546 matches
-
4. Centrul este un nume propriu 3.5. Centrul este un pronume 3.6. Centrul este un numeral 4. Acordul din perspectiva țintei. Particularități ale unor clase lexico-gramaticale 4.1. Numeralul 4.1.1. Numeralul cardinal 4.1.2. Numeralul ordinal 4.2. Formantul cel din componența superlativului 4.3. Al în diverse ipostaze sintactice ale sale 4.3.1. Acordul în caz 4.3.2. Al în sintagmele coordonate 4.4. Posesivul 4.4.1. *Alteța Lui, *Alteța Ei 4
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
apropiere (acest), de depărtare (acel) și de diferențiere (celălalt), pronumele relativ-interogative, determinantul negativ niciun, nehotărâtele tari (oricare, fiecare, vreun, cutare, oricât, câtva, atât, orice, ceva, niște), numeralul distributiv câte urmat de numeral cardinal. Determinanții slabi sunt: al din componența numeralului ordinal, cel din componența superlativului, demonstrativul de identitate același, demonstrativele de calificare asemenea, atare, așa, nehotărâtele slabe (mult, puțin, alt, anumit, diferit, destul, divers, felurit, numeros, oare(și)care), numeralele cardinale și multiplicative, posesivele (scurte): meu, tău etc. În absența unui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
unu care au regenți de genul neutru este întâlnit în registrul oral: (64) a. cele patruzeci și una de puncte (Național TV, 2007) b. avem o mie și una de lucruri de făcut (Kiss FM, 2007) 4.1.2. Numeralul ordinal Numeralul ordinal se poate combina doar cu entități de tip +numărabil, +singular. Această constrângere este dată de alcătuirea ordinalului. Acesta este format cu articolul definit singular, atașat la finalul cuvântului (-a la feminin, -le la masculin): (65) a. a patra
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
au regenți de genul neutru este întâlnit în registrul oral: (64) a. cele patruzeci și una de puncte (Național TV, 2007) b. avem o mie și una de lucruri de făcut (Kiss FM, 2007) 4.1.2. Numeralul ordinal Numeralul ordinal se poate combina doar cu entități de tip +numărabil, +singular. Această constrângere este dată de alcătuirea ordinalului. Acesta este format cu articolul definit singular, atașat la finalul cuvântului (-a la feminin, -le la masculin): (65) a. a patra, al treilea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
puncte (Național TV, 2007) b. avem o mie și una de lucruri de făcut (Kiss FM, 2007) 4.1.2. Numeralul ordinal Numeralul ordinal se poate combina doar cu entități de tip +numărabil, +singular. Această constrângere este dată de alcătuirea ordinalului. Acesta este format cu articolul definit singular, atașat la finalul cuvântului (-a la feminin, -le la masculin): (65) a. a patra, al treilea b. *Ai patrulea tineri au dansat în costume populare. (vs. A patra pereche de tineri au dansat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
singular, atașat la finalul cuvântului (-a la feminin, -le la masculin): (65) a. a patra, al treilea b. *Ai patrulea tineri au dansat în costume populare. (vs. A patra pereche de tineri au dansat în costume populare.) Prin urmare, numeralul ordinal nu poate exprima ordinea pentru entități +plural, cu trăsătura de plural exprimată morfosintactic, desinențial. Acest lucru este însă posibil în engleză: (66) a. The second children arrive to find someone already ahead of them. When within 6 years of the
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
alte cuvinte, fiecare copil din acest set este al doilea copil în familia sa. Contrastul cu româna se explică prin diferența de trăsături dintre articolul românesc și cel englezesc. În engleză, articolul definit nu are trăsătura de număr, iar numeralul ordinal nu marchează morfosintactic (desinențial) trăsătura de număr. În consecință, combinarea cu entități +plural nu este blocată. În română, numeralul ordinal este marcat pentru singular, blocând combinarea cu substantive la plural. O posibilitate de a exprima ordinea pentru nominalele +plural este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
diferența de trăsături dintre articolul românesc și cel englezesc. În engleză, articolul definit nu are trăsătura de număr, iar numeralul ordinal nu marchează morfosintactic (desinențial) trăsătura de număr. În consecință, combinarea cu entități +plural nu este blocată. În română, numeralul ordinal este marcat pentru singular, blocând combinarea cu substantive la plural. O posibilitate de a exprima ordinea pentru nominalele +plural este folosirea articolului definit cel la plural, urmat de prepoziția de și de numeral: (67) a. Pentru aceasta, intrați toți întru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
iar cu cei de-al doilea sunt cluburi care nu duc lipsă de asemenea specimene. (www.porumbei.ro, comentariul unui cititor) În GD cei de-al doilea, pluralul entității denotate este exprimat prin articolul definit cei, care suplinește incapacitatea numeralului ordinal de a exprima pluralul. Articolul definit și numeralul ordinal sunt legate prin prepoziție, deoarece, din cauza nepotrivirii trăsăturilor lor de număr (plural vs. singular), cei doi termeni nu pot fi adiacenți, întrucât nu se poate stabili o relație de acord între
