591 matches
-
T-manageri tind să se atenueze pe măsură ce firmele trec într-o etapă superioară. T-managerii au obținut rezultate concrete în plan economic, managerial și social. 4. Liderii bazați pe cunoștințe. Managementul bazat pe cunoștințe are nevoie de lideri care să operaționalizeze un leadership specific centrat pe inovări rapide. Un lider de acest tip posedă: idei de valoare, viziune pentru firmă, acordă priorități emoțiilor și credințelor, curiozitate, cunoaște limbi străine și cultura altor popoare, capacitate de muncă continuă, sindromul « niciodată satisfăcut complet
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
unui sistem de referință european. De exemplu, institutele de cercetare care solicită subvenții europene trebuie să implementeze rețele transnaționale pentru a reuși să obțină aceste fonduri. La fel stau lucrurile în cazul unui nou model de guvernare bazat pe proces, operaționalizat în rețele structurate în plan orizontal. In domeniul informațiilor și comunicațiilor, noile tehnologii sunt motorul schimbării în domeniul politic, la fel cum au fost în cel comercial (e-commerce). Comerțul electronic, prin prețul produselor și rapiditatea aprovizionării ajută proiectele să fie
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
condițiile unui învățământ conceput pe discipline, constituie un exercițiu anevoios, dar extrem de util. Faptul că obiectivele sunt stabilite pe discipline nu constituie un impediment întrucât există obiective comune mai multor discipline. Obiectivele complexe sau finalitățile educației sunt mai greu de operaționalizat și de realizat în cadrul unui învățământ parcelat pe discipline, atingerea lor presupunând o conjugare a resurselor educative a mai multor materii. Majoritatea cunoștințelor elevilor sau informațiile acumulate de elevi în afara procesului didactic cu caracter tematic sau pluridisciplinar, ori, articularea celor
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
în perspectiva conexiunilor posibile și necesare sub raport epistemologic și pedagogic. Obiectivele sunt stabilite pe discipline, dar aceasta nu constituie un impediment în tratarea interdisciplinarității întrucât sunt obiective comune mai multor discipline. Obiectivele complexe sau finalitățile educației sunt greu de operaționalizat și de realizat în cadrul unui învățământ parcelat pe discipline, atingerea lor presupunând o conjugare a resurselor educative a mai multor materii. Formele de manifestare metodologică a interdisciplinarității în procesul de predare - învățare pot fi: transferul operațional de informații și abilități
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
mod pertinent de obiectivitate? În al doilea rând, cum putem decide în situații concrete de lectură a unui discurs jurnalistic, dacă este sau nu obiectiv? Altfel spus, cum se obiectivează obiectivitatea? Vom încerca să depășim astfel de inhibiții, încercând să operaționalizăm acest concept în trăsături clare și concrete, multe dintre ele prinse în codurile regulatorii ale jurnaliștilor. II.2.1.1. Obiectivitatea În epistemologie, obiectivitatea este o caracteristică a cunoașterii științifice de a fi universal valabilă, bazată pe legi naturale necesare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în detaliu, pentru că, deși un text își primește pe deplin sensul doar prin relevarea categoriilor contextului, el poate fi analizat până la un punct și autonom, chiar dacă, la rigoare, orice text presupune un context. În acest punct, putem oferi un concept operaționalizat de manipulare, astfel încât să distingem între manipulare și non-manipulare. Avem de a face cu manipularea discursivă atunci când: se utilizează tehnici de folosire a resurselor textuale pentru a schimba opinii, atitudini și comportamente, prin inducere în eroare, prin înșelătorie sau prin
