567 matches
-
reactualizarea sa este cu totul firească. Care sunt valorile culturale ale dreptei? În plan teoretic, noțiunile cheie sunt: cultul iraționalului, lichidarea spiritului critic, misticismul, spiritualismul, noua etică, omul nou, mesianismul. La ele se adaugă: cultul violenței, experimentalismul, aventura (vivere pericolosamente), ortodoxismul fundamentalist, trăirea, autenticitatea pe toate planurile. În domeniul politic: elogiul dictaturii (în primul rând fasciste, dar și... staliniste, vezi versiunea originală a unei Schimbări la față a României), lichidarea democrației pluraliste, parlamentare, respingerea radicală a Occidentului și a Europei, oroarea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Politica internă" − scopul cârmuirii, critica situației, exploatarea economică străină și critica stagnării; "Politica pentru cultură" − ideea de luminare și politică pentru cultură, frâne culturale externe (slavonismul, elenismul), instrumentele politicii culturale, limba națională; "Stat și Biserică − politica religioasă" − conștiința creștină, pan-ortodoxismul, relațiile (ierarhice) politice cu exteriorul; "Relațiile internaționale ale românilor" − dreptul istoric, statutul internațional și relațiile cu Poarta, imaginea Porții, teoria capitulațiilor, limitarea drepturilor otomane și respectarea privilegiilor, teritoriul, armata și războiul, ideea de independență, cerere de ajutor și protecție, marile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
legendei, pierderea de către aceștia, în teritoriile de proveniență, a familiilor și a vetrelor de civilizație. Noul "rost" clădit astfel pe jertfă este rezultatul acreditat al împlinirii unui ritual, asemănător aici cosmogoniilor. Din această populație, continuatoare a "legii creștine grecești" (a ortodoxismului bizantin), va "descăleca" în secolul XIV, în Moldova, Dragoș. Fragmentul certifică, prin lanțul descendențelor, originea latină a moldovenilor, nu însă și a credinței lor, moștenitoare a Constantinopolului. Mitul celor doi frați, Roman și Vlahata, răspunde de asemenea modelului balcanic, de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dominată de imagini stereotipe, care slăbesc în final "tensiunea conflictual-magică, tangentă la existența propriu-zisă" (Ciobanu 118). Marile spații și locuințele fastuoase se bucură de cele mai reușite descrieri în romanele cavalerești. Marcate de suprarealitatea fantastică, trecând din mitologiile precreștine în ortodoxismul primar, asimilat de folclor și de credințele populare, romanele dezvoltă narațiuni de largă respirație, în care protagonistul nu este deloc străin de traseul inițiatic al eroului de basm. Dincolo de parabole, sentințe și enigme, au loc nașteri miraculoase ale unor personaje
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
judecării sau a orientării critice, cu delimitarea nivelurilor afirmării și negării tranșante; în fine, faza lămuririi, când intervine ca necesitate aprecierea prezentului printr-o permanentă întoarcere la izvoare. Problematica românească privită din unghiul de vedere autenticist, în care contemplarea metafizică, ortodoxismul raporturilor Orient-Occident erau criterii esențiale de afirmare, reprezintă o posibilitate, o soluție în marea criză a vremii noastre, ceea ce „aștepta Heidegger de la noi la ieșirea din răscrucea în care se găsește filosofia azi”. În Manifestul crinului de pădure sau Mărturia
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
48 de ore. Mănăstirea Giurgeni a fost punctul de plecare pe drumul credinței, iar părintele și viețuitorii de la Giurgeni au devenit familiari și orice hotărâre importantă o luăm cu binecuvântarea părintelui Antonie. Mersul la Giurgeni ne-a determinat să privim ortodoxismul și legătura cu Dumnezeu ca indispensabile vieții noastre". Vasile Trufea, strada Gheorghe Racoviță, bloc 202, scara A, ap. 13 „Având tensiune, am căzut într-o zi din picioare - accident vascular. Am făcut paralizie pe partea dreaptă. Am aflat de Maica
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
