430 matches
-
să treacă printr-o lungă receptare identitară, care a obosit și s-a uzat în timp, prin suprasolicitare, dar care nu a putut explica frazarea cultă, densă în volute, „cărturărească” a paginii sale, cu sonorități adesea complicate, de slujbă și oratoriu liturgic bizantin. Intervine însă aici o demonstrație subtilă care merită urmărită până la capăt. Având în spate „o concepție, etică, umanistă străveche”, Creangă se îndepărtează de valorile etice ale basmului popular și introduce în poveștile sale elemente de literatură satirică, amestecând
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
atitudinea-i discretă, altruistă și responsabilă, sunetul întărește cuvîntul, sporindu-i sensurile și semnificațiile ori congestionîndu-l în așa măsură încît să poată atrage atenția și chiar să monopolizeze interesul, pentru ca apoi să umble liber, nestingherit de propriul reazem sonor. în oratoriul Ecouri pentru solist, cor de femei, bandă magnetică și orchestră, Remus Georgescu cedează identificarea evenimentelor sonore din perspectiva unei consecuții liniare, ireversibile și ineluctabile unei perceperi a discursului muzical într-un mod ciclic, a cărui istoricitate este evitabilă și, oricum
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
este evitabilă și, oricum, interpretabilă. Traiectul spiralat, cu neîncetate reveniri asupra lui însuși permite obținerea unei poetici aparent atemporale, tipic contemplativă, mai ales că substanța tematică este îndeajuns de severă și de comprimată pentru a favoriza meditația, interiorizarea. Un alt oratoriu - De profundis pentru solist, cor mixt și orchestră - (lucrare alcătuită din șapte secvențe, din care în concertul cu pricina am auzit doar patru) deconspiră și mai elocvent tentația epuizării semnificațiilor într-un spațiu dat și într-un timp asumat cu
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
vedea visul cu ochii, student o lună în Umbria, în 1976. Acolo am văzut Bazilica Sfântului Francisc, mormântul, cetatea celui care se plimbase cu opt sute de ani în urmă pe străzile acelea înguste, frescele lui Giotto, casa părintească, un mic oratoriu, acum, locul apoi unde compusese ,,Cântecul fratelui Soare", la Mănăstirea San Damiano. Am avut bucuria de a întâlni ceea ce dorisem cu ardoare. - Întâlnirile cu unele personalități din viața religioasă au fost, la rândul lor, niște momente de grație... - Au fost
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
are și una plăcută: pune rămășag pe amnezie. Cu mize mici. Astfel că, invers ca-n alte părți, marile interogații sunt înțelese ca fleacuri, iar bagatelele devin obeze semantic. Dacă vreți, cumva, o simfonie la solz de pește sau un oratoriu de taraf. O adunare de români, când se petrece, e întotdeauna mofturoasă. Când se întâlnesc doi români, e imposibil ca unul să nu pună condiții: „Vreau să pice lumina din stânga”. Sau: „Fă bine și adu-mi niște sare, ce naiba, nu
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
diecezan de muzică sacră. Sub genericul „Surrescit Dominus. Vere, Alleluja! “ se vor cânta lucrări din creația compozitorului W. A. Mozart: Misa „Încoronării“, „Alleluja“ din motetul „Exultate, jubilate... “, „Ave verum Corpus“ și „Regina caeli... Programul cuprinde și corul „Welten singen“ din oratoriul „Christos pe Muntele Măslinilor“ de Ludwig van Bee-thoven. Concertmaistrul orchestrei este violonistul Ioan Fernbach, directorul Filarmonicii „Banatul“. Partiturile solistice vor fi cântate de soprana Teodora Ciucur, altista Georgeta Cârdu, tenorul Barabási Zsolt și basul Lucian Oniga. În frumoasa biserică romano-catolică
Agenda2003-16-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280910_a_282239]
-
Fostul logodnic, prințul Maxențiu, o asemănă, în agoniile ftiziei, unei creaturi a paradisului. în fine, muzicianul Marcian, căruia Elena îi acordă onoarea dirijării concertului, își exteriorizeză iubirea, optând firește pentru o declarație pe portativ. Pregătit în secret, un fragment de oratoriu, dedicat ei, va fi introdus ca o surpriză în programul concertului. Că snobismul Elenei motivează demersul organizării concertului, o spune explicit autoarea. Tot ea ne avertizează însă că vocația artistică a doamnei Drăgănescu e autentică. Elena e o bună pianistă
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
tristețea (...) Prohodul surprinse neplăcut toată asistența înturnată de la beatitudinea zilei de primăvară". în plină ceremonie mortuară, o neașteptată cotitură se produce însă. într-un colț retras al bisericii, "curmând isonul popesc", un grup vocal intonează Coralul, piesă componentă a unui oratoriu de Bach. Este surpriza și omagiul oferit de dirijorul Marcian defunctei, dar mai ales Elenei, de care este în secret îndrăgostit. O sublimă vibrație electrizează asistența. "Dumnezeirea armoniei" o sudează, pentru o clipă, dar o clipă cu ecouri adânci și
