528 matches
-
de mici stejari piramidali duce spre o curte în fundul căreia se ridică, în semilună, printre corpurile principale de apartamente, un palat mic cu colonade, Palatul de Marmură, roșu, alb și verde, din cărămidă, marmură și lemn vopsit. O statuie mitologică ornamentează centrul zonei acoperite cu flori. Văd hortensiile roz în ghivece. În curte, o doamnă îmbrăcată în gri deschis, purtând pe cap un voal negru. Îmi pare elegantă și blondă. Trăsuri cu cai înhămați, neliniștiți, și doi copii, pe lângă care sunt
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
dar am fi păstrat, totuși, o atitudine binevoitoare. Domnișoara von Stumm este și ea acolo. Pare tristă. Părul ei este încântător. Ofițeri, diverși domni îmi sunt prezentați, dar cortegiul se formează deja și suntem invitați la masă. Sufrageria este admirabil ornamentată cu coloane de marmură albă, care îmi rețin atenția câteva secunde și a căror contemplare mă cufundă într-o adâncă reverie, trezind în amintirile mele o serie de comparații între ceea ce văd aici și ce am văzut la Versailles, la
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
S-ar fi așteptat, probabil, să ne vadă coborând cu pompă pe scara principală, din fața vestibului. Plecările se precipită. Prințul ia el însuși haina mea din mâinile unui lacheu și mă ajută să mă îmbrac. Este o haină de hermină ornamentată la gât cu o eșarfă lungă de zibelină. Prințesa Salm este extaziată de eleganța hainei mele. Prințesa imperială mă întreabă de unde vine această haină. De la Paris, desigur, spun doamnelor. Într-adevăr, de la Paris. Cu senzația ușoară a buzelor ce mi-
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
asemenea acoperiș și-n zilele noastre mai ales în satele Bașeu și Baranca care au stuful mai în apropiere. Casele tradiționale erau cele cu prispă fără stâlpi și toată lemnăria încheiată în cepuri de lemn. Pereții în interior nu erau ornamentați. Se dădeau cu var și chiar cu humă, în fața casei se îndrepta cu lut și apoi se dădea cu negru. Ornamentarea a început să apară când unii oameni mai înstăriți acopereau casele cu șindrilă și când pe coamele caselor era
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
localnicii, adică: orizontal, pe țăruși bătuți în pământ și cu o apărătoare în formă de „V după care se puneau paie mărunte sau uneori unse cu lut cu paie. La casele care au început să fie acoperite cu tablă era ornamentată coama cu flori din tablă, steluțe și păsărele așezate față în față. La fel erau împodobite cu flori metalice și burlanele. Ornamentare mai bogată s-a făcut și se mai face la pereții exteriori ai caselor care erau lucrați cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Adăpatul animalelor se făcea direct la fântână deoarece nu existau treuci. Așa că ne putem da seama de condițiile de igienă la aceste fântâni. Mai recent fântânile se construiesc din tuburi de beton și li se face și un acoperiș tăbluit, ornamentat cu aceleași flori ca la casă. Recent, unii cetățeni din satele comunei au hidrofoare care scot apa la necesitate. Ornamentarea este cunoscută și de dependințele casei. Unii cetățeni din comună au înlocuit stuful de pe acoperișul caselor cu azbest, lucru nu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din topor apoi trase prin circular, geluite și cu vârfuri tăiate, mai apoi și ornamentate. După aceste garduri a venit rândul celor făcute din scândură geluită cu stâlpi de beton sau de țeavă din fier și coama acoperită cu tablă ornamentate destul de bogat. Mai deosebite apar acum gardurile din piatră brută și din scândură bogat ornamentată. Aceste lucruri sunt posibile și datorită creșterii puterii economice a cetățenilor din comuna noastră. Mai mult decât atât, în ultima vreme s-a trecut la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dogmatist al prozodiei, s-a ajuns astăzi la disprețul și la ura perversă a neopăgânilor. în opoziție cu orice disciplină morală, continuă Charly Clerc, Elada acestor poeți și romancieri e o țară imaginară, unde senzualitatea perversă și viciile se pot ornamenta cu rafinament, desfășurate în voie, dincolo de responsabilitatea scriitorului, care le îmbracă în false documentări istorice. Această Eladă lubrică a tuturor instinctelor deviate e un truc literar și o mască fastuoasă a descompunerii morale și a debilității sufletului modern. Reînvierea insistentă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
i afirm? originea normand? �n volumetria să elementar? ?i puternic?, definind un plan bazilical cu transeptul bine marcat ?i cu turn deschis la �ntret?ierea naosului cu transeptul; ea este normand? ?i prin partea exterioar? a absidei gradate ?i prin ornamenta?ia să geometric? subliniind anumite linii de for?? �n?untru ?i �n afar?. �n Sf�ntul Imperiu Român ottonian, care se �ntinde de la Marea Nordului p�n? la Marea Adriatic? ?i p�n? la Li�ge, Nimegue, Strasbourg, arhitectura religioas? r
