1,566 matches
-
legătură între recenta orbire a votului în alb și cealaltă orbire albă care, în timpul acelor săptămâni pe care nu le vom putea uita, ne-a scos pe toți în afara lumii. Vreau să spun, domnule președinte al republicii, că poate această orbire de acum ar putea fi explicată prin prima, și amândouă, poate, prin existența, nu știu dacă și prin acțiunea, unei aceleiași persoane. Înainte de a continua însă, mânat cum sunt doar de un spirit civic de care nu permit nimănui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
a excelenței voastre asupra unui fapt până acum ținut în secret și din a cărui analiză ar putea, eventual, să iasă o explicație pentru atacul nemilos căruia sistemul politic în vigoare i-a fost țintă în ultimul timp, această nouă orbire albă, îmi permit să reproduc aici, cu umilință, propriile cuvinte ale excelenței voastre, atinge în plin inima fundamentelor democrației așa cum niciodată vreun sistem totalitar n-a reușit s-o facă înainte. Bineînțeles, domnule președinte al republicii, că sunt la dispoziția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fie un secret, încât, cu gestul celui care ar observa lumea foarte de sus, ca și cum ar fi spus Știu totul, nu mă sâcâiți, îndoi încet scrisoarea și o puse într-unul dintre buzunarele interioare ale sacoului, A venit direct din orbirea de acum patru ani, o voi păstra cu mine, spuse el. Aerul de surpriză scandalizată al șefului de cabinet îl făcu să zâmbească, Nu fiți îngrijorat, dragul meu, există cel puțin două scrisori la fel cu asta, fără să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cuvântul ca să spună că apreciase, mai ales, modul în care domnul comisar orientase interogatoriul, omițând cu mare abilitate orice referire la insinuarea răutăcioasă conținută în scrisoare, aceea că soția medicului, dată fiind personalitatea excepțională pe care o manifestase în împrejurarea orbirii de acum patru ani, ar putea fi cauza sau ar putea fi implicată în vreun fel în acțiunea conspirativă care a determinat capitala să voteze în alb. A fost evidentă, spuse el, dezorientarea tipului, el se aștepta ca subiectul principal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
întoarse spre medic, Și dumneavoastră, unde vă aflați în timp ce soția dumneavoastră se ocupa cu uciderea ploșniței, În salonul vechiului ospiciu unde am fost duși când încă se mai credea că, izolându-i pe primii orbi care apăruseră, se împiedica răspândirea orbirii, Din câte știu, sunteți oftalmolog, Da, am avut privilegiul, dacă pot să-l numesc așa, de a consulta prima persoană care a orbit, Un bărbat sau o femeie, Un bărbat, A ajuns în același salon, Da, ca și alte câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cerut, nu voi pierde timpul cu ocolișuri, voi merge direct la subiect, iar ceea ce am să vă întreb nu trebuie să vă pară mai extraordinar decât îmi pare mie faptul că nu v-ați pierdut vederea în timpul epidemiei generale de orbire albă de acum patru ani, eu am orbit, inspectorul a orbit, soțul dumneavoastră a orbit, dumneavoastră nu, vom vedea dacă în acest caz se confirmă vechea zicală care spunea Cine a făcut cratița i-a făcut și capacul, Atunci, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cuvântul pe care l-a folosit, faptului că tocmai în situația în care ne aflăm, cu orașul izolat și pus sub stare de asediu din cauza votului în alb, cineva și-a amintit să cerceteze ce s-a întâmplat în perioada orbirii albe, trebuie să recunosc, domnule comisar, că în primul moment am fost chiar încurcat, fără să știu ce să răspund, în sfârșit am reușit să inventez o explicație, și anume, că cercetarea fusese hotărâtă înainte de întâmplarea cu votul în alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
asta nu apărură vecine la fereastră. Ușa clădirii era deschisă, de aceea a putut să urce direct la etajul al doilea, aici locuiau bătrânul cu legătura neagră și tânăra cu ochelari fumurii, ce ciudată întovărășire, era de înțeles că neajutorarea orbirii îi apropiase, dar trecuseră patru ani și, dacă pentru o femeie tânără patru ani nu înseamnă nimic, pentru un bătrân e ca și cum s-ar număra îndoit. Și continuă să fie împreună, gândi comisarul. Sună la sonerie și așteptă. