702 matches
-
de asemenea, de funcțiile discursive, care pot fi asertive, persuasive sau expresive, precum și de variantele formelor discursive, încît forma demonstrativă, de exemplu, poate fi de tip raționament, cînd este caracteristica acestei forme, sau de tip pseudoraționament, cînd este specifică formei oratorice. Pe de altă parte, aceeași formă discursivă poate caracteriza diverse tipuri de discurs, aparținînd unor limbaje diferite, încît forma oratorică, de exemplu, se întîlnește la o specie a stilului religios și la două specii ale stilului juridic-administrativ (discursul judiciar în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de exemplu, poate fi de tip raționament, cînd este caracteristica acestei forme, sau de tip pseudoraționament, cînd este specifică formei oratorice. Pe de altă parte, aceeași formă discursivă poate caracteriza diverse tipuri de discurs, aparținînd unor limbaje diferite, încît forma oratorică, de exemplu, se întîlnește la o specie a stilului religios și la două specii ale stilului juridic-administrativ (discursul judiciar în pledoarie și discursul politic). Aderența deplină la planul vorbirii se realizează în diviziunile tipurilor de discurs, reprezentate de discursurile individuale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în vedere și cooperarea limbajelor verbale (segmente ale stilurilor funcționale) cu limbajele nonverbale, așa cum se întîmplă cu limbajul dramatic al stilului beletristic, cu limbajul liturgic al stilului religios sau cu limbajele politic și juridic în variantele dominate de forma discursivă oratorică. Originea și condițiile schimbării lingvstice Încă de la primele observații și teoretizări asupra limbii s-a emis și ideea că aceasta nu este ceva fix, ci că se schimbă permanent, fie prin voința vorbitorilor (în special a celor cu un anumit
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
împărtăși experiențe și solidaritate” (Floodxe "Flood, Andrew", 1997, p. 33). În septembrie 1996, în Statele Unite a început campania „Să dăm glas tăcerii” cu Comité Emiliano Zapata, California (Oakland, Berkley, Bay Area), iar Cecelia Rodriguezxe "Rodriguez, Cecelia" a făcut un turneu oratoric în campusurile americane (NCDM, martie-aprilie 1998). Grupurile de studenți implicați în programele de studii Chicano din statele de frontieră au mers în Chiapas ca observatori internaționali. Guvernul mexican însă i-a expulzat pe observatorii spanioli, canadieni, americani, belgieni și germani
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și modul de a-l exprima. O gândire corectă într-o formă săracă își ratează scopul la fel ca și un conținut banal ambalat într-o structură impecabilă. În modul său de abordare a retoricii găsim aceeași preocupare: punerea artei oratorice în slujba unor cauze juste și bune din punct de vedere filosofic. Contra captării acestui instrument sublim care este tehnica argumentativă de către oamenii politici - o piatră în grădina lui Piso? -, Philodem laudă meritele unui instrument în slujba unei cauze demne
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de insatisfacție. Poeții se confesează (până în 1960, dar și după 1960) și ajung rar la o poezie de idei. Considerată în ansamblu, generația perioadei 1960-75 se "detașează de Labiș", poezia înseamnă o deschidere spre latura dramatică a existenței, spre poezia oratorică și civică, și procesul de conștientizare înseamnă, așa cum spune Petru Poantă, "întoarcerea la surse și extinderea registrului liric". Dacă în prima perioadă poezia se caracterizează prin epic, consecință a schimbărilor istorice, expresie a contestării uneori violente, tipică romanticilor, în a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și calculat. Anghel Dumbrăveanu nu ajunge la "un timbru definit"1, nu numai în primul volum, dar nici în cele următoare; el are, cum spune Vlad Surianu, "orgoliul nedefinirii"; descoperim în poezia lui ecouri din A. E. Baconsky, din poezia oratorică și discursivă caracteristică generației de poeți de după Eliberare 2. Cu cât ne apropiem de perioada 1960-75, se încearcă virtuțile cuvintelor, așa cum Petre Stoica 3 a învățat să construiască lumi nostalgice (ce ne trimit la expresioniști, dar și la tradiționaliștii care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mi-am pierdut sfiala mea obișnuită. În afară de asta, mi s-a strecurat în suflet dragostea de frumusețea sihăstriei și pustiniciei. Eram îndrăgostit dintru început de singurătate, cum nu știu să fi fost îndrăgostit vreodată unul din cei ce studiază arta oratorică! Iar în vremea primejdiilor mari și cumplite prin care am trecut, făgăduisem lui Dumnezeu să trăiesc în pustnicie. Gustasem chiar ceva din ceva din viața pustnicească. Ajunsesem oarecum în pridvoarele ei, iar trăirea acestei virtuți mi-a aprins și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