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ional? ?i iconic? inepuizabil?. Calit??i comparabile se observ? ?i �n Spania, la m?-n?știrea Santa-Maria de Ripoll sau la Saint-Jaques-de-Compostelle. �n vreme ce �n Italia stilul datoreaz? mult statuarului antic, �n marile biserici ale Angliei domin? o discret? ornamenta?ie geometric?. De?i au fost frecvente la vremea lor, decoră?iunile pictate nu mai s�nt dec�ț rare vestigii, asemenea decoru-lui fă?adei de la Șan Miniato (Floren?a, secolele al XII-lea ?i al XIII-lea) sau celui
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
acest tip de biseric? foarte pu?în ornat?, care atinge, la Saint-Martin din Landshut (1389-1459), o expresie de o puritate semea??, datorit? av�nt?rîi st�lpilor octogonali ai navei axiale. Dimpotriv?, la Viena, catedrală Saint-Etienne (1304-1454) ofer? privirii o ornamenta?ie bogat? pe un volum extern foarte mic, cu excep?ia turnului lateral de 132 m. �n ??rile de Jos, influen?a francez? r?zbate de sub decoră?ia flamboaiant? a catedralei Saint-Jean din Bois-le-Duc (1419-1538). Spa?iul iberic Primele catedrale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
se folosesc f?r? re?inere bosaje din marmur? �n form? de v�rfuri de diamante: palatul diamantelor (1492), de B. Rossetti, a c?rui fă?ad? clasic? reneag? orice r?m??i?? medieval?. Adaptarea milanez? �?i trage originalitatea din ornamenta?ia din ceramic? colorat?. Vene?ia �ns? men?ine, �n ciuda lucr?rilor lui M.�Codussi marcate de temele albertine (palatele Corner-Spinelli ?i Vendramin-Calergi, c?tre 1482), tradi?ia palatului f?r? curte, cu fă?ada asimetric?. Rena?terea la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
te aici spiritul neoclasic �mpins c?tre elaborarea unei arhitecturi edilitare care conjug? referin?ele culturii antice universalizate � �n cazul acesta, ordinul ionic � cu o volumetrie exterioar? abstract? dictat? de program, dar �mbog??it? �n interior cu resursele infinite ale ornamenta?iei. �n sf�r?it, concep?ia de la Altes Museum (1823-1828) este de asemenea ferm? ?i clar?, dar distribuirea �n jurul unei rotonde cu coloane este mai fluid? ?i porticul larg de optsprezece coloane ionice este mai primitor. Omologul lui
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Caracterul modular al acestor structuri este mai frapant dec�ț la construc?iile din beton armat. Pe de alt? parte, aceste osaturi metalice, care dau o bun? lizibilitate a sistemului de for?e aflat �n joc, exclud �n general orice ornamenta?ie, cu excep?ia policromiei (Centrul Georges Pompidou), de?i determin? esen?ialul expresiei plastice a cl?dîrîi. Centrul Georges Pompidou (Paris, 1971-1977), de R. Pino (1937), R. Rogers (1933) ?i asocia?îi acestora, concretizeaz?, cu structura omniprezent? ?i silueta
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
purtat cu copiii referitor la modul de lucru -studierea unor albume -alcătuirea unor portofolii cu lucrări -expunerea FAZELE DE LUCRU: -proiectarea, confecționarea și evaluarea lucrărilor propuse, -procurarea materialelor pentru confecționarea produselor, -utilizarea tiparelor pentru confecționarea lucrărilor cu care se poate ornamenta masa Pascală și chiar și camera în care își fac lecțiile copiii. LOCAȚIA: -pentru confecționarea obiectelor:Clubul Copiilor Buftea -Școala nr. 2 Bufteaexpoziția - Clubul Copiilor Buftea ARGUMENT: Suntem o țară creștină de aproape 2000 de ani. Datinile și obiceiurile cu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana RĂILEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93165]
-
care le sculptează. Florența rămîne pînă la sfîrșitul secolului al XV-lea principalul centru al Renașterii artistice italiene. Acest lucru este posibil datorită activității de mecenat a negustorilor și bancherilor îmbogățiți care, după exemplul familiei Medici, cer artiștilor să le ornamenteze palatele lor fastuoase, monumentele publice sau bisericile. Astfel, curentele apărute încă de la începutul secolului cunosc o mare dezvoltare: în sculptură (Della Robbia sau Verrochio), în arhitectură (Michelozzo), dar mai ales în pictură. După Fra Angelico și operele sale, dominate de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a elogiat pe toți cei ce vin în contact cu tainele manuscriselor și cărților vechi, cu lumea paradisiacă a bibliotecii. La Iași, iubitorii de texte vechi au posibilitatea, sub strictă supraveghere, să pipăie, răsfoiască, să admire paginile frumos miniate și ornamentate cu o inegalabilă intuiție artistică, azi îngălbenite de veacurile scurse. Adesea am văzut personal