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu duc lipsă de asemenea specimene. (www.porumbei.ro, comentariul unui cititor) În GD cei de-al doilea, pluralul entității denotate este exprimat prin articolul definit cei, care suplinește incapacitatea numeralului ordinal de a exprima pluralul. Articolul definit și numeralul ordinal sunt legate prin prepoziție, deoarece, din cauza nepotrivirii trăsăturilor lor de număr (plural vs. singular), cei doi termeni nu pot fi adiacenți, întrucât nu se poate stabili o relație de acord între ei: (68) *cei al doilea, *cei al treilea Prin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagmă coordonată, acordul se poate face cu întreaga sintagmă sau doar cu ultimul conjunct, prin atracție: (102) a. stiloul și mașina de scris ale lui Ion b. stiloul și laptopul de firmă al lui Ion (Pentru al din componența numeralului ordinal, vezi supra, 4.1.2.) 4.4. Posesivul Unele aspecte referitoare la acordul pronumelui posesiv au fost discutate mai sus, la acordul în persoană (vezi supra, 2.3.). În acest subcapitol sunt discutate câteva aspecte privind alternanța inter pronumele posesiv
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
subtipuri de sintagme statistice: (i) numeral + din + numeral + substantiv plural: (79) a. unul din cinci români = "douăzeci la sută dintre români" b. trei din zece copii de vârstă preșcolară = "treizeci la sută dintre copiii de vârstă preșcolară" (ii) fiecare + numeral ordinal + N: (80) a. fiecare al 20-lea cumpărător = "un cumpărător din douăzeci, în ordine" b. fiecare al treilea român = "un român din trei" Dintre sintagmele de tipul (i), sunt interesante pentru acord cele în care pe prima poziție se află
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
copii... - GPrep în România delimitează setul maxim: "copii din România" b. Unul din zece bucureșteni... - substantivul bucureșteni denotă setul maxim "bucureștenii" Acordul la plural este justificat semantic, iar acordul la singular are baze formale. În sintagmele de tipul fiecare + numeral ordinal + N, acordul la plural nu este acceptabil, în niciun registru de limbă: (84) a. Fiecare al 20-lea cumpărător primește banii înapoi până pe 30 aprilie, inclusiv (www.libertycenter.ro/blog) b. Fiecare al treilea român crede în teoriile conspiraționiste (www
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
blocat din mai multe motive: (a) în sintagmele cu fiecare, ambele nominale sunt la singular; acordul este blocat la nivel formal, deoarece în prezența a două singulare acordul semantic este restricționat; (b) pe poziția a doua se află un numeral ordinal, iar acesta are doar interpretare +singular; (c) cuantificatorul fiecare are sens distributiv, atragând lectura +singular. 3. Sintagmele pseudopartitive 3.1. Introducere Sintagmele pseudopartitive au structura N1 de N2, în care N1 este un substantiv sens cantitativ, iar N2 este un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
stabilirea unor niveluri de corespondență. De exemplu, dacă cunoaștem rata mortalității infantile pentru o anumită țară, pe baza doar a acestui indicator putem să inferăm cu privire la alte aspecte ale societății. Statisticienii disting patru tipuri de scale de măsurare: caracteristica statistică ordinală indică locul țării într-un clasament unidimensional, și înseamnă "mai mare decât" sau "mai mică decât"; scala de interval este aplicată unor categorii sau diferențe; scala de rapoarte indică relația dintre două variabile; scala nominală se referă la tipologii și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
date preponderent de natură calitativă, coroborată cu dificultatea comparării efective pe o anumită dimensiune a unor scale imposibil de suprapus, îndeamnă la evaluări realizate cu precauție. Cu alte cuvinte, în psihologia interculturală se va prefera utilizarea unor comparații de nivel ordinal (de genul: pe dimensiunea X, în cultura națională A se obține un scor mai mare decît în cultura națională B). Vom evita cel mai adesea să afirmăm, de exemplu, că scorul la obediență obținut pe eșantionul românesc este cu 12
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Anton Rațiu cel de al II- lea război mondial a făcut cunoscute așezări românești despre care nu se știa mai nimic. Cercetătorul constată că românii din satele de dincolo de Bug au fost colonizați În două etape. În prima etapă, din ordinal Împărătesei Ecaterina a- II-a au fost dislocați românii din sudul Bucovinei și grupurile aduse din Ardeal de lângă Arad și colonizați În apropiere de Kiev. Ancheta etnosociologică efectuată În cursul războiului, În intervalul 1942 - 1944 prezintă cea de a 5
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
liceal: - Articolul: - hotărât, nehotărât, partitiv; - Substantivul: gen, număr, formarea genitivului și a dativului; - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, adjectivele pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte); - Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, en și y; - Numeralul - cardinal și ordinal; - Verbul: - modul indicativ, condițional (prezent și trecut*), subjonctiv (prezent, si trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple și compuse; diateza activă, reflexiva și pasivă*); - Adverbul: tipuri, gradele de comparație*); - Sintaxa propoziție: subiectul
