343 matches
-
lămuri pe sine și pe ceilalți ce-ar urma să facă. Era lăsat să stea în chilia lui și în colțul de grădină ce și-l alesese. Stătea jos direct pe pământ sau pe vreo ieșitură de zid, stăruind în osârdia lui ce-i ținea mintea trează, călăuzindu-l de la un autor la altul, de la o carte la alta, convins că-l va găsi pe Dumnezeu ascuns în vreo pagină necunoscută sau uitată. Sigur că da, știa asta, Dumnezeu nu se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu troița, plopii fără soț, teiul și cireșul, despre care am arătat mai sus că se află la Cucorăni, Fănică N. Gheorghe îl pune la Ipotești, "mai sus, în deal la ieșirea din sat, spre Cucorăni"60, "făcut cu îndelungata osîrdie a învățătorilor Petre Silveanu din Ipotești și Dumitru Cristea din Cucorăni, precum și a muzeografei Viorica Iordăchel 60, care în treacăt fie spus nici măcar nu s-au gîndit să facă așa ceva la Ipotești! Dar Fănică N. Gheorghe continuă: "Localnicii țărani din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fi tălmăcit cărticica din ebraică în greacă este iarăși o mare minciună așa cum le stă bine mozaicilor care și-au făcut din acest nărav păcătos și stricăcios, cea mai mare virtute. Pentru a desțeleni tărîmul plăsmuirilor ivrite cultivate cu atîta osîrdie de mozaici și mai tîrziu de către greci și romani, trebuie să fac o leacă de istorie ca să rostuim și rînduim vremurile și oamenii iar glagoria să o punem pe calea cea luminoasă. Necazurile și urgiile istoriei i-au dus pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
plural, pentru economia textului de față interesează în primul rând politicile și mecanismele formale prin care ideea națională, căreia artele și arhitectura la finele secolului anterior nu doar i-au dat chip văzut, dar i l-au și modelat cu osârdie, capătă combustie nouă prin unirea tuturor provinciilor românești într-un singur stat. Construirea unei retorici național(ist)e unificatoare, pe care artele să o facă vizibilă în toate provinciile nou adăugate vechiului regat a fost de aceea o preocupare constantă
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
rostită cu credință și dragoste pentru cel plecat de lângă noi, în lumea cealaltă. Să ne gândim câtă nevoie va avea fiecare dintre noi de odihnă atunci când vom da seama înaintea lui Dumnezeu pentru păcatele noastre. Atunci ne vom ruga cu osârdie, fără fățărnicie pentru izbăvire de păcate și tihnă sufletească. Așa trebuie să ne gândim și la sufletul celui adormit. Să înălțăm rugăciuni pentru iertarea păcatelor și pentru odihna lui. Pentru răposați, să ne rugăm de parcă sufletul nostru s-ar afla
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ar putea să Se Sfințească Dumnezeu, Cel Care ne sfințește pe toți?” Ne rugăm zilnic pentru aceasta, pentru că avem nevoie în fiecare zi de sfințire, pentru a ne curăța păcatele printr-o neîncetată sfințire. Așadar, să ne rugăm neîncetat, cu osârdie, ziua și noaptea, ca sfințirea și aducerea noastră la viață, pe care le-am primit prin harul lui Dumnezeu, să fie păstrate în noi și să se afle sub dumnezeiasca ocrotire. Sf. Ioan Gură de Aur spune că suntem înfiați
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Misiei” (Moesia) de odinioară. Acum el semnalează și existența românilor sud-dunăreni, „rumâni din rădăcina cea bătrână”. Un lapidar vers al psaltirii din 1673 („Limba îm voi face condei de scrisoare”) pare a prelungi ecoul Cuvântului de introducere al mitropolitului, mărturisind osârdia de a fi tâlcuit psalmii „vreme-ndelungată, precum am putut mai frumos”, în scopul cointeresării cititorului („să poată trage hirea omului către cetitul ei”). Propunându-și a face din cuvânt instrument de expresie, D. întrezărea, nu doar intuitiv, scrisului său
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