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
dezvăluie celor prezenți imaginea palpabilă a abisurilor lor sufletești, a ființei lor disociate între futile și vinovate pasiuni lumești și o idealitate conturată confuz în revelația frumosului, în forma lui supremă, muzica, a frumosului ca ipostază supremă a vieții. Episodul oratoriului din biserica Amzei aduce pentru prima oară în roman imaginea unei societăți bucureștene șlefuite nu prin "norma supraindividuală", altfel spus prin cultivarea aparențelor (cf. N. Manolescu), ci printr-o autentică zguduire produsă în adâncurile spiritului și adusă la suprafață de
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
Nu din întâmplare, singura care iese din biserică mai înrăită ca niciodată (dar și singura despre care știm cu precizie că e opacă la chemările muzicii!) este "buna Lina". Soțului ei, în schimb, emoția zilei, accentuată de melodia divină a oratoriului, îi aduce pare-se pocăința, căci din spusele lui Marcian aflăm decizia lui de a se întoarce la repetiții. Pe flușturatecul Lică îl regăsim tulburat: de remușcări? de golul lăsat de pierderea Siei, "camarada credincioasă și arțăgoasă ca un câine-lup
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
obținere a invitațiilor, toalete, bufet de gală etc. - serata de muzică sacră ar fi avut un inevitabil iz de sindrofie. Clanul Halippilor ar fi fost condamnat fără drept de apel la o imagine de searbădă, imorală exterioritate. Reverberația sacră a oratoriului din biserică a scos, în schimb, în evidență sensibilitatea, omogenitatea, vitalitatea robustă, într-un cuvânt, umanitatea lui. Ideia aceasta emană implicit din celebrul final al romanului, expediind într-o singură frază relatarea despre spectacolul pregătit pe tot cuprinsul cărții : "A
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
Katia Fodor *** Anul macilor, O celebrare numai de ei Știută: Procesiuni în grîu Și deopotrivă În lucruri fără noimă, Aruncate, Simțurile supuse, Cristaline după atîta Postit, Respiratul împreună Înaintea începerii Oratoriului. Aerul unei anume Sfințenii Greu de înțeles Trec prin buchete Înainte de a se Învolbura În glasuri. Săptămîni de scorțișoară, Luni ce se zvîntă la soare Cu pete încă ușor de recunoscut: Zmeura, laptele, Plecările copiilor, Ani cu anotimpuri statornice Vanilie
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
de măcinat sunete. Binevoitorii, dimpotrivă, ar motiva că este un mijloc eficient de a convinge masele ce nu cugetă destul. Iar eu vin și spun că aduce oarecum cu a te dezbrăca în public. Numai că la Madeleine un atare oratoriu îl prezintă pe compozitor într-o ținută impecabilă, de gală. Nu numai haina face pe om, ci și circumstanțele, căci ele te pot îmbrăca și dezbrăca după cum le este pofta. Și, bineînțeles, interesul. Două chipuri, aceiași ochi. Două priviri, același
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
Meditând la Curtea Principelui... Luminița CIOBANU Compozitoarea Felicia Donceanu oferă o nouă perspectivă asupra genului dramatic într-o lucrare vocal- instrumentală: Oratoriul de cameră cu solist, fără cor Una volta alla corte del Principe. După Monodrama Salbe pentru soprană și orchestră de cameră (p.a.a. mai 2010), Opera de cameră Una volta alla corte del Principe pentru voce, clavecin, viola da gamba
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
alla corte del Principe pentru voce, clavecin, viola da gamba și percuție (p.a.a. 2012), iată un alt gen inedit care pune în valoare pasiunea compozitoarei pentru genul dramatic exprimat de-a lungul creației în diverse ipostaze vocal-camerale. Prin acest oratoriu de cameră compozitoarea invită publicul la meditație, echilibru, liniște, într-o poveste imaginată la curtea domnitorului Petru Cercel. Lucrarea se înrudește cu Opera de cameră omonimă ce a fost prezentată publicului cu un an în urmă în varianta interpretativă a
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
instrumental, compozitoarea le încredințează instrumentiștilor și soliștilor neașteptate roluri: în teatrul instrumental (și în opera de cameră) instrumentiștii se exprimă și prin mimică sau joc de scenă, le sunt încredințate mai multe instrumente (care au și rol de personaje); în oratoriul de cameră, soprana bate din palme, iar vocile bărbătești ale instrumentiștilor se aud, într-un scurt dialog cu solista-naratoare („Per che?”). Această sugestivă frescă de la curtea domnitorului Petru Cercel intitulată Oratoriul de cameră cu solist, fără cor Una volta alla
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
multe instrumente (care au și rol de personaje); în oratoriul de cameră, soprana bate din palme, iar vocile bărbătești ale instrumentiștilor se aud, într-un scurt dialog cu solista-naratoare („Per che?”). Această sugestivă frescă de la curtea domnitorului Petru Cercel intitulată Oratoriul de cameră cu solist, fără cor Una volta alla corte del Principe va rămâne o lucrare de referință în muzica românească pentru modul original în care este concepută, pentru sonoritățile pastelate cu fine influențe exotice, pentru mesajul profund pe care
