772 matches
-
i-au închisu-i. Și a doa dzi i-au scos la Divan,... și ei nemic n-au mai putut să tăgăduiască faptele lor, și au spus drept că ei sântu vinovați. Deci Duca-vodă mult i-au mustrat și au orânduit pe Toader Flondor vel-armaș de le-au tăiat capetili a tustrii dziua amiadzăzi la fântâna denaintea porții domnești”. Și acum, dacă tot ne aflăm aici, în fața Curții domnești, te rog să-mi spui ce știi despre dania lui Ștefăniță Lupu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aflat de “pităria domnească” din zapisul făcut la 1 octombrie 1683 (7192) de “Alexandra spătăroaia răposatului Iordachie ce-au fost spătar mare”, prin care vinde niște case doamnei Anastasia văduva lui Gheorghe Duca voievod, aflăm că “ Aceste casă de piiatră orânduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcându Beserica Albă Mitropolie... mai bine să fie pomană mării sale la Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
iată dar am zâdit den timilie această academie lângă Mitropolie prin a noastră domnească cheltuială slobodă, îndestulată și cu tote cele trebuincioasă lucrurile ei și cu biserică întru care să prăznuiește Strateniia Domnului și Dumnezăului nostru Iisus Hristos și am orânduit dascali nu numai la această academie ci am zădit aici în Iași, ci și în toată țara de fieștecare eparhie și ținut câte un dascăl ca toți creștinii a țării aceștiia , mireni și copiii preuților să să procopsască cu învățătură
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
simt ciolanele cam ostenite... Poftă bună, dragule. Ne vom vedea mâine dimineață. Nu știu cum s-a întâmplat, dar după ce am mâncat, întinzându-mă în crivat, am adormit pe dată. Asta poate la gândul că bătrânul mi-a lăsat libertatea să îmi orânduiesc singur treburile. Cât oi fi dormit nu știu dar, când am deschis ochii afară se înserase deja... “Asta înseamnă că am dormit dus o după amiază întreagă. Uite ce înseamnă lipsa grijilor!”... De pe prichiciul sobei îmi zâmbea un buchet de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spre soarele aflat la chindie, a spus cu oarecare tristețe: --Până ajungem noi la chilii, soarele se rostogolește după deal luând cu el și funigeii... --Ce sunt de fapt funigeii, părinte? --Vezi tu? Dumnezeu le-a făcut și le-a orânduit pe toate. Fiecare ființă se poate mișca în felul ei: se târăște, pășește, zboară sau sare dintr-un loc în altul în fel și chip. Un păianjen însă, care trăiește pe pajiști însorite, toamna, în zilele frumoase, sare dintr-un
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să ne vedem fiecare de ale lui. --Noapte bună, dragii mei. Ne vedem mâine dimineață, la micul dejun. --Noapte bună, am răspuns toți aproape într-un glas. Am intrat în chilie și, cu gândul la plecare, am început să-mi orânduiesc bagajul... În cele din urmă, am ieșit să mă mai pătrund de starea locului... Când m-am întors, am constatat că totul era pus într-o ordine desăvârșită. Până și rucsacul cu bastonul erau lângă ușă... O legăturică cu plăcinte
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a „vândut...un loc de casă care iaste pre Ulița Mare, între Mitropolia Veche și între casăle Prăjescului...mării sale doamnei Nastasiei, gospodja Io Duca voievoda...” Și mai departe spune: „Deci noi, văzîndu întru viața noastră aceste casă de piiatră orînduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcîndu Beserica Albă mitropolie, am socotit mai bine să fie pomană mării sale la svînta Mitropolie”... Eu aș zice să mergem la 15 iunie 1695 (7203) și să vedem ce spune chiar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Cetățuia, care „să scoală stându-le împotrivă, arătînd el un zapis scriind c-au cumpărat Macarie ce-au fost egumen la Cetățuie un loc de 3 dugheni de la Dochița, fimeia cea de pe urmă a lui Ieni pevițul”. Pentru aceasta „Au orânduit măria sa vodă pe sfinția sa mitropolitul și pe noi, ca să mergem la acest loc...să le hotărîm pricina. Și mergînd, s-au cetit toate scrisorile mănăstirii ce-au arătat și acest loc...nu s-au aflat vîndut în cumpărăturile mănăstirii. Iar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pentru un locu di dugheană di pe Podul Hagioaie, pe care locu di dugheană au arătatu Safta un zapis din vălet 7234 (1726) cu slova lui Vasile Buhăescul biv vtori logofăt”. După ascultarea părților, Ion Neculce împarte dreptatea: „Și fiindu orînduiți cu giudecata la noi le-am luat sama, și fiindu cumpărători vechi cu zapisă iscălite de boieri mari și neguțitori și uliceni, s-au aflat drepte cumpărături. Și această Anghelușe s-au cunoscutu că îmblă fără de cale și s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în sângele gândurilor valsează peste foaia albă construind armonii în alb și negru hierograme povestind despre drumuri crucificări și învieri și apocalipse și eclipse și scylle și gomore și mări moarte Ora încovoiată ca unghiile moirelor decupând pâlcuri de litere orânduite în soarta cititorului ce-și caută numărul potrivit la tălpile cu care va lustrui veșnicia Era ora când punctele de suspensie suspinau în nesiguranța ezoterică a textului învăluit de mirosul aromat al iluziei și totul părea a răspuns Străpuns de