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Constante, dar pentru noi și pentru prietenii mei este câinele lacrimilor, i-am pus numele de Constante pentru că e mai scurt, Câinele lacrimilor, de ce, Pentru că acum patru ani eu plângeam și acest animal a venit să-mi lingă fața, În timpul orbirii albe, Da, în timpul orbirii albe, acest câine pe care-l vedeți aici este a doua minune din acele zile nefericite, mai întâi femeia care n-a orbit când se pare că avea obligația s-o facă, apoi câinele compătimitor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și pentru prietenii mei este câinele lacrimilor, i-am pus numele de Constante pentru că e mai scurt, Câinele lacrimilor, de ce, Pentru că acum patru ani eu plângeam și acest animal a venit să-mi lingă fața, În timpul orbirii albe, Da, în timpul orbirii albe, acest câine pe care-l vedeți aici este a doua minune din acele zile nefericite, mai întâi femeia care n-a orbit când se pare că avea obligația s-o facă, apoi câinele compătimitor care a venit să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fost, conform unor martori demni de suficientă încredere, unica persoană care, acum patru ani, a scăpat de teribila epidemie care a făcut din patria noastră o țară de orbi, femeia aceea este considerată de poliție ca probabila vinovată de noua orbire, din fericire limitată, de data aceasta, la cadrul fostei capitale, care a introdus în viața politică și în sistemul nostru democratic cel mai periculos germene al perversiunii și al corupției. Numai un creier diabolic, așa cum au fost în trecut cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ei. Abia atunci observă explicația fotografiei, redactată în acești termeni, Suspecta e semnalată printr-o săgeată. După câte se pare, deși încă nu există confirmarea totală a acestei date, soția medicului a luat grupul sub protecția sa în timpul epidemiei de orbire. Conform unor surse oficiale, identificarea completă a acestor persoane se află în fază înaintată și va fi dată publicității mâine. Comisarul murmură, Poate că vor să afle unde locuiește băiatul, ca și cum asta le-ar folosi la ceva. Apoi, reflectând, La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
geamurile reflectorizante, îți dau o adevărată poftă să găsești o piatră să le spargi. Dar inima ei, incapabilă de rațiune, o făcea să continue pe un drum despre care știa că este fatal. Trebuie să fi fost tare nefericită, însă orbirea dragostei o făcea să creadă că e adevărat ceea ce voia ea să fie, iar dragostea îi era atât de mare încât i se părea imposibil să nu stârnească drept răspuns o iubire la fel de mare. Însă studiul pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
se insinueze În minte. Chipul chinuit al morților se alterna, În mintea lui, cu imaginea, confuză Încă, a cerurilor din viitoarea sa operă. Ca și când forma negăsită a paradisului și forma Întunecată a crimei s-ar fi contopit Într-o aceeași orbire. Se smulse din gânduri la vederea unei siluete masive care apăruse de pe o stradă perpendiculară, urcând curba vechiului amfiteatru. - Sănătate, messer Monerre! Îi strigă din urmă. Celălalt se Întoarse brusc, căutând din priviri cine din mulțime Îl strigase pe nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
clătină, făcând câțiva pași În față, Înainte să se Împiedice și să cadă. Ajuns la pământ, se răsuci convulsiv pe spate. Între timp, izbutise În sfârșit să scape de pânză. Pentru un moment, bezna de afară Îi prelungi senzație de orbire neputincioasă, apoi Începu să vadă din nou. În picioare, În fața lui, recunoscu figura impunătoare a lui Arrigo. Filosoful era aplecat deasupra lui. Părea pe punctul de a-l ataca iar. Zvârlind din picioare cu disperare, Dante se târî pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Poate că era, Într-adevăr, ieșită din comun steaua care Îi marcase nașterea și care Îi cârmuia drumul. Poate că Marcello avea dreptate: exista o potecă Încrustată În viața fiecăruia, iar să trăiască nu Însemna decât să o străbată În orbire. Scoase din traistă foaia mototolită pe care medicul Îi trasase hotarele sorții, limitele gloriei și durerii sale. Dinaintea ochilor săi, acea rețea de linii și puncte dansa printre flăcările migrenei. Începu să parcurgă cu degetul arătător acele semne care Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