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
calificativ, gradele de comparație, formele speciale de comparativ și superlativ, adjectivele bello, quello, grande și sânto, adjectivele pronominale, posesive, demonstrative și nehotărâte. Adjectivul posesiv de politețe. d. - Pronumele: personal, de politețe, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât. e. - Numeralul: cardinal, ordinal. Exprimarea orei, datei și secolelor. f. - Verbul: modul indicativ, condițional, conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, timpurile simple și compuse, acordul participiului trecut, folosirea auxiliarelor, folosirea conjunctivului, diateza activă, pasivă și reflexiva, construcții verbale perifrastice, concordanță timpurilor la indicativ și conjunctiv
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
prezintă în planul lor semantic trăsături rezultând din raportarea la protagoniștii actului comunicării, pentru altele, însă, această raportare este nepertinentă. Din prima subclasă fac parte pronumele demonstrative, din cea de a doua, pronumele nehotărâte, negative, interogative, relative, de cuantificare și ordinale. PRONUMELE DEMONSTRATIVTC "PRONUMELE DEMONSTRATIV" Pronumele demonstrativ este un pronume nepersona,l dar conținutul său semantic specific este orientat de raportarea spațială la protagoniștii actului lingvistic sau de raportarea la temporalitatea actului de comunicare. Această trăsătură semantică se înscrie în corelația
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
copii ș.a.m.d. Adjectivele pronominale de cuantificare numerică superioare lui nouăsprezece (o sută nouăsprezece, două sute nouăsprezece ș.a.m.d.) intră în relație sintagmatică cu substantivul determinat prin intermediul prepoziției de: Douăzeci de copii au plecat cu tramvaiul. PRONUMELE ORDINALTC "PRONUMELE ORDINAL" Sub aspect semantic, pronumele ordinal 13 caracterizează obiectele pe care le substituie din punctul de vedere al poziției, al ordinii în care se înscriu unul față de altul, pe coordonatele spațială și temporală ale lumii extralingvistice: A doua este a lui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronominale de cuantificare numerică superioare lui nouăsprezece (o sută nouăsprezece, două sute nouăsprezece ș.a.m.d.) intră în relație sintagmatică cu substantivul determinat prin intermediul prepoziției de: Douăzeci de copii au plecat cu tramvaiul. PRONUMELE ORDINALTC "PRONUMELE ORDINAL" Sub aspect semantic, pronumele ordinal 13 caracterizează obiectele pe care le substituie din punctul de vedere al poziției, al ordinii în care se înscriu unul față de altul, pe coordonatele spațială și temporală ale lumii extralingvistice: A doua este a lui Tudor. șA doua ¬ mașina (barca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în care se înscriu unul față de altul, pe coordonatele spațială și temporală ale lumii extralingvistice: A doua este a lui Tudor. șA doua ¬ mașina (barca, harta, pușca etc.) a doua ¬ ‘mașina’ (barca etc.) + ‘poziția 2’ț. Sub aspect deictic, pronumele ordinal, ca și pronumele de cuantificare, se circumscrie, asemeni clasei numelui (substantiv, adjectiv), obiectului comunicării; rămânând indiferent la celelalte coordonate, definitorii, ale actului lingvistic, el depinde de textul în care se întrebuințează; sensul concret variază în funcție de text, de substantivele pe care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectiv), obiectului comunicării; rămânând indiferent la celelalte coordonate, definitorii, ale actului lingvistic, el depinde de textul în care se întrebuințează; sensul concret variază în funcție de text, de substantivele pe care le substituie, cel mai adesea anaforic. MORFOLOGIA PRONUMELUI ORDINALTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI ORDINAL" Sub aspect morfologic, pronumele ordinal se distinge de pronumele de cuantificare, de la care se formează, prin structură și prin modul de desfășurare a flexiunii. Morfemul discontinuu al derivării de la pronumele de cuantificare, variabil în funcție de gen, se constituie în morfem distinctiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la celelalte coordonate, definitorii, ale actului lingvistic, el depinde de textul în care se întrebuințează; sensul concret variază în funcție de text, de substantivele pe care le substituie, cel mai adesea anaforic. MORFOLOGIA PRONUMELUI ORDINALTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI ORDINAL" Sub aspect morfologic, pronumele ordinal se distinge de pronumele de cuantificare, de la care se formează, prin structură și prin modul de desfășurare a flexiunii. Morfemul discontinuu al derivării de la pronumele de cuantificare, variabil în funcție de gen, se constituie în morfem distinctiv al subclasei pronumelui ordinal: al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]