17,460 matches
-
sufletești a neamului românesc". În pofida unor șovăiri și oscilații, criteriul junimist își spune astfel cuvîntul. C.Rădulescu-Motru trece prin filtrul acestuia postura naționalistă, denunțînd tulburarea ei, pur umorala, ergo irațională. Delirului paseist rebuie să-i succeadă o atitudine deliberată, pozitivă, orientată spre viitor: În sens vechi, naționalismul era un sentiment de conservație, el se dezvăluia sentimentului și realizarea lui era lăsată tot inspirației sentimentului; era impulsiv și subiectiv. Naționalismul cel nou, cel al viitorului, va fi o armă ofensiva: va fi
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
anilor ^70, făceam parte, evident, din ceea ce se putea numi orientarea structuralista. Am ieșit, apoi, din ea, - dar nu mai cred că aparțin altei mișcări; am devenit un autor oarecum particular, care urmează o istorie, însă într-un fel mereu orientat spre dezbaterea contemporană, spre ceea ce aș numi o "istorie exemplara". Această istorie exemplara, fie că este cea a cuceririi Americii, ori a lagărelor de concentrare din cel de-al doilea război mondial (cărțile mele pe aceste teme au apărut și
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
barieră de netrecut între existența și munca noastră, am riscă să producem doar o transformare scolastica a unei cunoașteri anterioare. Aceasta nu vrea să spună că trebuia să faci o autobiografie în locul cunoașterii, ci că reflecția ta trebuia să fie orientată de o motivație profundă. Mie, anumite teme mi s-au impus ca obiect de lucru nu pentru că voiam să-mi cercetez propria viață - acest lucru nu m-a interesat niciodată -, ci pentru că eram de două ori motivat pentru a mă
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
treacă de la haos la cosmos, la organizare, și își pune, deci, această întrebare. Eu particip la o asemenea tendința, am scris o carte cu acest titlu, pentru că toate cărțile de istorie pe care le scriu sînt în același timp cărți orientate spre tentativă de a degajă o anumita "morală" politica sau individuală, de a reflecta, pornind de la trecut, asupra comportamentului pe care l-am putea avea astăzi. Această atitudine nu e deloc nouă, în Antichitate se vorbea despre o "historia magister
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
o înnoire a criticii literare, erau publicate lucrări de toate felurile... Critică literară nu mai este un centru de interes care să suscite o dezbatere publică, așa cum se întîmplă pe vremea lui Roland Barthes și a celorlalți... - Credeți că se orientează mai degrabă spre publicitate, spre articole de prezentare pe jumătate publicitare... - Există, desigur, critică ziaristica, dar care în Franța nu este de un nivel foarte bun, fiind foarte legată de promoțiunea mutuala... - În România, acest fenomen e deja vizibil, și
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
tradiție continuă în țările anglo-saxone unde există bune reviste precum New York Review of Books, Times Literary Supplement, London Review of Books, - sînt într-adevăr mai multe, - și nu există nimic comparabil în Franța, iar suplimentele săptămînale ale presei sînt foarte orientate de grupurile amicale și casele de editură etc. Nu văd, așadar, un mare interes pentru critică literară. Aș spune că există o anumită critică erudita, care continuă, dar că dezbaterea publică s-a deplasat mai curînd spre lucrări fie de
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
Iordachescu Ionut Premierul Victor Ponta crede că România ar trebui să se orienteze spre piețele asiatice, în contextul în care "zona euro este iar în recesiune". "Europa azi a primit o veste proastă: zona euro este iar în recesiune. Și vorbim de motoarele Europei, de Germania, de Franța, de Italia. Și asta înseamnă
Ponta: Trebuie să se îndreptăm spre piețele din Asia by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21657_a_22982]
-
din celelalte locații pe care le-am îmbunătățit, iar pentru acestea putem discuta și în cifre. Astfel, am reușit să creștem cu 25% productivitate și am economisit un spațiu de 130 de metri pătrați, ca urmare a unui șantier 5S, orientat spre îmbunătățirea fluxului. Aplicând metoda SMED, am redus timpul de schimbare a unei scule cu 45%. Tot prin șantiere 5S orientate spre îmbunătățirea fluxului, am redus dimensiunile stațiilor de lucru, reducând timpul de realizare pe bucată - cu 10% și a
Virgil-Traian Roman, director general Hirschmann Automotive România, dezvăluie cum reușește o firmă din industria auto să progreseze în România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/22196_a_23521]
-
cu 25% productivitate și am economisit un spațiu de 130 de metri pătrați, ca urmare a unui șantier 5S, orientat spre îmbunătățirea fluxului. Aplicând metoda SMED, am redus timpul de schimbare a unei scule cu 45%. Tot prin șantiere 5S orientate spre îmbunătățirea fluxului, am redus dimensiunile stațiilor de lucru, reducând timpul de realizare pe bucată - cu 10% și a spațiului utilizat - cu 15%, creând noi standarde pentru stațiile de lucru, acestea fiind deja implementate și în celelalte fabrici. Și exemplele