și pe ucenicii săi, vai, la forme extreme și păgubitoare pentru viața și cariera acestora - de a confunda mântuirea individuală cu Întreaga mântuire a neamului!... De altfel, ni se pare fals și deplasat acest concept de „mântuire a neamului” prin ortodoxism, cum o afirma el; neamul românesc, ca neam și conștiință de sine, se mântuise deja prin acoperirea aproape Întreagă a teritoriului locuit de Români, de armată, de administrație și de școală românească și apoi prin cultură, literatură, mai ales, și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
toleranță și omenie, dispuși, adică, să trăiască în armonie cu alogeni aduși de împrejurări în spațiul național". Un alt capitol extrem de consistent ideatic și factologic (Cap. VI) este cel intitulat Românitate și occidentalizare, prin punerea în evidență a conținutului relației ortodoxismului oriental cu al catolicismul occidental sau între înfloritoarea civilizație a Bizanțului și spațiul semibarbarismului occidental. În context, Theodor Codreanu apreciază că pașoptiștii au constituit cea dintâi generație extraordinară din istoria românilor, din care își trag seva toate marile momente ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
imperiului răsăritean. Cauzele, afirmă criticul, nu sunt doar doctrinare (Marx, Engels ș.a.), ci, mai ales, raseologice. Tendința expansionistă susține criticul există în sângele rușilor de secole, iar pe ea s-a altoit, ca o justificare perfectă, ideea religioasă a protejării ortodoxismului. Discutând despre Basarabia interbelică, Codreanu subliniază amestecul constant al Moscovei care a căutat prilej pentru a recupera provincia pierdută în 1918. Vina ar aparține bolșevicilor evrei care plănuiau o Republică Sovietică Socialistă Evreiască. Cu argumente din zona literaturii de dreapta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aluzie la lupta de apărare dusă de localnici de-a lungul vremii; - cartea cu coperți de pergament amintește de primă lucrare în limba român, tipărită aici în anul 1852; - crucea conturată pe coperta relevă caracterul religios al cărții, amintește rolul ortodoxismului în păstrarea ființei naționale românești; - zborul relevă activitatea în domeniul aviației și evocă permanentă aspirație a omului spre progres. Anexă 9 STEMA MUNICIPIULUI SLOBOZIA, JUDEȚUL IALOMIȚA Anexă 9a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului SLOBOZIA, județul IALOMIȚA Descrierea
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
cari au fost și nu mai sunt de cât țărână și oase. Aceasta este partea determinantă și hotărîtoare a Patriei (Delevrancea, 192-, pp. 8-9). Elevând religia ancestrală la rangul de stigmat identitar și marcă distinctivă a naționalității, Delavrancea asigură uvertura ortodoxismului al cărui concert ideologic avea să inunde sonor filarmonica culturală a interbelicului românesc, în special sub bagheta doctrinară a lui Nichifor Crainic. Patria nu e, așadar, doar pământul pe care un popor îl ocupă din întâmplare, el trebuie să fie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
primite de Românĭ numaĭ ca mosafirĭ, și n'aŭ alte drepturĭ de cît acele ce Românii voesc să le dee" (Xenopol, 1890, p. 13). Aceastea este noua formulă a pedagogiei naționale, ale cărei ingrediente principale sunt naționalismul etnic, românismul purificat, ortodoxismul nealterat, venerația pământului strămoșesc, spiritul sacrificial. Pe aceste aliniamente se configurează în literatura școlară și meta-școlară românească un naționalism de tipul Blut und Boden, care are în miezul său ideea de etnicitate înțeleasă drept conjuncția dintre sânge și teritoriu. Spiru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Romei este constrastată cu spiritualitatea Constantinopolului, care a simbolizat farul creștinismului în întreaga orientalitate. Concluzia care se desprinde este că " Lumina nu vine de quât dela Rĕsărit. Dela Appus nu vin de quât tempeste și întunerecul" (Heliade, 1861, p. 46). Ortodoxismul este matricea spirituală a românității, creștinismul răsăritean fiind instalat definitiv ca