ochii uluiți și umeziți ai celor care priveau, de exemplu, Sfântul Augustin. Sermones de clericorum. Vita et moribus, apărut la Padova în 1484, aflat în tezaurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în diferitele colțuri ale județului, împreună cu toți parlamentarii, și organizam întruniri publice. Vorbeam fiecare despre problemele zilei și seria cuvîntărilor o termina el. Inculeț vorbea fără îngîmfare, fără perorație, fără atacuri violente. Știa să vorbească țăranilor pe înțelesul lor și ornamenta cuvîntarea, mai totdeauna, cu glume care plăceau și de care sătenii făceau mult haz. Pronunția lui de caldă limbă moldovenească îl făcea să fie și mai bine înțeles. Dar mai cu seamă le vorbea de problemele lor locale. Oamenii pot
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
românesc din zilele noastre. Este confecționat din lână de oaie, dată la piuă (în comuna Satu Mare), vopsită în negru sau în maro. La Costișa se poartă numai sumanul lung, peste genunchi, cu clini "îndoiți", marcați cu cusături pe muchie. Se ornamentează cu sarad (în opturi, zigzaguri, linii șerpuite sau vegetale stilizate (frunze sau crengi). Gulerul se încheie cu bumbi și cu cheotori din sarad. Mantaua cu glugă, este purtată de femei și de bărbați, la drumuri lungi, pe ploaie sau ger
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
știam de anul trecut, impresionându-mă prin calmul pe care îl degaja și frumusețea spirituală care i se citea în ochi. Mi a făcut plăcere s-o revăd și s-o salut. Avea aceeași pălărie din paie de orez, frumos ornamentată cu flori artificiale, păstrând același calm și aceeași frumusețe. Dacă aș fi fost sculptor, i-aș fi ridicat o statuie, atât de mult m-a impresionat prezența ei și munca nobilă pe care o desfășoară. Poate, și pentru faptul că
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
amestecată, vechea tradiție orală este mai propice pentru bârfe, decât pentru un control transparent al gestiunii. Plafon turcoaz, planșeu de marmoră lucioasă, covoare persane, porți de stejar sculptat, icoane de aur masiv, coloane corintice crem, fotolii Ludovic al XV-lea ornamentate cu arabescuri: fastul bizantin are încă zile bune la sediul patriarhiei ortodoxe. Sala de recepții este încă și mai impozantă, lucrată cu și mai multă migală, cu storuri purpurii la ferestre, cu tronul de lemn aurit așezat sub un baldachin
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sau șerbet, după preferința lor, și cu un pahar cu apă rece scoasă atunci din fântâna din curte, adâncă de aproape cincisprezece metri. Priveliștea ce se oferă ochilor din cerdac este fermecătoare. Livezi și vii înșirate ca niște imense scoarțe ornamentează povârnișul dealului ce străjuiește acea parte a orașului alcătuind un peisaj ce îți încântă sufletul și îți desfată privirile. Pentru cateva ore de tihnă, de vorbă bună și de împăcare sufletească Dumitru Dascălu străbate de-a curmezișul marele oraș. Bucuria
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pe o Înțepătură răutăcioasă la adresa scumpei ei Elveții, care nu avea flotă de război. Sau o apuca plânsul pentru că Își Închipuia că ori de câte ori se vorbea franțuzește, jocul era Încercarea deliberată de a o Împiedica pe ea să Îndrume și să ornamenteze conversația. Sărmana de ea, era atât de nervoasă și de grăbită să domine conversația inteligibilă de la masă Înainte de a se reveni la rusă, Încât nu era de mirare că rata replicile. „Dar Parlamentul dumneavoastră, domnule, cum se mai descurcă?“ izbucnea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
lupte cu intrușii moscoviți, Întorcându-se la Lusanne. Lenski se născuse În sărăcie și Îi plăcea să amintească tuturor că Între absolvirea gimnaziului din orașul lui natal de pe țărmul Mării Negre și admiterea la universitatea din St. Petersburg, se Întreținuse singur ornamentând pietre - care se găseau din abundență pe țărm - cu peisaje marine strălucitoare pe care le vindea ca presse-papiers. Avea o față roz, ovală, gene scurte, niște ochi ce păreau ciudat de despuiați În spatele unui pince-nez fără rame și un cap
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cuvânt, farmacia era un loc solemn. Farmacia era totdeauna de o eleganță rafinată, sobră, cu dulapuri de lemn scump, sculptat în stil baroc; în dulapurile acestea, care închideau în ele o semiobscuritate misterioasă, erau flacoane, mici borcane de porțelan scump, ornamentat cu decorații albastre și însemnate cu denumiri complicate, fantastice, imposibil de reținut, scrise invariabil în limba latină. Misterul lor era și mai mare, conținutul lor fiind otrăvitor, chiar mortal. Abia de îndrăzneai să tragi cu ochiul la aceste vase farmaceutice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]