți, Perpessicius. Acestea („umeri ca grinzi”, „cuvintele în aer se sparg precum oglinzi”, „umbrele sfințite
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
El nu transfigurează o realitate, ci edifică una proprie. Lumea din Desculț pare să aparțină unui tărâm de altundeva: peisaj arid, climă aspră, trai mai mult decât auster. Chiar denumirile așezărilor reflectă, în multe cazuri, condiții de existență precară, degradantă: Omida, Belitori, Râioasa. Oamenii acestor locuri poartă și ei nume cu sonorități stranii: Bubulete, Juvete, Uțupăr, Ulmaz, Tutanu, Ududui, Zavera, Ovedenie, Tiță Uie, Trăcălie, Zgămâie, Năbădaie. Având pământ puțin, câte o biată „fâșteică” de arătură sau chiar deloc, cei mai mulți își duc
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
a acestei lumi, evocarea lui Darie căpătă caracterele unui roman-poem, ale unui tablou de epopee. Străbătând romanul-povestire, cititorul poate avea impresia că asistă la reprezentarea unei tragedii grecești. Totul decurge după datină, totul se încadrează în ritual. Încăperile casei din Omida, curtea, ulița satului, cimitirul par o scenă largă, pe care se joacă spectacolul morții. Bocirea răposatei, ceremonia funerară, ospățul, pomenile compun acțiunea vie, în plină desfășurare, iar reflecțiile, amintirile, tânguirile fără glas ale povestitorului îndeplinesc rolul corului din teatrul antic
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
foarte bine. Apoi o lăsă acolo și-și căută de drum, mulțumită fiind în suflet că a putut săvârși o faptă bună. Nu merse ea tocmai mult, și numai iaca ce vede un păr frumos și înflorit, dar plin de omizi în toate părțile. Părul, cum vede pe fată, zice: — Fată frumoasă și harnică, grijește-mă și curăță-mă de omizi, că ți oi prinde și eu bine vrodată! Fata, harnică cum era, curăță părul de uscături și de omizi cu
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
faptă bună. Nu merse ea tocmai mult, și numai iaca ce vede un păr frumos și înflorit, dar plin de omizi în toate părțile. Părul, cum vede pe fată, zice: — Fată frumoasă și harnică, grijește-mă și curăță-mă de omizi, că ți oi prinde și eu bine vrodată! Fata, harnică cum era, curăță părul de uscături și de omizi cu mare îngrijire și apoi se tot duce înainte să-și caute stăpân. Și, mergând ea mai departe, numai iaca ce
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
de omizi în toate părțile. Părul, cum vede pe fată, zice: — Fată frumoasă și harnică, grijește-mă și curăță-mă de omizi, că ți oi prinde și eu bine vrodată! Fata, harnică cum era, curăță părul de uscături și de omizi cu mare îngrijire și apoi se tot duce înainte să-și caute stăpân. Și, mergând ea mai departe, numai iaca ce vede o fântână mâlită și părăsită. Fântâna atunci zice: — Fată frumoasă și harnică, îngrijește-mă, că ți-oi prinde
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cum zice, pornește cu ciudă, trăsnind și plesnind. Merge și ea cât merge, tot pe acest drum, pe unde fusese fata moșneagului; se întâlnește și ea cu cățelușa cea slabă și bolnavă; dă și ea de părul cel ticsit de omide, de fântâna cea mâlită și seacă și părăsită, de cuptorul cel nelipit și aproape să se risipească; dar când o roagă și cățelușa, și părul, și fântâna, și cuptorul ca să îngrijească de dânsele, ea le răspundea cu ciudă și în
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
de drum și i-a ieșit în cale o cățelușă bolnavă ca vai de capul ei și slabă de-i numărai coastele. Nu merse ea tocmai mult, și numai iaca ce vede un păr frumos și înflorit, dar plin de omizi în toate părțile. Și, mergând ea mai departe, numai iaca ce vede o fântână mâlită și părăsită. Și, tot mergând mai departe numai iaca ce dă de-un cuptor nelipit și mai-mai să se risipească. Și mergând ea acum și
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
la atingerea căldurii. Firesc, se insinuează și ideea morții, uneori chiar în momente de fericită contemplare a naturii, fie ca o „adumbrire” la gândul că toate se vor întâmpla la fel, fie ca o revoltă că un demon „închide o omidă în tot ce-i frumos” și face ca toate să se surpe. În pofida etichetei de poet rural, satul nu apare în poezia lui M. ca entitate socio-etnică, ci doar în imagini izolate, în aluzii și referiri fugare. Povestea satului este