principală axă identitară în imaginea despre sinele colectiv cristalizată în conștiința națională. Spiritualitatea creștină, sădită atât de adânc încă de timpuriu în ființa românească, este și motivul pentru care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Constanin Noica, Mihail Sebastian, Mircea Vulcănescu etc.); ii) corporatismul, doctrina socio-economică elaborată de Mihail Manoilescu ca armătură organizatorică a statului totalitar de inspirație fascistă; iii) gândirismul patronat de Nichifor Crainic, a cărui idee monomanică este reductibilă, în ultimă instanță, la ortodoxism, și iv) legionarismul, care, amalgamând elemente prelevate din diversele curente de extrema dreaptă aflate în circuitul intelectual al interbelicului, s-a concretizat într-o vibrantă mișcare socială de masă animată de idealul înfăptuirii revoluției naționaliste, în urma căreia neamul românesc ar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru a acomoda această tensiune inconciliabilă între ispita naționalismului angajat și constrângerea detașării critice. Soluția de compromis la care se ajunge este un adevăr relativ național controlat parțial de evidențe empirice și rigori inferențiale. În climatul spiritual dominat de un ortodoxism intransigent, unitatea sufletească a românilor a fost readusă în capul ordinii de zi a chestiunilor identitare. Am arătat că acțiunea unificatoare a lui Mihai Viteazul nu mai putea fi interpretată în cheie naționalistă. Profesionalizarea câmpului istoriografic, precipitată prin asumarea criticismului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
scindată în urma acceptării de către Mitropolia Ardealului a trecerii formale la catolicism. Unirea cu Roma a însemnat însă dezbinarea unirii spirituale a românilor, fapt care, în interbelic, trece ca o apostazie nu doar doctrinară, ci și națională (în condițiile în care ortodoxismul este o condiție necesară a românismului). Ținând cont de faptul că unirea cu Roma a bisericii ardelene, decisă la 1698 și finalizată la 1700, a deschis calea către cristalizarea conștiinței naționale românești, aceasta a fost privită în decursul timpului ca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționalismului în perioada interbelică. Spiritualitatea. Dualitatea discursivă în care se exprimă consensul naționalist interbelic se manifestă și în privința spiritualității românești. Aripa fanatismului naționalistic, după cum o arată și citatele de mai sus extrase din N.A. Constantinescu (1928), condiționează identitatea română de ortodoxism. La întrebarea "a fi sau a nu fi român" se poate răspunde doar prin ortodoxism. În avangarda reflecției social-istorice românești, interbelicul este perioada care cunoaște deplina osmoză identitară între românism și ortodoxism. Artizanii ei au fost teologi ortodocși de un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
manifestă și în privința spiritualității românești. Aripa fanatismului naționalistic, după cum o arată și citatele de mai sus extrase din N.A. Constantinescu (1928), condiționează identitatea română de ortodoxism. La întrebarea "a fi sau a nu fi român" se poate răspunde doar prin ortodoxism. În avangarda reflecției social-istorice românești, interbelicul este perioada care cunoaște deplina osmoză identitară între românism și ortodoxism. Artizanii ei au fost teologi ortodocși de un ascuțit profil intelectual, de calibrul unor Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae, care au elaborat în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din N.A. Constantinescu (1928), condiționează identitatea română de ortodoxism. La întrebarea "a fi sau a nu fi român" se poate răspunde doar prin ortodoxism. În avangarda reflecției social-istorice românești, interbelicul este perioada care cunoaște deplina osmoză identitară între românism și ortodoxism. Artizanii ei au fost teologi ortodocși de un ascuțit profil intelectual, de calibrul unor Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae, care au elaborat în scrierile lor o teologie ortodoxistă a națiunii. Astfel, principiul de căpătâi al statului etnocratic imaginat de N.