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1647]
-
oamenii învățați și-i întreba în tot chipul despre astronomie, despre zodii și alte lucruri subțiri. Îi plăcea mult de cântăreți și avea un preot cu meșteșug , îndemânatic; și era și la toate celelalte ale lumii meșter și toate le orânduia el, și pentru aceasta era și strașnic și se temeau de el și boierii și tot poporul”. Cred că amândoi vorbim de... - încerc eu să precizez - dar întrebarea bătrânului mă ia din scurt: De cine, fiule? Nu-i altul decât
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
răposatului Iordachie, fost mare spătar, spune că a „vândut... un loc de casă care iaste pre Ulița Mare, între Mitropolia Veche și între casele Prăjescului... mării sale doamnei Nastasiei, gospodja Io Duca voievoda... deci noi, văzându... aceste casă de piiatră orânduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcându Beserica Albă mitropolie, am socotit mai bine să fie pomană mării sale la svânta Mitropolie”. Iată încă un act - cel din 15 iunie 1695 (7203) - care lămurește lucrurile: „Doamna Anastasia (Nastasia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce spune Nicolae Alexandru Mavrocordat la 1 aprilie 1712 (7220: „Căutat-am și am socotit pentru sfânta mănăstire Socola” unde „sântu... lăcuitoare călugăriță. Și noi văzându-le precum să țin foarte cu greu... am dat și am miluit... și am orânduit să ia din vama cea mare domnească, din Iași, câte cinci lei de lună... și luând banii să aibă stareța a-i împărți pe a mână la câte călugăriță vor fi în mănăstire”. Aș mai adăuga că la 20 decembrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sfintei mănăstiri”. Nu te mira, fiule, de această ultimă danie... De ce nu m-aș mira, părinte? Pentru că trebușoara asta era stabilită cu mult mai înainte, prin „Hrisovul răposatului domniei sale Mihaiu Racoviță voievod ot let 7252 (1744), cu care au fost orânduit... să ia această sfântă mănăstire... de la vama Focșanilor ceară, ocă 200, cum și hrisovul domniei sale răposatului Constantin Cehan (Racoviță) voievod cu leat 1763, cu care,... au orânduit... ca în toți anii să vie trimisul de la această mănăstire aici la domnie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
răposatului domniei sale Mihaiu Racoviță voievod ot let 7252 (1744), cu care au fost orânduit... să ia această sfântă mănăstire... de la vama Focșanilor ceară, ocă 200, cum și hrisovul domniei sale răposatului Constantin Cehan (Racoviță) voievod cu leat 1763, cu care,... au orânduit... ca în toți anii să vie trimisul de la această mănăstire aici la domnie... să i se deae pentru acea sumă de ceară... taleri 150”. Uite că o asemenea înțelegere între cele două țări surori nu-mi imaginam pentru acea vreme
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
departe: „Părintele nostru,... într-acea vreme s-a războlit (îmbolnăvit) și s-au săvârșit... și satul au rămas la mâna noastră”. Mai spun cele două surori că au ținut acel sat până la moartea părintelui lor: „Gândindu că doar Dumnezeu va orândui... vreun prilej... ca să istovim această mănăstire, pomană: și Dumnezeu parte nu ne-au făcut... di s-ar fi și făcut dintru noi această sfântă mănăstire nu-i cu cale să luăm moșiile sfintei mănăstiri... Și aflându cu sufletul nostru și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
