463 matches
-
libertatea". Poezia lui Octavian Goga - notează E. Lovinescu în vol. II din Istoria? sa, versiunea din 1927, cu firescul unei observații de domeniul evidenței - "se identifică cu întreaga mișcare de redeșteptare a energiei naționale de la începutul veacului nostru". În Ardealul oprimat, conștiința literară a poetului era inevitabil determinată de conștiința politică. Idealul de libertate era cea mai arzătoare dorință, în fața căreia era decent să-și reprime propriile patimi: "Eu - scrie poetul în profesiunea de credință din Fragmente autobiografice -, grație structurii mele
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
cuvântul este scris de nenumărate ori în dreptul numelui acestei femei), tratându-i cu indiferență pe toți ceilalți care, probabil (cu siguranță, insinuează autorul tetralogiei) s-ar fi dezvoltat mult mai sus dacă nu ar fi fost ținuți de-o parte, oprimați chiar, de către primul născut al familie Rebreanu. Mizerabilă premisă pentru un roman ce se dorește a fi justițiar. Altfel, Spectre în labirintul uitării se citește cu destul interes, ca un adevărat roman de intrigă și spadă, Ilderim Rebreanu punând în
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
locul, în cartea Daciei Maraini, versurile Annei Ahmatova, Marinei }vetaeva și a altor autori sau perplexitatea manifestată față de teoria dictaturii proletariatului: cît de seducătoare erau proiectele acelea pentru un viitor de mari prefaceri! ... locuință și hrană pentru toți, solidaritate cu oprimații din toată lume. ... dar ce instrumente se cade să folosești pentru a răscoli lumea, fără să-i strivești pe cei care nu gîndesc la fel? Este interesantă și radiografia scoasă la vedere acum, după decenii, a mult comentatului '68 occidental
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
care vor trebui, în plus, să susțină o probă de circulație pe drum deschis traficului general. Marius Horescu Metoda Teatru Forum l Volum lansat de Fundația CONCEPT Fundația CONCEPT a lansat volumul „Jocuri și exerciții pentru actori și non-actori - Teatrul Oprimaților în practică”, prima traducere integrală în limba română a lucrării lui Augusto Boal, fondatorul metodei Teatru Forum. Lucrarea conține exerciții și jocuri folosite pentru a pregăti publicul în vederea stimulării dezbaterilor care au ca finalitate identificarea mijloacelor de rezolvare a problemelor
Agenda2005-11-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283481_a_284810]
-
unor stări convulsive, de "patimi veșnic nesatisfăcute", dar și de ciocniri gnoseologice, între "sensibilitatea metafizică îndrumată spre recrudescența religioasă și incertitudinile și anchilozarea în materialism și nihilism". Relația individului cu absolutul capătă o tentă particulară prin referirea la locația sa. Oprimat de "ritmul agitat al capitalei", Cioran se mărturisește atras de aerul curat al provinciei, care, deși departe de a fi un Eden, i se potrivește precum un mediu favorabil autoscopiei. Provincia e desigur impură, dar prin eliminarea tipurilor reprobabile ce
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
teama de a fi copleșit, „simte că-i fuge pămîntul de sub picioare”, „devine conștient de propria sa limitare și finitudine”. Cum după Adorno, Eul este „agentul oprimării naturii”, prin critica principiului Eului arta devine „purtătorul de cuvânt istoric al naturii oprimate”. Trebuie spus că această teorie a efectului artei este filosofică, nu psihologică, și nu este lipsită de o doză de imaginație. Pe de altă parte, spune Adorno, formele necesare ale lumii exterioare, în cadrul cărora se realizează oprimarea naturii (spațiul, timpul
Adorno despre puterea fără de putere a artei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4637_a_5962]
-
cea de-a treia e cam fără miez, nici măcar nu e poveste, dar v-o spun de plăcere. Prima, așadar. De fapt, numai o secvență din ea, pentru că nu-mi amintesc exact întreaga istorie. E o poveste cu oprimatori și oprimați, ultimii vor să treacă în tabăra primilor. E adică o poveste cu țărani și cu boieri. O fată de țăran vrea să se mărite cu un boier. Acesta-i de acord, dar fata trebuie să treacă o probă. Ce ține
Trei povești cu telefoane by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13692_a_15017]
-
nu abandonează esteticul (depun mărturie ineditele acelei perioade, publicate tot de Adrian Ălui Gheorghe după 1990), judeca literatura tot mai mult sub unghiul implicației ei morale. Poetul se situează neechivoc, prin gesturi publice de solidarizare cu disidenții și cu cei oprimați, de partea bună a baricadei. Îi scrie scrisori severe, de o nemeritata demnitate, lui Eugen Barbu, la revista „Săptămâna”, si, în același timp, îi transmite profunde semnale de solidaritate lui Liviu Ioan Stoiciu, în Focșanii în care acesta își avea