Virgil-Traian Roman, director general Hirschmann Automotive România, dezvăluie cum reușește o firmă din industria auto să progreseze în România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/22196_a_23521]
-
nici un formalism exterior, corespondent al unor interese de ordin național, moral sau politic, a fost întronată cu o energie limpezită în inteligență de Titu Maiorescu, întemeietorul criticii literare românești pe ideea estetică". Iată de ce Maiorescu a fost minimalizat de critica orientată spre dreapta din jurul anului 1940 (D. Caracostea, N. Roșu) și blamat, împins în unghiul infam al prohibiției, de către critica aflată în solda partidului comunist, de la Ion Vitner, J. Popper, Ov. S. Crohmălniceanu la Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Se părea că "ceea ce biruise
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
genialul, cîrmaci" spera a cîștiga o benevolență populară, apelînd la reflexele amorțite ale altor circumstanțe istorice și, nu în ultimul rînd, la instinctul gregar al urii nediferențiate față de străini, neprețuit nutriment al izolaționismului. Evident, era montată o conștiință naționalistă artificială. Orientată împotriva unor primejdii iluzorii (maghiarii, evreii) și funcționînd ca o sperietoare în raport cu "amenințarea" intervenției Kremlinului, sub umbrela căruia regimul continua a se menține de facto, precum sub cel mai însemnat mijloc al său de protecție, ea nu alcătuia altceva decît
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
Schiller. Primele poezii i-au apărut în anul 1910 în revistă „Tribuna” din Arad, iar primele eseuri filosofice întitulate „Despre intuiție în filosofia lui Bergson” în anul 1914, semnate cu pseudonimul Ion Albu. Deși vocația și structura lui psihică erau orientate spre lirica și filozofie, pentru a nu fi înrolat în armată austro-ungară s-a înscris la Institutul Pedagogic și Teologic din Sibiu. Luându-și licență în Teologie a plecat apoi la Viena unde a studiat filozofia între anii 1917-1920, luând
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
funcțiunilor criticii literare și a câmpului ei de adresare. Ea nu se mai poate adresa, cum a făcut-o până acum, în primul rând "cititorilor profesioniști", ci mai ales neprofesioniștilor lecturii, cărora trebuie să le furnizeze informații și să-i orienteze în arhiabundenta producție editorială de pe piață. Pentru a fi în spiritul timpului, criticul de azi se vede obligat să renunțe la a mai vorbi despre sine și la ceea ce s-a numit cândva demers creator în critică. Rolul său ar
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
data aceasta, artiștii asiatici, chinezi și japonezi în primul rînd, sînt prezenți într-un număr mai restrîns. Această modificare a structurii valorice nu este nici întîmplătoare și nici inexplicabilă. Prin difuzarea informației și prin direcțiile în care juriul și-a orientat interesul în ceea ce privește acordarea premiilor, s-a văzut limpede care este nivelul proiectat, dar și realizat, al Salonului... în consecință, tot ceea ce inițial a fost participare complezentă sau doar simplă încercare a norocului s-a autoinhibat și a dispărut la cea
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16791_a_18116]
-
în 1996), confirmată sporadic de articole de comentarii lingvistice și stilistice, se manifestă într-una din predicile din Dăruind, vei dobîndi tocmai printr-o pledoarie pentru modernizare, împotriva tradiției monotone, încremenite, a limbajului bisericesc exclusiv arhaic, hieratic, adesea prea puțin orientat spre comunicarea cu ascultătorii. Libertățile de asociere a registrelor sînt însă mult mai firești și practicate de mai multă lume în stilul epistolar, în scrisorile amicale. Scrisorile lui Steinhardt din volumul recent apărut (Dumnezeu în care spui că nu crezi
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
total necunoscuți mie și nu știu ce să aleg, care din ei merită citit... Înțeleg că ați avea nevoie de o selecție valorică, de un fel de "top" al noutăților, făcut cu spirit critic și obiectivitate. Revistele literare nu reușesc să vă orienteze? Ele nu oferă o imagine cuprinzătoare și clară cuiva din afara vieții literare românești. Unii vin din curiozitate Ce-ar fi să schimbăm vorba? De pildă, să-mi spuneți ce-i determină pe studenții dvs. italieni să învețe limba și literatura
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
De fapt, chiar aceasta e premisa de la care își începe, intrigat, recenzentul demonstrația critică, și nu conținutul volumului lui Rennie și/ sau al operei lui Eliade. Iar cea de-a doua sa premisă este însăși metodologia abordată de Bryan Rennie, orientată spre revelarea "coerenței interne" a sistemului operei lui Eliade care, așa cum notează Mac Linscott Ricketts în prefața cărții, nu apare niciunde explicit în opera gînditorului român, dar este implicit acesteia. Tocmai căutarea acestui sistem, în nivelurile imanente ale operei, pare