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ortodoxia și românitatea la o existență bimilenară. Posedați de ideea că ființa românească este străbătută de duhul ortodox - în care rezidă miezul spiritual și identitar al românismului - teologii națiunii au elaborat eboșa doctrinară a unei soteriologii a salvării colective prin ortodoxism. Iată ce spune unul din profeții neamului românesc, dând glas crezului de generație al cărui făclier era: "mântuirea, în concepția creștinătății răsăritene, se cucerește înlăuntrul comunității de dragoste, laolaltă cu ceilalți oameni" (Eliade, 1990, II, p. 187) [1936]. De adevărul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
organizarea politică și statală a românilor, domenii în care modelul slavonic a fost luat ca referință. De asemenea, dacă Heliade Rădulescu, susținând că " Lumina nu vine de quât dela Rĕsărit" (1861, p. 46), se referea la Constantinopol ca sursă a ortodoxismului, odată cu Roller, aceeași formulă clasică Ex oriente lux are ca referent Kievul, iar mai apoi Moscova. Slavii, odată stabilizați teritorial și organizați statal, devin un factor de progres istoric, o forță motrice a progresului, lovind în "orânduirea sclavagistă a imperiului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-și interesele materiale cu ceilalți latifundiari - moșierimea. Misiunea spirituală a bisericii este astfel relegată înapoia rolului social și al interesului său material, determinate de poziția bisericii în categoria exploatatorilor poporului. Pe de altă parte, faptul că aria de răspândire a ortodoxismului se suprapunea aproape perfect peste lagărul socialist, alături de anti-catolicismul ortodoxiei, au contribuit la tratarea sa ca un element care istoricește s-a opus influențelor occidentale. Orientarea anticreștină a noii istoriografii sovietice își vădește direcția în demolarea marilor mituri spirituale create
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în forma sa etnico-ortodoxistă, a cunoscut o recrudescență. Prima parte a postcomunismului românesc (1989-2000) a fost marcată de o revenire în forță a discursului naționalist specific perioadei interbelice, în care identitatea națională se articula la conjuncția dintre românism etnic și ortodoxism spiritual. Resurgența naționalismului etnic-ortodoxist în conștiința identitară românească este relevată pe multiple dimensiuni. Pe plan publicistic, cel al producției culturale, anii nouăzeci au cunoscut o explozie bibliografică fără precedent. Dispariția cenzurii de stat a deschis porțile pentru reeditarea lucrărilor canonice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
servit coagulării tendințelor extremiste și a viziunilor de extremă-dreapta în politica românească. Asocierea dintre extrema dreapta și BOR nu este deloc surprinzătoare, ținând cont de rădăcinile interbelice ale acestor afinități doctrinare, elocvent exprimate de relația cordială stabilită între Legionarism și ortodoxism. Atracția înspre extrema dreaptă manifestată de BOR în postcomunism apare astfel ca fiind un avatar al anilor treizeici. Axa ideologică centrală a viziunii instituționale a BOR rezidă, desigur, în naționalismul etnic ortodoxist. Ideile forță ale "naționalismului ortodox" pot fi reduse
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ruso-turc în care rolul României este redus la acela de "contribuție militară". Conturându-se între cele două, discursul reflexiv-europenist se rezumă la o prezentare mai degrabă factologică-descriptivă, fără o emisiune ideologică prea pronunțată. Spiritualitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). În ciuda resurgenței ortodoxismului în sfera publică românească de după prăbușirea comunismului, manualele de istorie au fost refractare la încorporarea masivă a factorului religios în narațiunea istorică românească. Logica inerției discursive a prevalat și în materie de spiritualitatea românească. Referințele la Biserica Ortodoxă sau la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]