Jurnalul risipitorului de iubire by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4840_a_6165]
-
crește interesul slovacilor pentru lupta națională din Transilvania, iar poetul Ivan Krasko traduce din poeziile lui Octavian Goga, care, după părerea omului politic Milan Hodsa, fondatorul alianței națiunilor nemaghiare din Parlamentul de la Budapesta, "exprimă toate dorurile și sentimentele unei națiuni oprimate, atât de înrudite cu a noastră". După primul război mondial, odată cu întemeierea Cehoslovaciei și desăvârșirea unității statale a României, schimbul cultural între cehi, slovaci și români a cunoscut o deschidere și o amploare de neîchipuit până atunci, un imbold important
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
și în țările emergente“, a spus Suveranul Pontif, în timpul întâlnirii cu o delegație a Consiliului Pontifical pentru opere misionare, citat de Mediafax. În țările în curs de dezvoltare, victime ale „unei mondializări caracterizate deseori prin căutarea profitului, numărul săracilor, emigranților, oprimaților, este în creștere“, a adăugat Papa Benedict al XVI-lea. El a reluat și apelul la adresa creștinilor, cărora le-a cerut "să nu se teamă, în pofida persecuțiilor" motivate de credința lor. "Creștinii nu trebuie să se teamă, chiar dacă acum sunt
Papa Benedict al XVI-lea: Nesiguranţa, sărăcia, emigrarea - noile forme de sclavie din lumea contemporană () [Corola-journal/Journalistic/60597_a_61922]
-
pentru a fi mulțumiți de aliații lor. Dar alianța era nenaturală și nu se făcuse decât prin puterea împrejurărilor. E cunoscut că, la începutul răsboiului, Rusia respinsese alianța României. Rusia singură voia să învingă pe turci și să libereze națiunile oprimate, pentru ca, după război, să poată dicta legile ei atât celui învins cât și celor eliberați. Când însă opunerea neașteptată a unei armate turcești sub Osman Pașa nu opri numai oștirea rusească în loc, ci o amenința cu nimicirea, comandantul suprem rus
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ofițerilor și al claselor înalte față de bagauzi, acum, însă, pentru prima oară, îi vedea într-o lumină diferită: în ciuda opoziției lor radicale față de oamenii de rang și față de instituții, ei erau, în realitate, carne vie pentru imperiu, reprezentau milioane de oprimați, care cereau, pe deplin îndreptățiți, respect și demnitate. îl încerca și un alt sentiment: în adâncul sufletului, ca un gând aproape de nemărturisit, începea să se strecoare o presimțire a victoriei. Privirea sa o întâlni pe cea a lui Ambarrus, înconjurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
spus (mințit) că a fost închis timp de 21 de ani înainte de a izbuti s-o șteargă în America în 1985. Cîtă neobrăzare, să-ți crape obrazul, dom’ Colonel, uite cum fac popicii noștri turnători de meserie pe nevinovații, pe oprimații, pe năpăstuiții sorții, nu e asta culmea nerușinării? După serviciul religios, vreo 40 de persoane, asta însemnînd două-trei familii prietene, s-au strîns în fața Ambasadei de pe Strada 23, ca să facă ce? îi țîțîia fundulețul popii, zice Bătrînul, era speriat c-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
iudaic În Europa Centrală și de Est, ca la o nouă Înrădăcinare, o nouă expresie spirituală și artistică, o altă civilizație. Monografia sa, Lontane di dove (Departe de unde), dedicată lui Joseph Roth, focaliza asupra civilizației de exil a unei comunități oprimate, regenerându-și resursele spirituale, expresia și originalitatea Într-o nouă cultură, exotică și profundă, cu spornice și incitante Întrebări. Titlul se inspira dintr-o cunoscută anecdotă despre doi evrei polonezi care se Întâlnesc Într-o stație de tren. „Unde pleci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
ai spune să-și vadă de treabă. în al doilea rând, nu văd cum ți-ar dăuna carierei. De ce i-ar păsa cuiva? Trei, nu ești genul de femeie pe care mi-a descris-o Lee, încheiată până în gât și oprimată; mai degrabă opusul ei. Patru, nu mi te închipui în genul de căsnicie despre care mi-a povestit Lee. Și cinci, dacă tu ești gay, eu sunt o banana split. Shelley a izbucnit în râs aruncându-se în scaun cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cei care au purtat două sute cincizeci de ani cu ei acest vis al eliberării Constantinopolului și al restabilirii împărăției bizantine, această plăsmuire fantastică menită să le întrețină speranța în momente în care simțeau că alunecă în derizoriul anonimatului, în gloata oprimată. Pentru Șerban Vodă Cantacuzinul acum însemna anul 1690, pe care n-a apucat să-l vadă. De la el febra plăsmuirii de fantasme s-a întins și la alții și iată, se pare chiar sultanul Ahmed al III-lea stăpânitorul Constantinopolului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
