75,240 matches
-
Și nu e o competiție joasă, "în vacarmul tîrgului", cum afirmă poetul, ci un mod limpede și democratic de vot. Ipocrizia nu constă, cum pare a crede poetul, în a avansa mai multe nume (și ce nume!), spre a ne opri la urmă la unul singur; ea ar consta, din contra, în a induce opiniei publice ideea că juriul a știut din capul locului premiatul, fără dubii, fără dezbateri. Tocmai fiindcă numele sînt cele care sînt, alegerea e delicată și dificilă
Semnificația unui gest by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15101_a_16426]
-
precedentă își are textul de referință reprezentat de Învățăturile lui Neagoe Basarab, și acest interstițiu plin de multiple "relaxări" își va trimite către noi imaginea convingătoare sintetizată într-o lucrare de excepție: e vorba de Anonimul brâcovenesc. Nu mă voi opri asupra remarcabilelor calități literare ale acestei cronici care cată să se facă roman, ci voi căuta să aflu, la o lectură atentă, care era pe atunci "chipul fericirii" visat de locuitorii acestor meleaguri. Deși a fost atribuit mai multora, textul
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
alegerea țării să se puie, că pot fi și oameni răi dintr-un neam, pe care obștea nu-i va pohti [...] că ar fi domni samavolnici, să facă ce vor vrea sau rău sau bine și nimeni să nu-i oprească, aceasta este obiceiu rău, păgânesc, care, noi fiind creștini, nu vom da, că vom avea păcat." Cum vedem, anonimul nostru tălmăcește în viziune proprie - amestec abil de medievalism și modernitate - doctrinele politice occidentale, pe care le atribuie valorilor creștine opuse
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
caute folosul cel de obște [...] Iar a începe cineva lucrul căutând numai folosul său osebit și nu de obște, cum acești scriși mai sus căuta, pe urmă ocară și alte rele se întâmplă". O delegație este trimisă pentru a-l opri pe Haizler - orice mișcare de trupe ar atrage invazia turcilor și tătarilor și pustiirea țării. "Neamțul" însă vede în altă lumină situația, așa cum o vor vedea "occidentalii" până în ziua de azi: "c-ați trimis soli la împăratul nostru ca să vă
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
două tunuri s-au slobozit, iar unul nu s-au putut slobozi, de care zicea mulți că va fi acesta un semn rău, însă pă urmă s-au văzut că sunt băbești cuvinte" (deși mă simt ispitită, nu mă voi opri asupra acestei formulări cu o excepțională valoare narativă: oare cronicarul folosește conștient tehnica "suspense-ului", sau alături de el scrie însăși viața care curge?). Desfășurarea ulterioară a evenimentelor pare deci a demonstra că "visul român" poate fi înfăptuit în ciuda celor care cred
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
mânăstire maici"... și întotdeauna mecanismul norocului înșelător se repetă, căci vine un trimis al istoriei, se taie capete, se ridică în prăjini și se aruncă în mare... Să se fi schimbat "visul român" astăzi? Rămâne de văzut. Dar să ne oprim, și, izgonind complexele care ne fac să vedem acest "vis" arhaic, derizoriu și meschin, să recunoaștem că de fapt sâmburele lui ascuns este întrebarea pe care oamenii - ieri, azi și mâine - și-o pun necontenit: cine suntem și încotro ne
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
Radu Iacoban și, dacă tot ești la Iași, să nu-i vezi pe atîția remarcabili intelectuali din urbea moldovenească de care dl Iliescu și-ar putea lega numele? Și cum să crezi că regia românească de film și teatru se oprește la Nicolaescu și Vaieni, ca și cum Ciulei, Pintilie, Daneliuc, Dabija, Măniuțiu nici n-ar exista? * În același număr din orădeana Familie, dl Luca Pițu se arată (din nou!) preocupat, în Vorbele de șpriț pe care le tipărește lunar, de statutul politic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
alege! După 1989, am avut, în fine, parte, în toate domeniile de ea. Un contraargument ar fi, admit, acela că butonatul este, de la un punct încolo, dovadă de frivolitate, de neputință de fixare, expresie a nervozității celor incapabili să se oprească la ceva. Nu e fără importanță remarca. Într-o lume în care puțini mai au răbdare de a citi romane de 4-500 de pagini, e normală această nervozitate. Ea devine o formă de du-te-vino, de plimbare agitată, de plictiseală. Telespectatorul
CRONICA TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15141_a_16466]
-
cîrnați, un pui sau doi; cel puțin așa zic gurile rele. Și tot ele, cum că alt are cotă-parte din premiile literare pe care le aranjează finilor săi." Cam așa arată de obicei "dezvăluirile" lui Alexandru Mușina, cam aici se oprește marele și durul său "naturalism". Cu alte cuvinte nimic nou și nimic semnificativ: bîrfe la mîna a doua, mahalagism placat pe fața literaturii și căutarea de explicații oculte pentru realități culturale mult mai simple și mai normale. Cu alte cuvinte
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
