976 matches
-
dat minții o anumită capacitate de plăcere, ca dorință naturală a ei, prin care să se poată bucura în chip tainic de El. Plăcerea și durerea provin din călcarea poruncii date de Dumnezeu primilor oameni. Plăcerea lucrează coruperea voinței, durerea - osânda spre destrămarea firii. Plăcerea duce la moartea de bunăvoie a sufletului, durerea - la nimicirea formei trupului 11. Spre deosebire de plăcerea naturală, zidită în om, care se orientează spre Dumnezeu, această plăcere este „o formă a senzației modelate în organul simțului, prin
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
păcătos, este presărată cu necazuri. De aceste încercări nu se poate eschiva nimeni. Este foarte important, însă, modul în care cel încercat le înțelege, le valorifică spiritual și le depășește: - prin pocăință și spre mântuire sau prin desnădejde și spre osânda sa. Celui dintâi, ele îi sunt mântuitoare, celui din urmă stricătoare și pierzătoare. Aceste încercări au un caracter dramatic și paradoxal și de aceea fiecare și le face sprijin sau piedică în calea apropierii sale de Dumnezeu. În ele sunt
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
32. Dacă sunt înțelese în adevărata lor rațiune, duhovnicește, ele sunt semn al urcușului duhovnicesc al credinciosului. Dacă sunt acceptate cu revoltă sau chiar cu învinovățirea altora - Dumnezeu, semeni și diavoli, atunci ele sunt prilej de îndoită suferință și de osândă. Înțelese duhovnicește, ele sunt spre creșterea și înaintarea noastră spre unire în lumină cu Dumnezeu. Acuzate, ele ne devin cale spre o și mai accentuată cădere spirituală. Evenimentele vieții au un profund caracter și rost pedagogic: - cele bune sunt mărturie
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
vin la umbra unui pom, să-ți flutur părul ca în vis, să-l împletesc, să-l despletesc, sub geana cerului închis, sub umbra pomului în floare, se joacă șarpele cu noi, ai ochii dulci ca de cicoare, ce grea osândă pe-amândoi. îmbătați de dor cu știme, uzurpați de zeu din rit, am dat buzna din mulțime într-un rai nepângărit. și venisem lacom, mândru, peste chipul tău în floare, împăcând cu gând de pradă sentimentele tartare. luna veselă și
EROII LUI MENANDRU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1447835123.html [Corola-blog/BlogPost/373761_a_375090]
-
lepezi de credință, Când,tu te-ai născut creștin! Care-i bogăția mare? Nu-i palatu-n care stai! E iubire,e iertare, Altora , când poți să dai! Care e marea durere? Nu e boala trupului! E păcatul în plăcere, Spre osânda omului! Care e nădejdea mare? Citește mai mult Care-i marea alinare,Și la boli și la durere? Este rugăciunea tare; Ea aduce mângâiere!Ce-i în viață fericirea? Nu averea,nu comori!E să-ți afli mântuirea,Înainte ca să
CONSTANTIN URSU by http://confluente.ro/articole/constantin_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
lepezi de credință, Când,tu te-ai născut creștin!Care-i bogăția mare?Nu-i palatu-n care stai!E iubire,e iertare,Altora , când poți să dai!Care e marea durere? Nu e boala trupului!E păcatul în plăcere,Spre osânda omului!Care e nădejdea mare?... XXIX. ÎNTREBĂRI DE SUFLET!, de Constantin Ursu , publicat în Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016. Întrebări de suflet! Spune-mi Doamne,ce să fac Ca să pot iubi? Dragostea,s-o ai ca leac, Cât
CONSTANTIN URSU by http://confluente.ro/articole/constantin_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
De desăvârșirea ce-i e, În copii, în om, în țară, Dragostea... pleniplenară. Viață pentru viață Din umbra verdei legănări A frunzelor și ierbii Unde despică vântu-n nări Și-n coarne mândrii cerbii, Unde copitele se-ascund La pasul de osândă Când razele abia pătrund Și moartea stă la pândă, Unde al cărnii viu miros Ațâță și îmbată Și unde curge-un fir sfios De apă dantelată, O căprioară cu ochi blânzi Și calzi de te îngheață, Printre puieții rari și
GRUPAJ DE LIRICĂ VERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1425540487.html [Corola-blog/BlogPost/369603_a_370932]
-
femeie bătrână îmbrobodită cu un batic negru, îmbrăcată într-un halat de monton gros cu culori șterse, ea spuse: „Sandule, cât de mult te-ai schimbat și ai slăbit, bietul de tine cum te-au nenorocit, dar își vor lua osânda, nu avea tu nici o grijă.” Sandu îi răspunse pe un ton serios: „Lasă, asta acum tanti Elisaveta dă-mi te rog cheile.” „Da sigur, dar cum ți-a fost sărmane om acolo, ai îndurat mult, aud că nu e ușor
REÎNTORS ÎN LIBERTATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1488791852.html [Corola-blog/BlogPost/352704_a_354033]
-
de broboade și-adusă rău de șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene privirea-i rimelată, Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă. Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide, Secunde amorțite de crivățul macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i ... Citește mai mult Adoarme universul