moară. Apoi, dintr-o dată, o sclipire, urmată de un talaz de lumină orbitoare, se revărsă prin fisură, explodându-i În față. Din instinct, ridică un braț, ferindu-se de străfulgerarea care Îi izbea retina dureros. În timp ce Încerca să reacționeze la orbirea momentană, auzi un geamăt sufocat. Nedeslușit, Îl Întrezări pe Bonatti, care se zgâia năucit la fața lui, iluminată de acea strălucire. - Lumina lui Dumnezeu! strigă Dante, continuând să se ferească de valul lucitor. Se mișcă... așa cum totul se mișcă! Forma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cerul. Închegată-n frica de a nu îngenunchea cerneala curge în vene, pentru o clipă descătușez oglinda apei să pot spune: lună! lasă curcubeul pe noi iarna să nu poată arunca zăpadă în păr, roșul îmi face cu ochiul până la orbire. Mă așez lângă lac să-ți cânt din flaut timpului îi cer să-și scuture secundele în sens invers destinul să-mi dea socoteală: de ce? sau poate am uitat eu să-mi deschid buzele spre razele tale? Înainte de răsărit, aștept
TIMPUL TRECE MONOTON ... de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364456_a_365785]
-
la radio. Este respectată în orașul în care locuiește, cunoscută și căutată. Are o fetiță, Diana, pe care știe să o educe la fel cum Amalia o educase pe ea. Fetița moștenește problemele de sănătate ale mamei, fiind amenințată de orbire, însă dezinvoltura și siguranța de sine cu care se poartă demonstrează că va evolua normal în viață, în ciuda handicapului. Indiferent cât de greu le-ar fi, Adina și Alin rămân una în Dumnezeu, singura forță ce le conduce viața. Spre deosebire de
NATURALEŢE ŞI FORŢĂ EPICĂ ÎNTR-UN ROMAN DE REFERINŢĂ DESPRE OAMENI OBIŞNUIŢI CARE LUPTĂ ŞI AJUNG SĂ ÎNVINGĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361519_a_362848]
-
Autorului autor pictură: Mihaela Tălpău ce ochi de roșu și speranță ne-aruncă azi natura noi alergăm cu discrepanță și nu-i vedem căldura... ce roșii și nebune guri ne fură mărginirea noi stăm cu albii noștri nuri și acceptăm orbirea ce stropi roșcați și plini de soare ne mai arată macul noi nu ajungem la valoare fiindcă dorim norocul ce brațe verzi ne-ntind - cu rugă - și ne mai dau din viață noi ne gândim cu jind la fugă, să
MACI de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363543_a_364872]
-
Ediția nr. 1141 din 14 februarie 2014 Toate Articolele Autorului o fluturare de mâini ca o fluturare de moarte s-au rezemat armele de iubite cu liniile de ochire flămânde până la piele ochii au fost dați cu împrumut până la prima orbire verbele au fost scoase din balamale și puse în raniță îngeri au fost aduși din biserici și prădați de-o aripă sau două luna clipea dintr-o fluturare de mâini cu fiecare geamăt al locomotivei se mai murea o viață
ULTIMA MEDALIE de VASILE PIN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361007_a_362336]
-
Pin, publicat în Ediția nr. 1141 din 14 februarie 2014. o fluturare de mâini ca o fluturare de moarte s-au rezemat armele de iubite cu liniile de ochire flămânde până la piele ochii au fost dați cu împrumut până la prima orbire verbele au fost scoase din balamale și puse în raniță îngeri au fost aduși din biserici și prădați de-o aripă sau două luna clipea dintr-o fluturare de mâini cu fiecare geamăt al locomotivei se mai murea o viață
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
țărâna sfărmată de spaime și într-o explozie cosmică să faci acoperișul acestei lumi târâtoare prin retorica culturii. Strigi fără să strigi și mori fără să mori într-o viață fără trezirea din Cunoaștere. Până unde se poate întinde parfumul orbirii? Când tot ce înseamnă politic va privi în ochii tăi cu Pupila mărită de cultură, abia atunci vom simți cum se stinge vidul mizeriei din noi. Aș vrea să am copite de bou și grai de măgar, să boncăluiesc în
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
Aștept cu buzele deschise spre lumină, absorbita ahotnic, de slova. Pentru ultima dată iubirea o înalt în ochi, brațele le întind spre desăvârșire, tu-mi iei tot cerul inimii. în palmă virtuți de roua cad. Mă-nfiori... Privirea crește spini până la orbire. Salsa, umbră fără păsări, cerșesc o pâine de uitare. (foto-pictura în ulei pe pânză realizată de fiica mea Ioana) Referință Bibliografica: Salsa-cerul inimii. / Maria Ileana Belean : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 229, Anul I, 17 august 2011. Drepturi de
SALSA-CERUL INIMII. de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360849_a_362178]
-
cugetului, al inimii. Oricât mă-ndepărtez mai mult mă adâncesc Fără puteri înot în lutul omenesc Mă strânge noaptea-n chingi și veacul zbiară-n gând Am sângele chircit cad visele plângând Nu știu decât un leac al sufletului ars Orbirea minților pe drumul către Tars Când voi vedea din nou prin ochii zorilor Cu lacrimi să plivesc poiana florilor Poeta pare să aibă „combustie” pentru un destin poetic întreg, iar „combustia poetică” nu se adună prin zgârcenie, ci se obține
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]