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
Liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila. Examenul de bacalaureat și l-a susținut în 1910, în toamna aceluiași an înscriindu-se la Facultatea de Litere și Filosofie din București, la secția de filologie modernă. Debutează în anii de facultate, cu schița Omida. Din lumea celor care se târăsc, semnată Victor Pribeagu și apărută în revista brăileană „Flori de câmp” la 20 iulie 1911, urmată mai târziu de poezia Reminiscență, publicată în aprilie 1913, în „Versuri și proză”, unde pseudonimul folosit e D. Pandàra
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
întind dintr-o parte în alta a palmei, cum sunt cele ale ficatului, plămânilor și intestinelor. Cu degetul mare opus, efectuați „pași” mici dintr-o parte în alta a palmei. Înaintați cu mișcări scurte, asemănătoare celor pe care le face omida. Îndoiți degetul mare, apăsați câteva secunde, apoi retrageți-l. Faceți un „pas” înainte, apăsați și retrageți din nou degetul. Fără să-l ridicați de pe piele, mergeți dintr-o parte în cealaltă a palmei. Apoi, întoarceți palma și mișcați degetul mare
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
acest fel zone reflexe mai lungi, ca cea care corespunde coloanei vertebrale și care se întinde de-a lungul fiecărui deget mare. Figura 3: „Plimbarea degetului mare” Îndoiți degetul mare, apăsați lent, apoi retrageți-l. Înaintați cu pași mici, de omidă, dintr-o parte în cealaltă a zonei reflexe. Metoda de presare-ciupire. Îndoiți degetul mare și plasați-l pe zona reflexă. Îndoiți arătătorul și poziționați-l pe dosul palmei. Apăsați zona reflexă folosind simultan degetul mare și arătătorul. Mențineți câteva secunde
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
insecte în acel moment. Fluturele alb al verzei Insecta adultă este un fluture alb, cu o deschidere a aripilor de cinci centimetri, care are pete negre pe fiecare aripă. Ouăle sunt depuse pe dosul frunzelor; ele eclozează într-o săptămână. Omidă Daunele pe care le poate provoca După cum o indică și numele, fluturele alb al verzei atacă în special plantele din familia verzei, dar și salata verde și condurul-doamnei. El face găuri mari în frunze și sapă în căpățâni, lăsând excremente
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
sau să le tăiați și să le îngropați la începutul primăverii. Dacă descoperiți găuri făcute în tulpină, puteți despica tija cu unghiile pentru a alunga larva. O altă posibilitate este utilizarea capcanelor cu lumină (insecticid electric) pentru a captura adulții. Omida roșiei (Manduca quinquemculata) Insecta adultă este un fluture mare de noapte, cu o deschidere a aripilor de aproximativ zece centimetri, de culoare brun-cenușie, care se hrănește sugând nectarul; el iese din crisalidă la sfârșitul primăverii. Își depune ouăle rotunde, de
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
nu produse chimice. Cum le veți folosi? Aceste produse se găsesc cel mai adesea în formă lichidă și va trebui să le diluați singuri. Ele vă vor permite să luptați eficient contra diverselor insecte: păduchi, păianjeni roșii, furnici, muște, purici, omizi etc. Dacă le folosiți, fiți atenți să respectați dozele indicate, cu scopul, pe de o parte, de a păstra eficiența produsului, iar pe de altă parte de a nu compromite echilibrul natural al grădinii de legume: utilizate în doze prea
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
timp de o jumătate de oră, 150 de grame de frunze de roșie ușor zdrobite în 5 litri de apă clocotită, apoi strecurați. Lăsați la răcit și pulverizați lichidul obținut direct pe plante. Insecticidele fungicide Ne permit să luptăm împotriva omizilor, a larvelor muștei de carne, a păianjenilor, melcilor, ruginii și bolilor cauzate de anumite ciuperci. Usturoiul Usturoiul este o plantă pe care o puteți folosi în mai multe moduri ca produs fitosanitar. în infuzie Zdrobiți 150 de grame de usturoi
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]