degrabă uitarea metaforelor și postulatelor folosite inițial de cei care sfîrșesc prin a considera că un virus electronic e la fel de viu ca unul biologic. Dacă tema auto-organizării și teoria informației au condus în Statele Unite la crearea Institutului Santa Fe, precauțiile oratorice sînt necesare în Franța, iar limitele acestor metode de modelizare rămîn prezente în mintea celor atrași de acest tip de demers. Exemplul lui Henri Atlan este caracteristic pentru această diferență. În 1972, Henri Atlan publica L'organisation biologique et la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
anume. Să vorbești despre subiecte va-riate, să nu te limitezi la un registru, să vorbești fără constrîngeri, fără să te temi de vreun impact asupra propriei cariere, să spargi barierele disciplinare, să te eliberezi de precauțiile obișnuite, să practici întrecerea oratorică, să înveți mult de la ceilalți, să-ți faurești o viziune mai globală, să combați specializarea, să-i faci pe politicieni să țină cont de cele mai recente cunoștințe științifice și tehnice, în sfîrșit, să apropii ceea ce e adesea separat: știința
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita contactul interlocutorilor (funcția conativă precomunicativă). Se activează frecvent și în sfera comunicării oficial administrative (texte cu caracter directiv, discursuri politice, texte oratorice, pledoarii în instanță etc.) și a massmediei (mai ales în domeniul publicitar). Este realizată explicit prin forme de vocativ, prin verbe la imperativ (așanumita reto rică de apel), prin alți indici textuali ai persoanei a IIa (deixis al receptorului). Activarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Eliade sau Cioran (au mai făcut-o și alții, din țară și din străinătate), nu-i împărtășim adevărata obsesie (indusă tânărului Gabriel de către intelectualul de stânga, ba chiar marxist Petre Țuțea) pentru Nae Ionescu, deținător, se pare, al unei harisme oratorice ieșite din comun, aproape paranormale asupra studenților și în general asupra generației anilor douăzeci-treizeci, inclusiv asupra lui Mihail Sebastian. G. Călinescu a făcut pentru eternitate portretul acestui lider delirant și cu veleități de metafizician coborât în cea mai tulbure politică
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
important în evenimentele culturale și politice ale vremii. Format în spiritul culturii germane și franceze, cu studii în filosofie, drept și litere, mentorul Junimii a contribuit la maturizarea culturii române. El avea înaltă ținută și spirit academic, clasicitate și tentă oratorică, ironie superioară, spirit critic și estetic; impresiona și la cenaclul Junimea, unde se educa simțul și gustul publicului, în sensul afirmării autenticelor valori naționale. În revista Convorbiri literare se contura spiritul junimist, academic și clasicizant, critic și oratoric, ironic și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și tentă oratorică, ironie superioară, spirit critic și estetic; impresiona și la cenaclul Junimea, unde se educa simțul și gustul publicului, în sensul afirmării autenticelor valori naționale. În revista Convorbiri literare se contura spiritul junimist, academic și clasicizant, critic și oratoric, ironic și înalt. La reuniunile săptămânale de cenaclu, de regulă ținute în Casa Pogor, erau discutate lucrări științifice și literare, președinte onorific fiind V. Alecsandri. Aici puteau fi văzuți Mihai Eminescu, I. Creangă, I.L. Caragiale, Ioan Slavici. Scrierile lui Maiorescu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
n-a fost o societate cât o comunitate, "un curent al renașterii noastre literare" (Tudor Vianu). Semnificativă este "structura junimistă" care are trăsături distinctive: a. spiritul filosofic este legat de cultul junimiștilor pentru gândirea abstractă; principiile orientează gustul; b. spiritul oratoric vizează adaptarea formei la conținut (ideea trebuie să-și găsească expresia adecvată); era necesară revigorarea spiritului oratoric compromis de retorica pașoptistă și de frazeologia politică și parlamentară; c. gustul clasic și academic al junimiștilor impune un anume tip de sensibilitate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este "structura junimistă" care are trăsături distinctive: a. spiritul filosofic este legat de cultul junimiștilor pentru gândirea abstractă; principiile orientează gustul; b. spiritul oratoric vizează adaptarea formei la conținut (ideea trebuie să-și găsească expresia adecvată); era necesară revigorarea spiritului oratoric compromis de retorica pașoptistă și de frazeologia politică și parlamentară; c. gustul clasic și academic al junimiștilor impune un anume tip de sensibilitate artistică; ei admiră modelele clasice și rămân indiferenți față de tendințele novatoare, din epocă (T. Vianu); d. ironia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