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sufletul altora", "pentru averea altora", "pentru cinstea altora", "pentru neturburarea vieții altora", "pentru cei morți", "pentru dobitoace"), și ii) datorii deosebite ale oamenilor, unde predominante sunt "datoriile supușilor către Stăpânire" și "datoriile fiecărui om către patria sa". Iată cum sunt operaționalizate datoriile supușilor către Stăpânire (majuscula îi aparține lui Aaron): Între datoriile ce le au oamenii unii către alții, datoriile către Stăpânire sunt cele mai de frunte; pentru că după Dumnezeu aicea pe pământ Stăpânirea îngrijește de buna petrecere și fericire a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu propria sa încărcătură semantică, într-o singură locație, agenții mnemonici realizează o concentrație simbolică ancorată spațial. Legea concentrării spațiale a memoriei colective descoperită de Halbwachs explică formarea locurilor memoriale, a acelor liex de mémoire tematizate de P. Nora (1989). Operaționalizând mai precis conceptul lui Halbwachs, putem distinge între o lege a concentrării spațiale, pe care o evidențiază sociologul francez, și o lege a concentrării temporale. Pe coordonate similare cu legea concentrării spațiale, principiul concentrării temporale poate fi definit ca fiind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sfârșitul unui program de instruire, la rezultatele anticipate, dorite, așteptate, ele îndeplinind astfel rolul de reglare a activității. Ele pot fi diferențiate în funcție de gradul lor de generalitate. Putem aminti aici obiectivele generale, cele specifice și operaționale. Obiectivele concrete se pot operaționaliza apelând la două criterii: performanța și competența. În primul caz obiectivele vor fi direct observabile și măsurabile la sfârșitul unei activități, pe când în al doilea caz performanțele nu sunt vizibile imediat. Indiferent dacă vorbim de obiective de învățare, ce reprezintă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să învețe, cunoscându-și clar interesele și nevoile, demersul instructiv și formativ la un asemenea nivel avându-și specificul lui pregnant, nefiind scutit de probleme și dificultăți, începând chiar cu comunicarea. Aceasta pentru că adulții își filtrează, își impregnează și își operaționalizează curent conduita comunicativă personală în raport cu un cuantum prealabil de cunoștințe și experiență, foarte diferit de la individ la individ, dar, oricum, consistent, care le facilitează clar comunicarea până la înțelegere, inclusiv (dar nu întotdeauna și dincolo de ea, până la retenție sau acceptare), știut
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sfârșitul unui program de instruire, la rezultatele anticipate, dorite, așteptate, ele îndeplinind astfel rolul de reglare a activității. Ele pot fi diferențiate în funcție de gradul lor de generalitate. Putem aminti aici obiectivele generale, cele specifice și operaționale. Obiectivele concrete se pot operaționaliza apelând la două criterii: performanța și competența. În primul caz obiectivele vor fi direct observabile și măsurabile la sfârșitul unei activități, pe când în al doilea caz performanțele nu sunt vizibile imediat. Indiferent dacă vorbim de obiective de învățare, ce reprezintă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să învețe, cunoscându-și clar interesele și nevoile, demersul instructiv și formativ la un asemenea nivel avându-și specificul lui pregnant, nefiind scutit de probleme și dificultăți, începând chiar cu comunicarea. Aceasta pentru că adulții își filtrează, își impregnează și își operaționalizează curent conduita comunicativă personală în raport cu un cuantum prealabil de cunoștințe și experiență, foarte diferit de la individ la individ, dar, oricum, consistent, care le facilitează clar comunicarea până la înțelegere, inclusiv (dar nu întotdeauna și dincolo de ea, până la retenție sau acceptare), știut
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sunt prezente și În industria de confecții, ramură asupra căreia ne orientăm cu precădere În acest demers teoretic investigativ. Antonela Curteza (2003, 10) subliniază tendința domeniului de a deveni global, adaptabil unor piețe internaționale, furnizor de calitate și originalitate. A operaționaliza calitatea de către fiecare producător din industria de textile și confecții Înseamnă a investiga exigențele și expectanțele clienților. Și cum acestea nu reprezintă o constantă, ci sunt În continuă schimbare, dorința cumpărătorilor este cea care dirijează dinamica pieței produselor de Îmbrăcăminte