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
de broboade și-adusă rău de șale,Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală.Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată,Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă,Îi scapără sub gene privirea-i rimelată,Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă.Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide,Secunde amorțite de crivățul macabru,În strigătul naturii, lumina se divide,Tronează peste lume-al zăpezii candelabru.Aproape istovită pe-a clipei noptieră,Mi-adun singurătatea din leagănu-i ... XXIV. TĂCEREA DIN ADÂNCURI, de
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 705 din 05 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Ziua de azi În lume-i risipit a că fumul supărarea În toate câte sunt nu-mi dobândesc uitarea Iată! vin spre mine vârtej, porniri, osânda Și nu-mi găsesc odihnă în aș ta noapte blândă! Explozie de bombe în Orient, în Vest Furtuni și inundații, cutremure, în rest Războaie, foamete, copii morți fără vină Desfrâu și-ncăierare, viața făr-de lumină. Minciuni și arderi vane în
ZIUA DE AZI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_de_azi_elena_armenescu_1354694540.html [Corola-blog/BlogPost/353014_a_354343]
-
ca o prioritate în viețile noastre. Să nu uităm că pe planeta noastră au căzut odată lacrimile Dumnezeului Tatăl, prin Fiul Său a cărui sudoare s-a transformat în sânge în Grădina Ghetsimani. El a murit ca să ne salveze de sub osânda păcatului și a morții. Acum este Viu în vecii vecilor și ne așteaptă să-I împărtășim dragostea lui eternă! Așa să ne ajute Dumnezeu! Cluj Napoca, 3 aprilie 2015 Referință Bibliografică: Plansul dragostei eterne / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PLANSUL DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1428050208.html [Corola-blog/BlogPost/374502_a_375831]
-
prin suferința lui, „sfântul închisorilor”, așa cum alți mulți intelectuali români și-au câștigat, prin timp, acest drept al denumirii, în urma dramelor, a caznelor, a terorii, a suferințelor îndurate, de ei, prin închisorile comuniste, sub apăsarea stalinistă, sub acele timpuri de osândă ale „obsedantului deceniu”, impuse de tancurile ocupantului sovietic. Un gest strigător la cer! Edilii orașului Târgu-Ocna, unul din locurile unde el a fost întemnițat, au hotărât, spre cinstea lor, să decerneze, titlul de „Cetățean de Onoare”, post-mortem, martirului Valeriu Gafencu
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! by http://uzp.org.ro/caii-troieni-si-introducerea-cenzurii-prin-usa-din-dos/ [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
fostu asediat'o, ori ce schimbare, sau tragere de tovarăși, tote tocmelile sau punturile cele nouă, ori ce schimbare, la suntu supuse la formalitățile randuite în articolile 41, 42, si 43 Cei ce nu voru padii aceste formalități, pe lîngă osînda hotărîtă prin paragrafulu din urmă alu Art. 41, voru fi pedepsiți și corectionalu, perdendu dreptulu de a alege sau de a fi aleși judecători la tribunalulu de comerciu, de a le fi mariuria priimita la judecata sau voru fi osîndiți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
tribunalu și adeverindu-se de către Președinte sau locotenentulu seu, se voru da infatisetorului; iar copie întocmai după dînsele se voru trece din di în di și după randulu datei, într'unu registru osebitu, snuruitu, innumeratu pe foi și pecetluitu, sub osînda, pentru nepadirea vre unia din formele prescrise, de a se scote din slujba și de a se supune la plata pagubiloru și cheltuieliloru celu nu 'și va fi împlinitu îndatoririle sale. PARAGRAFUL XIII - Pentru preschimbarea poliței Articolul 172 Preschimbarea poliței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de sema starea cea în vedere a trebiloru falitului, va putea, să propună liberarea lui vremelnicesce cu voia înscrisă dată de tribunalu. - Daca tribunalulu va da acesta voia, va putea să indatorede pe fălitu a da chedasie pe omu sub osînda de a plăti chedasiulu, de nu'lu va aduce candu se va cere, o sumă ce se va hotărî de tribunalu, si care va fi în folosulu mesei creditoriloru. Articolul 217 Dacă judecătorului-comisaru nu va propune slobodirea falitului, acesta va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
votulu seu pentru concordatu, se va socoti că s'a lepădatu de ori-ce asigurare va fi avutu, si se va privi că unu creditoru de rendu. Articolul 253 Concordatulu se va iscăli totu în acea seanța și față cu toții sub osînda, pentru neurmare, de a nu fi tenutu în sema. De va fi priimitu numai de catra majoritatea creditoriloru la numeru sau numai de catra majoritatea a trii din patru părți din sumele cuvenite creditoriloru, chibsuirea se va amana celu multu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