blonzi și cu ochi albaștri să conducă, să ofere modele, să comande și, la nevoie, să oprime - din toate astea el n-a putut să-și însușească nici măcar o sutime. Cum să-i oprime el pe alții? - când el era oprimatul. Cum era să-și exercite puterea? Când el era lipsit de putere. Cum să se bucure el de victorie, când el, unul, îl disprețuia atât de mult pe victorios - și, probabil, ideea victoriei în sine. „Știai, Alex, că ei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mărinimoasă și cumsecade (care în visările mele edulcorate, dar modeste, nu are un chip), o să-mi depun ardoarea voluptății îmbelșugate. Dimineața o să pornesc spre centrul Newark-ului, la Tribunalul Districtual Essex, unde îmi desfășor activitatea luptând pentru dreptatea celor nevoiași și oprimați. În clasa a opta vizităm clădirea tribunalului ca să-i studiem arhitectura. În aceeași seară, acasă, în camera mea, scriu în proaspăt cumpăratul meu oracol de absolvent de-a opta, la MOTTO-UL PREFERAT „Nu-l călca pe cel înfrânt“. PROFESIA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Aceasta este doar o funcție secundară și, dacă stai să te gândești bine, inutilă. Noblețea mașinii constă în posibilitatea de a claxona, adică de-a comunica și a se comunica. Claxonarea, așa cum o concepea Emil Popescu, era vocea, până acum oprimată și sugrumată de om, redusă la un singur sunet animalic, gutural, dar de acum înainte liberă, demnă și suverană, a mașinii. Ne plângem de invazia tehnicismului, de lipsa de dialog cu mașina, dar nu ne-am gândit să-i dăm
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
teatru de intervenție care acționează și reacționează în funcție de problemele comunității, implicate la rândul ei cât mai puternic în facerea spectacolului. Este un teatru teritorial, de urgență implicativă, de alertă și responsabilizare civică, așa cum și-l dorea Augusto Boal, teoreticianul teatrului oprimaților. Artiștii devin actanți socio-culturali, care mediază relația dintre autorități și cei care formează și formatează comunitatea. În Construiește-ți comunitatea nu e însă vorba doar de o suită de spectacole, ci de un lanț de acțiuni cu o cu totul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
buzunar, fără niciun titlu, nicio relație și niciun fel de resurse și stimulată de o idee și de puțină voință să poată reuși. Atâta timp cât America își prelungește contractele cu oameni din întreaga lume ca un loc al făgăduinței pentru cei oprimați și asupriți, atâta timp cât America continuă să fie un loc în care libera opțiune, libera inițiativă și piețele libere prosperă, națiunea noastră va atrage oameni din întreaga lume, care sunt dornici să reușească și gata să își apere noua lor casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
fără voia lor? Dar resemnarea nu va putea fi înfrîntă decât după ce toți românii se vor fi convins că totul este de făcut. Multe popoare au făcut haz de propria lor condiție; autoironia nu lipsește la nici un popor chinuit și oprimat. Este cu toate acestea rar ca autocunoașterea să meargă mână în mână cu autodisprețul, așa cum se întîmplă excesiv de des cu românii. Am fi prea nedrepți cu urgisirea noastră de am vedea în acest fenomen numai deficiență, când el constituie o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ea însăși numai în secolul trecut, și nu în începuturile lui. Că înainte vreme au știut câțiva că sânt români este evident și nesemnificativ. O simplă stabilire de identitate, fără nici un plus dinamic. Dar, chiar de ar fi știut, popoarele oprimate nu-și pot valorifica autoconștiința, pe care o refuză ca o incomoditate. Ridicarea la autoconștință în devenirea noastră națională a pus în discuție o serie de probleme mai mult sau mai puțin inutile. Ele nu dovedesc nimic, dar sânt de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cu cinism cârmacii: o felie de pâine, economie pe zi. (III) - Prin educație, anturaj și cultură personală am Înclinat conștiința spre obligația morală cuvenită oricărui român: nu am respectat „legile țării de atunci” care aglutinau Într-o bestiala ordine numerică oprimații speciei umane: umiliții, disprețuiții, deposedații de apetenta elitara etc. Mai mult chiar, le-am combătut. În definitiv, ce asentiment avea România pentru steaua cu cinci colțuri a Kremlinului pe care a fost răstignita? - Cât m-a costat această diligenta în
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
1948-1989, el și familia sa au fost În atenția permanentă a Securității, fiind supuși unui tratament inuman și degradant. În permanență persecutat de fostul regim, pe motiv că ar fi dușmanul poporului și trădător de patrie, de fapt, Tăcu era oprimat, pentru că se pronunță mereu Împotriva comuniștilor. A fost arestat prima dată În iunie 1948 pentru că a cântat imnul regalist. Pe atunci, avea doar 17 ani. Coșmarul a continuat. În perioada aprilie 1952 - februarie 1955. Deși a fost reabilitat În 1971
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]