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
am construit o probă de evaluare a caracteristicilor dominante ale motivației intrinseci vizând cele patru dimensiuni grupate în factori bipolari: motivație personală (plăcere) motivație instrumentală (recompensă), motivație internalistă (provocare) și motivație externalistă (recunoaștere). Pentru a reduce tendința de fațadă am operaționalizat factorii Chestionarului IM cu ajutorul unor aserțiuni afirmații cu două variante de răspuns, subiecții fiind forțaȚi să aleagă numai una dintre variantele puse la dispoziție. Chestionarul IM solicită evaluarea a 20 de aserțiuni. FACTORII CHESTIONARULUI MOTIVAȚIE INTERNALISTĂ (PROVOCARE) Angajatul este motivat
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
100 de femei, atunci nu ar fi omogen în funcție de variabila gen, iar rezultatele obținute ar fi valabile în special pentru femei, neputînd generaliza rezultatele pe întreaga populație de cadre didactice). 2.4.4. Variabile În această etapă vom preciza și operaționaliza variabilele studiului, care sînt variabilele dependente și care sînt cele independente, tipul variabilelor independente (dacă sînt manipulate sau invocate). De obicei, variabila depedentă și cea independentă sînt conținute în formularea ipotezei de cercetare. Dacă am realizat un experiment în care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cu detalii strict necesare pentru înțelegerea rezultatelor. Descrierea designului cercetării îi conferă acesteia credibilitate, permițînd analiza și discutarea onestă a rezultatelor. Designul cercetării se referă în mod concret la: - prezentarea și definirea variabilelor (inclusiv a modului în care au fost operaționalizate în contextul cercetării); -descrierea eșantionului/lotului de cercetare (caracteristici demografice, echivalență în cazul grupurilor experimentale și de control etc.); -prezentarea instrumentelor de cercetare și a procedurii de investigare (inclusiv informații privind validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare pentru care s-
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
comunităților. În spațiul românesc contemporan, comunitatea este neputincioasă, lăsând astfel neîndeplinite diverse funcții atât în planul vieții cotidiene, cât și la nivel societal, aruncând societatea românească în anomie. Printre cauzele esențiale ale situației noastre actuale se situează și deficitul comunitar, operaționalizat prin diversitate comunitară scăzută, slăbiciune la nivelul comunităților existente, prezență deosebit de scăzută a spiritului comunitar, cu precădere în mediul urban. Toate acestea sunt consecințe directe ale prezenței și ale acțiunii unui tip de habitat urban construit intenționat pentru a produce
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în 2007 când s-au înregistrat 806 de cazuri, iar în 20081688. În 2008 SMURD Iași împreună cu Consiliul Județean și Consiliile locale înfințează echipajele de prim ajutor (EPAĂ de la Hîrlău, Podu-Iloaei, Răducăneni, Bivolari, Țibănești și șipote. Tot în 2008 se operaționalizează și EPA din structura ISU Iași de la Detașamentul II, Pașcani și Tg. Frumos astfel încât se înregistrează și primele intervenții de prim ajutor 977 de cazuri. Pentru aceasta SMURD-ul a realizat activități de selectare și formare a personalului paramedici pompieri
SMURD IAŞI REALIZARI, ÎNTREBARI, PERSPECTIVE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Diana Cimpoeşu, Ştefan Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1019]
-
Pașcani și Tg. Frumos astfel încât se înregistrează și primele intervenții de prim ajutor 977 de cazuri. Pentru aceasta SMURD-ul a realizat activități de selectare și formare a personalului paramedici pompieri civili angajați ai primăriilor și a muncit intens să operaționalizeze fiecare din aceste echipaje de prim-ajutor, realizând un sistem complet și integrat de asistență medicală de urgență. Creșterea numărului de intervenții impusă de creșterea numărului de cazuri grave (accidente sau cazuri medicale și chirugicaleă a continuat în anul 2009