are un fel de generozitate și plăcere didactică (alcătuiește un set de legi pentru scriitorul începător, legi care i-ar salva pe mulți de la dezonoare) care l-ar putea transforma într-un "naș" adevărat. Dar din păcate argumentațiile sale se opresc undeva la mijlocul drumului, așa cum se întîmplă cu aceea împotriva postmodernismului "românesc", în care de fapt nu ne explică de ce e împotriva formulei, ci etalează poanta cu "postmodernismul tadjic", poantă care, după Cioran, nu mai are nici un farmec, dar absolut nici unul
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
roș-galben-albastru până și recipientele pentru gunoiul stradal (dacă nici asta nu constituie o insultă adusă însemnelor oficiale, înseamnă că nu mai înțeleg nimic din subtilitățile Codului penal românesc). în Parlament, plângăcioșii din oficiu, gen Vadim sau Păunescu, nu se pot opri din căinarea bietului popor împilat de bestiala străinătate. în piețe, votanții actualilor guvernanți dăulesc din cauza prostiei lor criminale. Până și Sorin Ovidiu Vântu se smiorcăie de mila păgubiților de la F.N.I. Dl. Năstase însuși plânge de bucuria de a fi posesorul
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
număr, dna Marta Petreu inventariază titlurile în care istorici literari români au studiat chestiunea atașurilor legionare din tinerețea lui Cioran și Eliade. E un fel de răspuns la cartea Alexandrei Laignel-Lavastine. Nu ne îndoim că dna Petreu nu se va opri aici. Așteptăm cu interes. Excizie și canibalism Un interviu senzațional i-a acordat dnei Letiția Guran pentru VATRA nr. 1-2, dna Evelyne Accad, romancieră și profesoară americană, născută la Beirut în 1943 și stabilită în SUA în 1967, care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
Cred în corectitudinea politică. Dacă ești educat într-o societate în care femeile, de exemplu, nu joacă un rol important, în care poți întrebuința orice fel de cuvinte despre oricine... sînt homosexual și știu implicația acestor cuvinte. Dacă-i poți opri pe oameni să rostească aceste cuvinte, ajungi să realizezi ceva important. Și dacă vrei să creezi oportunități pentru femei, crează-le, nu oferi doar debușeuri, crează deschideri - numai așa poți schimba ceva. Dar nu merge prea departe. Iar în Statele Unite
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
la capătul podului. Capul se mișcă odată cu ochii, de la stînga la dreapta, pe rîndurile articolului. Ziarele de deasupra nu se clintesc în acest du-te vino neobișnuit. Parcă este carul unei mașini de bătut. Dacă nu înțelege un cuvînt, se oprește. Dacă l-a greșit, revine. Cititorul de ziare l-a alungat pe vînzătorul din el. Nimeni nu-l deranjează, nimeni nu-l întrerupe. Căldură mare, praf. Mașina demarează ușor. Deschid geamul să-l mai văd. Capul se mișcă în continuare
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]
-
venit? Abia am plătit, asta e bătaie de joc, vreți să ne băgați în mormînt, m-am săturat. Și nenorocitu de bărbată-miu și-a pus palma-n cur și a plecat pe lumea ailaltă..." Cu greu i se poate opri solilocviul. Cu greu înțelege că nu e nimeni de la gaze. Pleacă pe alee, spre casă, bombănind în continuare. Este, iarăși, liniște. Nu pentru multă vreme. Dintr-o grădină superbă, în trepte, se văd niște maci uriași, cu tijă enormă și
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]
-
unificatoare ce zac în adîncul lor. Aproapele și departele: "O, de cît mă apropii/ Cu atît mă desfac// Ceva ce ar aduce cu/ oamenii înfloresc/ În tr-un ochi// Tu, petală căzută,/ La cine mai cugeți?// Nu te întoarce/ Nu te opri// Răscrucea e-o cruce" (Plimbări și popasuri). Obiectul și subiectul, în aventura unei picturi rupestre care le inversează subtil-spectaculos: "Desenez mereu același cerb cenușiu pe pereți/ același cerb cenușiu străpuns de-o săgeată// Arcul de mult e un băț prin
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
al acestor forme e preponderent cel familiar; doar în Republica Moldova ele par să fie încă acceptate (trăsătură deopotrivă conservatoare și regională) în registrul standard-oficial: "Susținuți de către membrii personalului competent al Parlamentului, dumnealui a preluat acolo unde predecesorii săi s-au oprit" (unhcr.md/article); Această declarație a făcut-o ministrul interimar al economiei Elena Gorelova (...). Conform dumneaei, în cadrul casei de comerț vor fi deschise reprezentanțe ale Agenției naționale de turism" (Timpul, 27.03.2002); "ceilalți doi colaboratori (...) la momentul perfectării actului
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
domnia lui - domnia sa - Domnia Sa: pe o scară ascendentă a respectului și a solemnității, dar și cu paranteze ironice. Dacă ar trebui totuși să alegem punctele tari ale acestei serii în româna standard de azi, cred că ar trebui să ne oprim la termenii cei mai frecvenți: el, dînsul și domnia sa.