multilateral, așa de gingaș și de fin<footnote Ibidem, p. 135. footnote>. Suidas, entuziasmat de taina putere a predicii Sfântului Ioan, scrie: Cuvântul său vâjâia mai puternic decât cascadele Nilului. Nimeni n-a posedat de la începutul lumii o asemenea plenitudine oratorică și numai el a purtat înaintea tuturor numele de aur și divin; numele <<Gură de Aur>> și <<Cuvântător dumnezeiesc>><footnote Cf. O. Bardenhewer, Patrologie, Wien, 1901, pp. 296-297. footnote>. El a fost considerat și un teoretician omiletic prin referirile la
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Littérature grecque chretienne, Libraierie Bloud & Gay, 1927, pp. 112-113. footnote>. În ceea ce privește elocința, el i-a depășit pe toți Părinții greci, dar, ca și teologia și exegeza sa, și elocința a fost una eminamente populară și practică. El cunoștea regulile artei oratorice încât nici un scriitor grec creștin nu i s-ar fi putut compara, iar aceste reguli le aplica cu cea mai mare libertate. În discursurile sale ce formează o mare parte a operei sale, face puțină filosofie și folosește puține argumente
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
arzătoare și cea mai pură măreție. Contemporanilor săi le plăcea deja să spună: Și din gura sa ieșeau cuvinte mai dulci ca mierea. Toate secolele creștine au confirmat acest elogiu. A fost numit Homer al oratorilor. El cunoștea regulile artei oratorice încât nici un scriitor grec creștin nu i s-ar fi putut compara, iar aceste reguli le aplica cu cea mai mare libertate. Pe când alții sunt doar slujitori ai regulilor școlare, Sfântul Ioan Hrisostom aplică aceste reguli oarecum fără să se
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Tot atunci a combătut pe eretici, îndeosebi pe anomei și pe iudeo-creștini, și s-a străduit pentru formarea morală a credincioșilor săi. Acum comentează, de pe amvon, Geneza, Evangheliile după Matei și Ioan și Scrisorile Sfântului Pavel. Stilul său este unul oratoric. Nu este făcut pentru a fi citit, ci pentru a fi zis. Marea majoritate a discursurilor Sfântului Ioan a fost prinsă din zbor de către tahigrafi particulari care le-au stenografiat pentru a le încredința, a medita la acestea și a
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
nu numai că nu vei aduce nici un folos vorbind, ci mai mult vei dăuna<footnote Idem, Omilia 30, 3 la Fapte, în P. G., XLVII, 363. footnote>. Ceea ce impresionează în discursurile Sfântului Ioan Gură de Aur sunt conținutul și expunerea oratorică eficace care îmbină cu succes spiritul creștin și frumusețea elenică a formei. Multe dintre omilii sunt mari și necesită mai mult de o oră pentru a fi prezentate. Până și cele mai scurte dintre ele pot părea lungi pentru un
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
plantelor sau al animalelor, din faptele omenești, și cu deosebire din moravurile și obiceiurile oamenilor de atunci. În toate discursurile lui, face apel la puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu, la mila, dragostea, dreptatea și voia Sa. Cele mai frumoase pagini oratorice au fost inspirate de gândul la măreția lui Dumnezeu și la fragilitatea creaturilor, mărturie stând omiliile despre căderea lui Eutropiu. Sensul vanității lucrurilor din lume, care i se revelează cu atâta forță, are ca punct de sprijin necesar înțelepciunea dumnezeiască
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
căruia i s-au adăugat apoi, în decursul timpului, proza lui Creangă și Slavici, comediile lui Caragiale și, în cele din urmă, romanele lui Duiliu Zamfirescu. Tudor Vianu a găsit câteva trăsături distincte ale societății Junimea: spiritul filozofic și cel oratoric; gustul clasic și academic, ironia și spiritul critic. Ridiculizând mediocritățile și combătând pericolele unei culturi neasimilate, „Junimea a adus o atmosferă de lucru temeinic făcut. Prin ea se marchează în istoria culturii și literaturii începutul funcționării sigure și la obiect
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
multilateral, așa de gingaș și de fin<footnote Ibidem, p. 135. footnote>. Suidas, entuziasmat de taina putere a predicii Sfântului Ioan, scrie: Cuvântul său vâjâia mai puternic decât cascadele Nilului. Nimeni n-a posedat de la începutul lumii o asemenea plenitudine oratorică și numai el a purtat înaintea tuturor numele de aur și divin; numele <<Gură de Aur>> și <<Cuvântător dumnezeiesc>><footnote Cf. O. Bardenhewer, Patrologie, Wien, 1901, pp. 296-297. footnote>. El a fost considerat și un teoretician omiletic prin referirile la
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Littérature grecque chretienne, Libraierie Bloud & Gay, 1927, pp. 112-113. footnote>. În ceea ce privește elocința, el i-a depășit pe toți Părinții greci, dar, ca și teologia și exegeza sa, și elocința a fost una eminamente populară și practică. El cunoștea regulile artei oratorice încât nici un scriitor grec creștin nu i s-ar fi putut compara, iar aceste reguli le aplica cu cea mai mare libertate. În discursurile sale ce formează o mare parte a operei sale, face puțină filosofie și folosește puține argumente
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]