unde este zidită această zvântă mănăstire... ponorându-să dealul, au cădzut de câtăva vremi zidiul... ci peste puțină vreme s-ar fi primejduit și singură beserica”. După ce enumeră scutirile și veniturile acordate mănăstirii, încheie: „Deci,... toate aceste mai sus arătate... am orânduit domniia mea... să tocmască zidiul și apoi casă, chilii, orice va fi trebuința mănăstirii a să tocmi”. Uite, dragule, și o danie mai puțin obișnuită, făcută de Gheorghe Duca voievod la 20 octombrie 1670 (7179). Care ar fi aceea, părinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nu de popor... Bătrânul mă fulgeră cu o privire amuzată și îmi vorbește râzând: Vezi, fiule, cum ești? Mă faci să-ți dau dreptate și... nu am încotro. Acum însă o fi adevărat, n-o fi adevărat, dar Dumnezeu a orânduit în așa fel lucrurile încât cinstea - dacă o pot numi așa - de a vorbi de ultima danie către mănăstirea Cetățuia să-mi revină mie. Întâi aș vrea să spun că această danie este ultima cunoscută de noi, fiindcă or fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aceea la vreme, și nu o mai puteau vinde când trebuia. La scăderea veniturilor se mai adăugau și lefile pentru doctorii din spital, puși de doctorii din Curtea domnească „prin hatâr” astfel „se împărtășeau și dohtorii domnești... Și... se mai orânduia lefe și pe alte obraze”. Pentru aceea, vodă hotărăște: „Prin acest al nostru domnesc hrisov, înoim și întărim ca de acum înainte... să se urmeze, adică: veniturile a toate moșiile și de pe dughenile și de pe orice alte acareturi a mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
facă ordine: „Doctorul ce va fi... la spitalul acesta... să aibă a lua... pe toată luna câte 70 lei; care datoriu să fie a merge... dimineața și la chindie să vază pe toți bolnavii și, după boala fieștecăruia, să-i orânduiască doctoriile ce se vor cădea prin rețete”. Doctorul era obligat să meargă la unii bolnavi ori de câte ori ar fi fost nevoie. Chirurgul întâi primea câte 20 de lei pe lună. Cel de al doilea chirurg trebuia să fie „supus la tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
unii de alții, stăteau șoimii prințului. O veritabilă comoară. Mai mulți șoimi dunăreni, șoimi călători și o pereche princiară de șoimi albi, exemplare dintr-o specie extrem de rară, mult râvnită de cunoscători. Toți aveau veselă, ustensile și accesorii personale frumos orânduite pe rafturi, lângă perete. Marioritza își alese un șoim călător. De fapt, șoimul o alesese pe ea. De când pășise în acele odăi, el întorsese capul spre ea, apoi o urmărise tot timpul și se așezase imediat pe vechea ei mănușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
au avut de jelit două sau trei victime de prim rang. Dar, și alta se uită prea adesea, teroarea și-a Început domnia la Alamut. Ce stăpânire e mai rea decât aceea a virtuții militante? Predicatorul suprem voi să le orânduiască adepților săi fiecare clipă a vieții. Interzise toate instrumentele muzicale; dacă descoperea cel mai mic flaut, Îl spărgea În public, Îl arunca În flăcări; vinovatul era pus În fiare și ciomăgit zdravăn, Înainte de a fi expulzat din comunitate. Uzul băuturilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
din dotare: cărticele cu Visul Maicii Domnului, Acatistul Sfintei Parascheva, Pogorârea la Iad a Maicii Domnului. Între plutoane sunt aranjate cutii de tablă umplute cu nisip. Un călugăr cu accent moldovenesc le explică părinților suferinzi cum se cuvine să fie orânduite lumânările aprinse: în zig-zag pentru nota 8, în cerc pentru 9, în X pentru 10. Mai sunt diferențe între ritualuri când vine vorba de materii. Părintele aproximează știința odraslei și, în cunoștință de cauză, construiește cu evlavie figuri geometrice din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
a cărei flacără se perpelea între ferestrele sfărâmate. Profira se trudea să curățe puțin pământul de pe hainele și figura mortului. Primarul Ion Pravilă, aflat acolo printre alți oameni, îi zise domol: ― Lasă, muiere, lasă-l să se odihnească așa cum a orânduit Dumnezeu... Voia să spună că până va veni vreo anchetă care să stabilească împrejurările morții, dar nu îndrăznea. Petre privea lung fața noroită a bătrânului boier. Vedea pe obrazul stâng o dâră de sânge năclăit cu humă, ca o panglică
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
acelor vremi”.* În preajma împlinirii a 200 de ani de la răpirea Basarabiei, multe din constatările lui N. Iorga își mențin valabilitatea. În fața intereselor politice și patimilor antiromânești, a lingușitorilor de astăzi, adevărul istoric oferă baza solidă necesară muncii încordate și bine orânduite în stare să grăbească realizarea obiectivului fundamental: alăturarea Republicii Moldovei României în cadrul Uniunii Europene, regăsirea întregului neam românesc în spațiul său comun de dăinuire neîntreruptă. Petru I, țarul Rusiei, încheie un tratat de alianță cu Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei. 1711
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]