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
după dispariție, agățându-se de pulpana veșniciei lui Mircea Eliade. Dintre nenumărații violatori ai adevărului istoric - și moral, ori cârtitori cu simbrie plătită, medicul Dworschak, după ce le Înregistrează numele (nu ca la o turmă, ci ca la starea civilă) se oprește doar la câțiva din spațiile limbilor engleză, franceză și română. De pe meterezele unei juste aprecieri, cu cei selectați, procedează diferit. Cu cei care scriu În spiritul adevărului oficiază polemici cordiale, iar celorlalți, le oferă tăieturi chirurgicale, deoarece falsurile și blamurile
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
ținînd de istoria orală, undeva la întrepătrunderea dintre sociologie, psihologie, istorie, care în 1980 era doar experimentată în România pe căi neoficiale. Foarte multe lucruri ar putea fi discutate despre aceste Chipuri ale orașului, doar asupra unuia ne-am mai opri, și anume uimitoarea libertate cu care acești oameni vorbesc despre abuzurile comuniste ale anilor '50 și lipsurile materiale ale comunismului anilor '80. Discuțiile despre guvernarea Dej erau permise, avînd în vedere că fusese dezavuată chiar de noua conducere de partid
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
adresează în primul rând românului. Dl. Agathon mizează pe stupizenia proverbială a neamțului și pe credulitatea incurabilă a elvețianului care, deîndată ce vor răsfoi pliantele cu un Neptun invadat de palmieri va țâșni direct la aeroport și nu se va opri decât în brațele primitoare ale d-lui Agathon. Să fim serioși! Dacă străinii vin în România, vin din cu totul alte motive decât umbra discutabilă a palmierilor ciupiți în vârf ai rubicondului ministru al turismului. Palmieri autentici poate găsi - ba
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
distanțării de o realitate care ne incomodează. în contra acestei direcții, Martor, revista de antropologie a Muzeului Țăranului Român, își alege ca temă centrală a ultimului număr Balcanii și, între balcanism și balcanitate, raportarea românilor la acest spațiu. Nouăsprezece articole se opresc asupra temei din perspectiva unor domenii diferite, cel mai adesea de graniță. Dar, mai înainte ca un domeniu să-și spună cuvîntul, privirea "tare", cea care imprimă o lectură anume a balcanității, e cea a autorului. Marea majoritate a studiilor
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
de Les Aroumains aujourd'hui), de Dominique Belkis în căutarea unei definiții a "meglenității", și de Marian Țuțui pe urmele aromânilor istrioți. Mai există o serie de articole pe teme foarte diverse. între Istanbul, Sarajevo și Paris, Augustin Ioan se oprește la București, într-un studiu de arhitectură; Șerban Anghelescu scrie despre motivul sacrificiului în povestirile balcanice; Speranța Rădulescu propune ipoteza existenței unor valuri pan-balcanice prezente în muzica românească, ultimul fiind cel al mult discutatelor manele... Articolele la care am
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
pe care se proiectează mesaje" (Lui Radu Săplăcan). George Vulturescu face astfel figura unui civilizator al Nordului. Dar totul nu e decît un joc. În fond, moartea mitologiei pe care o reflectă poetul nostru nu îngăduie nici o iluzie eliberatoare, neputîndu-se opri la nici o soluție, amestecîndu-le pe toate aidoma cărților de joc, spre a extrage, aleatoriu, cîte una. Atît tenebrele, cît și lumina nu sînt decît relativități, fețe alternative ale hazardului. Măduva absolutului, incognoscibilă, nu se află în ele. Subiectul corespunzător acestei
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
Presupozițiile acestei teorii sunt două: 1) că muzica este un limbaj și, ca atare, posedă o morfologie, o sintaxă și o teorie a textului (formele muzicale), 2) că se poate defini o logică a primitivelor sintaxei muzicale. Autorul nu se oprește însă aici, ci aprofundează tenace zona cvasi-necunoscută a eterofoniei, pe care o întemeiează epistemologic și o ilustrează constant în propria creație. Niculescu definește eterofonia ca simultaneitate a materialului muzical originar și a variantelor sale. Pornind de aici, el imaginează și
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]