SMURD IAŞI REALIZARI, ÎNTREBARI, PERSPECTIVE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Diana Cimpoeşu, Ştefan Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1019]
-
școlarizare de 25 de doctoranzi, iar în 2009 și 2010 a avut 30 de doctoranzi, în toate cele 3 competiții participând în parteneriat (două parteneriate simple în 2008 și 2010 și unul mai amplu în 2009). În această lucrare voi operaționaliza conceptul de cooperare, cu referire la cooperarea dintre universitățile românești, potențiali beneficiari ai proiectelor, pe două dimensiuni: dimensiunea parteneriate și dimensiunea colegialitate. Dimensiunea „parteneriate” este o dimensiune pe care o voi numi de tip interuniversitar, în sensul că se referă
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
nivel național un set de patru criterii de selecție și evaluare a proiectelor. Cu toate acestea, criteriile au avut ponderi diferite în punctajul total al unui proiect de la o competiție la alta. AM și OI, la momentul elaborării GS, au operaționalizat cele patru criterii de evaluare în subcriterii care aveau alocate anumite punctaje. Pentru ca un proiect să fie aprobat, era necesar ca acesta să obțină un punctaj minim de 65 de puncte în procesul de evaluare. Excepție a făcut ultima competiție
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
doua, din cauza accentuării diferențelor dintre modelele culturale aparținând diferitelor generații. Evoluția rolurilor parentale înregistrează mari schimbari. Se vorbește despre estomparea diferențelor dintre cei doi părinți și de creșterea rolului tatălui în familie. Conceptul clasic de "structură a familiei",teoretizat și operaționalizat în literatura de specialitate (L.Strauss.T.Parson, M.Chombart de Lauwe, M.Voinea, I.Mitrofan etc.) face să i se asocieze tot mai multe, astăzi, cel de "restructurarea familiei„. Noul concept se referă la noile tipuri de familii (tot
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
am construit o probă de evaluare a caracteristicilor dominante ale motivației intrinseci vizând cele patru dimensiuni grupate în factori bipolari: motivație personală (plăcere) motivație instrumentală (recompensă), motivație internalistă (provocare) și motivație externalistă (recunoaștere). Pentru a reduce tendința de fațadă am operaționalizat factorii Chestionarului IM cu ajutorul unor aserțiuni afirmații cu două variante de răspuns, subiecții fiind forțați să aleagă numai una dintre variantele puse la dispoziție. Chestionarul IM solicită evaluarea a 20 de aserțiuni. FACTORII CHESTIONARULUI MOTIVAȚIE INTERNALISTĂ (PROVOCARE) Angajatul este motivat
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
distanțe lungi și cele locale (de exemplu, serviciile de tranzit de la aeroport până în centru sau până la hotelurile din stațiuni). La fiecare scară, aceste sisteme de transport pot fi definite în funcție de mijloace, rute și tipuri de operațiuni. Unul dintre instrumentele care operaționalizează transportul îl reprezintă planul de trafic, definit ca totalitatea analizelor referitoare la situația actuală a traficului și necesitățile exprimate prin studii de prognoză. Pentru turism, unele elemente sunt de o importanță deosebită, și ca urmare trebuie urmărite în special: - fluxul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și de transformare a realității obiective. Gândirea metodică asigură coerența logică internă și concordanța imaginilor noastre mintale cu realitatea obiectivă. Metoda este utilizata în funcție de o metodologie și presupune înlănțuirea ordonată a mai multor tehnici, care, la rândul lor, vor fi operaționalizate în moduri de utilizare sau procedee aplicate instrumentelor concrete de investigare. Spre explicitare, drumul de la teoretic la empiric sau traseul operaționalizării este lămurit de Septimiu Chelcea în următorul exemplu: dacă ancheta reprezintă o metodă, chestionarul apare ca tehnică, modul de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]