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
în muzica românească pentru modul original în care este concepută, pentru sonoritățile pastelate cu fine influențe exotice, pentru mesajul profund pe care îl transmite compozitoarea și pentru starea de liniște pe care o degajă întregul opus. Prima audiție absolută a Oratoriului de cameră cu solist, fără cor Una volta alla corte del Principe de Felicia Donceanu avut loc în data de 27 noiembrie la Sala Radio, cu Orchestra de Cameră Radio dirijată de Tiberiu Soare, solistă fiind mezzosoprana Antonela Bârnat. În
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
somn ah aidoma destin iască/sfiala mea ținută sub piatră a făcut/catalog cu bune și perdele//datorăm lui mircea ciobanu și linia/și marginea și suprafața și insula/mă doare lipsa lui dar consolare/pun sub ac și arc oratoriul măturii divine..."(Libertatea) Nu departe de acest spectacol aristocratic, o cronică a domnului Cosmin Borza, în care - dincolo de rezervele estetice pe care, în virtutea oricărui cod publicistic, i le respectăm - recenzentul își lasă tastatura nesupravegheată și se referă la autoarea cărții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9152_a_10477]
-
Gabriela Popescu, Theodore Coresi. Programul muzical include Divertismentul pentru coarde în Re major, ariile lui Fiordiligi și Ferrando din opera „Cosi fan tutte“, aria lui Cherubino din „Nunta lui Figaro“ și aria lui Sarastro din „Flautul fermecat“, precum și „Hallelujah“ din oratoriul Mesiah de Georg Friedrich Händel-W. A. Mozart. „Spațiile alterității“ l La Galeria Pro Arte Galeria Pro Arte din Lugoj va găzdui în acest sfârșit de săptămână cea de-a IX-a ediție a sesiunii de comunicări cultural-științifice „Spațiile alterității“, menită a crea
Agenda2004-26-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282575_a_283904]
-
avut posibilitatea să folosească copii de la orfelinatele din Paris, care se aflau sub patronajul împărătesei. Inițial, compoziția a fost concepută pentru două coruri mixte. Ideea introducerii corului de copii i-a venit ceva mai târziu, după ce a auzit în Germania oratoriul „Mathias Passion“ de J. S. Bach, în care primul număr coral este cântat de două coruri mixte și un cor de copii. Pentru interpretarea lucrării sale, Berlioz a prevăzut un număr mare de executanți - 600 de copii (acest număr nu
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
plan local și național, ale unor mari lucrări vocal-simfonice, printre care Te Deum de A. Bruckner, Missa în La major de C. Frank, Te Deum de Marc-Antoine Charpentier, Missa în Re major de A. Dvorak, Stabat mater de Fr. Schubert, Oratoriul de Paști de J. S. Bach, Missa „Credo“ de W.A. Mozart, Oratoriul „Christos pe Muntele Măslinilor“ de Ludwig van Beethoven etc. Începând din 1993, Walter Kindl este conferențiar, apoi profesor la Facultatea de Muzică a Universității de Vest. Doctoratul
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
de A. Bruckner, Missa în La major de C. Frank, Te Deum de Marc-Antoine Charpentier, Missa în Re major de A. Dvorak, Stabat mater de Fr. Schubert, Oratoriul de Paști de J. S. Bach, Missa „Credo“ de W.A. Mozart, Oratoriul „Christos pe Muntele Măslinilor“ de Ludwig van Beethoven etc. Începând din 1993, Walter Kindl este conferențiar, apoi profesor la Facultatea de Muzică a Universității de Vest. Doctoratul în muzică l-a obținut la Universitatea din Leipzig. Este coautorul cărților „Dicționar
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
evidente spre zona cenușie, schimbătoare, a muzicilor comerciale. Marile instituții muzicale bucureștene au avut intenția de a încheia stagiunea în sonorități ample, prin con--certe grandioase. Au fost programate mari opusuri ale repertoriului vocal-simfonic. La Filarmonică o versiune ferm susținută a oratoriului Creațiunea de Joseph Haydn, a fost realizată de dirijorul Justus Franz; pe parcursul primului concert - cel de joi la care am putut asita, soliștii vocali nu și-au dat concursul... decât cu o formală participare. La Radio, prezentarea Simfoniei a IX
Final de stagiune muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7090_a_8415]
-
Ionel Voineag, Gheorghe Roșu, Corul Radio, ămpreună cu un vechi partener, Aurel Grigoraș. Dar și Dumitru Capoianu (ămplineste și el, 70 de ani luna aceasta!) căruia Conta i-a cântat, ăn fine, un fragment dintr-o lucrare interzisă prin 1985: Oratoriul Flăcări de sânge. Tatăl nostru la sfârșit de mileniu (solo recitare Constantin Codrescu) pe versuri de Eugen Jebeleanu: "Tatăl nostru, carele ești an ceruri/ coboară, daca esti, pe pamant"...
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]