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
beneficiind de libertatea de expresie, ce-i un fapt indiscutabil pozitiv, nu s-a așezat încă definitiv într-o matcă a normalității. Cred că dincolo de elementele comerciale, care nu pot lipsi, dar se cer bine strunite, presa trebuie să se orienteze spre marile valori.Cu excepția cîtorva ziare, din presa noastră lipsesc paginile de cultură, de știință, în vreme ce publicațiile specializate au, fatalmente, un acces limitat la public. Dar aș merge mai departe cu această discuție și cu această preocupare a domniei voastre
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
un pas important dar nu suficient. Mă gândesc la precaritatea susținerii financiare, al convenția nefuncțională stabilită între Uniunea Compozitorilor și Ministerul Culturii și - nu în ultimul rând! - la mediul autohton cultural bucureștean, la gustul publicului de concert, cu preferințe strict orientate spre muzica clasicoromantică a secolului trecut, la lipsurile educației muzicale etalate la nivelele cele mai înalte ale intelectualității noastre. Privind retroactiv, la cele zece ediții, se poate afirma că "Săptămâna Internațională a Muzicii Noi" este un bun de preț în
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
demersului ludic spre cotele de performanță ale unui spirit liber și rafinat. Este nivelul la care se situează, în egală măsură, realizarea interpretativă datorată muzicienilor formației Trio "Contraste" din Timișoara. Imposibil de decantat toate momentele concertelor festivalului, selecția proprie se orientează în mod subiectiv către lucrarea Doinei Rotaru, către cea a maestrului Anatol Vieru, creator prezent în sălile de concert cu o vivacitate temeinică, justificată de viața cea adevărată, prin operă, viața cea de după viață. Cu titlul de mari lucrări ale
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
viziunea d-sale ruptura totală de conveniențe, inclusiv de posibila integrare și solidarizare cu prezentul "noii orînduiri"? E faimosul lâchez tout al suprarealiștilor, despărțirea tranșantă de tot și de toate, pe care o comentează Maurice Nadeau în Histoire du surréalisme. Orientat altădată și aiurea în sensul revoluției comuniste (La Révolution d'abord et toujours), suprarealismul tinerilor noștri poeți din deceniul șapte cădea pe falsitatea ideii de revoluție, confiscate și manipulate de către un grup restrîns de inși însetați de putere, ce se
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
greu, și în timp, apelându-se la surse străine din întreaga Europă, accesul la limbile folosite fiind îngreunat de nesiguranța decriptării corecte de texte, de identificare de moaște. Numai epoca medievală timpurie a adus primele semne, primele trimiteri care au orientat cercetarea întreprinsă pe drumul cel bun. Citim în cartea părintelui Cezar Vasiliu că episcopatul Sf. Niceta de Remesiana (care a durat cinci decenii) s-ar fi încheiat după 13 decembrie 414. Căci și el este amintit într-o scrisoare a
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
jilave dealuri gata să se surpe în hăul/ mutilat de meteoriți. eram toți adunați/ la cină, comunicam ca înecații trecîndu-ne/ salata de alge unul altuia cu mișcări unduioase de apă" (Exilul și frica). Două sînt direcțiile moral-estetice în care se orientează această poezie stufoasă, luxuriantă. Una este cea a "laudei lucrurilor", a impulsului incantatoriu, a beatificării lumii în stilul lui Ilarie Voronca. E o aventură a încifrării străvezii, a extazului: "noile chipuri și vechile măști îmi/atîrnă precum ferestrele unei case
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
ale lui Tristan Tzara (în colaborare cu Mircea Tomuș), poezii de Lucian Blaga, și a scris, în 1995, o carte despre Brâncuși, apărută și în românește în 1999 - Pe urmele lui Brâncuși. În ultimii ani, interesul său major a fost orientat, de altfel, spre critica de artă, domeniu în care are numeroase contribuții (precum Revoluția cubistă - 1982, Sculptura secolului XX - 1984, Pictorii revoluționari mexicani - 1985, Braque - 1987, Arp - 1988, Kupka - 1988, Malevitch - 1993). A organizat câteva mari expoziții la Centrul Pompidou
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
de unul singur a studiat numeroase cărți...Când ne uităm, în biblioteca lui Brâncuși, cam rămânem cu gura căscată: un biet "țăran" care citea latinește... Prin urmare, toate aceste lucruri trebuie puțin revizuite... Era un om în stare să se orienteze perfect în epoca lui, - îi avea alături, cum spuneam, pe un Duchamp, pe suprarealiști... Lucra în afara circuitelor cunoscute, însă cunoscându-le foarte bine. Era perfect informat cu tot ce se făcea în sculptură. Cunoștea bine sculptura, să zicem a lui
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]