hotărîrile prin carii tribunaluli de comerciu va hotărî asupra reclamatiiloru pornite împotriva porunciloru date de judecătorului-comisaru în cerculu atribuțiiloru sale. Titlul U ÎI Pentru bancrute Capitolul 1 Pentru bancruta simplă Articolul 323 Intemplarile de bancruta simplă se voru pedepsi cu osîndele hotărâte în anecsulu pentru vini și pedepse alăturatu la sfirsitulu acestei condici, si se voru judeca de tribunalurile corecționale, asupra pîrei ce se va porni din partea sindiciloru, din partea ori-cărui creditoru sau din partea procuroriloru. Articolul 324 Se va declara că unu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
neorînduiala, ori nu infatisada adeverata lui stare de dare și de luare, fără inse a mijloci vre o viclenie intru această. Capitolul 2 Pentru bancruta viclena Articolul 326 Se va declara că unu bancrutaru vicleanu, si se va pedepsi cu osîndele hotărâte prin anecsulu despre pedepsile bancrutariloru alăturatu pe lîngă acesta condica, ori-ce negutatoru fălitu cere va tăinui catastisele sale, vă ascunde o parte din capitalulu seu, saa nu'lu va arăta totu, sau care, ori prin socotelile sale, ori prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
priimitu în puterea desfiintateloru invoeli sau tocmeli. Articolul 334 Dacă pîra pentru desființarea invoeliloru sau a tocmeliloru mai susu arătate se va porni politicesce, iar nu criminalicesce, cererea se va face către, tribunalele de comerciu. Articolul 335 Tote hotărîrile de osînda, ce se voru da pe temeiulu atatu în a acestui capu, catu și a celoru doue de mai înainte (de la art. 313 - 334), se voru lipi și se voru publică după formele asedate la articolulu 41 alu acestei condici. Capitolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
mai înainte (de la art. 313 - 334), se voru lipi și se voru publică după formele asedate la articolulu 41 alu acestei condici. Capitolul 4 Pentru carmuirea averiloru la intemplare de bancruta Articolul 336 În tote intamplarile de pîra și de osînda pentru bancruta simplă sau vicena, reclamațiile civile, afară dintr'acelea pentru carii se vorbesce la art. 330, voru fi osebite, si tote dispositiile atingatore de averea falitului și prescrise pentru falimentu, se voru pune în lucrare fără a putea se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
a prins în gând Și-n candelă la mormânt. Vai române, vai sărace, Pasul racului te trage! Oasele-n lupte ți-ai dat, Pentru ce? Ai întrebat? Plângi român,sărmane, iară, C-ai rămas tot de ocară... Ți-au ursit osândă grea: Să fii sărac în țara ta... Sărac în țară bogată, De Domnul binecuvântată! Referință Bibliografică: Doina / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1745, Anul V, 11 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elisabeta Silvia Gângu
DOINA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1444555089.html [Corola-blog/BlogPost/344130_a_345459]
-
un mare prigonitor Ascunși, dădeau Învățătura, despre-Un IISUS Biruitor ! Pe Doctorul Pantelimon, cu râvnă l-a Creștinat Dar el neputând să mintă, l-a spus când fost-a întrebat... Ermolae Preotul și Ucenicii săi iubiți La Judecată-și luau osânda : ca să fie chinuiți, Că nu-și lepădau CHRISTOSUL și public ÎL Mărturiseau ! Iar idolii și-închinătorii, cu tărie-i defăimau ! Au luat Mucenicească moarte, când capetele le-au tăiat Da-s vii de-a Pururea în Ceruri, cu IISUS Cel
SF.MC.HRISTINA, ERMOLAE SI PARASCHEVI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1437759605.html [Corola-blog/BlogPost/343414_a_344743]
-
murea Ucis de un pumnal. Îl rog pe Domnul Să nu muriți la vîrsta cuvenită Ci iute, fără veste și cumplit. GLOUCESTER: Gata vrăjeala, hoașcă stafidită. MARGARETA:Și să te las? Stai, cîine, și ascultă. De cerul mai păstrează vreo osîndă, Deasupra celor ce ți le doresc, Să le păstreze pînă cînd păcatul Îți dă în pîrg - atunci să te izbească. (I.3.) „Învierea” Margaretei și prezența ei la Curtea Angliei este una dintre cele mai spectaculoase manevre dramatice din text
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
Autorului am legănat visuri în brațele mele pământul cu cerul și norii, verile calde, iernile grele și calea lactee și zorii. pe tine, iubito, te-am legănat, în brațele-mi aspre și blânde, tu veșnic mi-ai adăpat dragostea frumoasei osânde. se zbuciumă lumea și crește, se zbate magma în horbota spumii un nou răsărit se ivește în huietul vremii, în freamătul lumii. vine iar toamna cea policromă, cu romanțe cântate -ngânând, toamna cu dulcea-i aromă și cocori peste zare
CALM ATIC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Calm_atic_ion_ionescu_bucovu_1344677365.html [Corola-blog/BlogPost/360049_a_361378]