credea că fusese o viață întreagă marcat de un complex în care intrau deopotrivă „timidități ascunse cu grijă”, obsesia stilului frumos, „acele predispoziții stricătoare de diletant și juisor al vieții, atât de străine abstractorilor de chintesențe”, „lipsa de aplicație și osârdie laborioasă la exercițiul speculațiilor spirituale”, cel care se socotea „un rătăcit prin lumea intelectualilor” s-a hotărât, în primăvara anului 1950, să-și redacteze amintirile, adunându-le în două impunătoare manuscrise: Lume și întâmplări dintr-o jumătate de veac (1900-1950
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
S-a considerat întotdeauna un "metec", un străin, pentru sine, pentru ceilalți, pentru Dumnezeu. Dar cea mai teribilă înstrăinare, pe care Cioran nu doar a îmbrăcat-o ca pe un ciliciu, ci și-a provocat-o și cultivat-o cu osîrdie, a fost cea de limba maternă. Îndrăgostit amarnic de un idiom cu iz de "prospețime și de mucegai, amestec de soare și de bălegar, de o urîțenie nostalgică, de o supremă neglijență" (Istorie și utopie), după cum plastic o definește, balcanic
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Ă Jos mîinile! Domnilor, peștele acesta este un pește capturat. îl preiau în numele lordului-gardian. La aceste cuvinte, bieții marinari care, în respectuoasa lor consternare - atît de neaoș engleză - nu știau ce să răspundă, începură să se scarpine în cap, cu osîrdie, aruncînd cîte o privire galeșă cînd spre balenă, cînd spre străinul acela. Dar asta nu îmbunătăți cîtuși de puțin situația lor și nici nu înmuie inima aspră a învățatului domn cu cartea lui Blackstone în mînă. în cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
unor autentici misionari și teologi care s-au născut sau au trăit în spațiul danubiano-pontic și care și-au consacrat întreaga lor viață slujirii lui Hristos și slujirii științei teologice în folosul întregii creștinătăți. Pentru toate vredniciile minții și ale osârdiei lor, pentru duhul rugăciunii și al pocăinței care le-a caracterizat viața, pentru sobrietatea lor în purtări și pentru dulceața contemplației tăcute, ei pot fi așezați printre primii isihaști ai spiritualității noastre bisericești universale. Scrierile lor patristice erudite, atât de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
zelul său apostolic în predicarea Evangheliei la numeroase populații, încă neîncreștinate, aflate printre daco-romanii băștinași, și dacă luăm în calcul faptul că „Dunărea n-a despărțit ci a unit pe locuitorii de pe cele două maluri ale ei”, putem conchide că osârdia episcopului misionar din Remesiana și-a întins binefacerile și pe meleagurile locuite în acele vremuri frământate de strămoșii noștri, fie direct, fie prin călugării săi ajutători și colaboratori. III. Zelul după desăvârșire al Sfântului Niceta Una din caracteristicile prieteniei Sfântului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
februarie, în anii bisecți și la 28 februarie pentru ceilalți ani, cu descrierea pe scurt a vieții sale. Amintim aici cele trei tropare ale sale, care se cântă peste tot anul și la sărbătorirea altor cuvioși: „Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, că luând crucea ai urmat lui Hristos și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucru cel nemurutor. Pentru aceasta și cu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se vadă numai Biserica și viața ei. Respectul lui Dionisie Exiguul față de monahi este evident prin efortul de resacralizare a lumii, efort început în Apus de Sfântul Ioan Cassian cu un secol înaintea sa. Pentru toate vredniciile minții și ale osârdiei sale, pentru duhul rugăciunii și al pocăinței care i-a caracterizat viața, unit cu sobrietatea în purtări și cu dulceața contemplației tăcute este posibil ca noi mărturii să-l așeze printre primii isihaști ai spiritualității noastre bisericești universale. Scrierile patristice
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mai ales, la cele constatate. Discrepanța între propaganda / manipularea și cele constatate nu era de ignorat. Un fapt era clar, România nu era o țară "buldozerată", așa cum pretindea o anumită propagandă pe care un "vecin binevoitor" o alimenta cu multă osârdie. Cea mai bună probă a fost faptul că vizita nu s-a soldat cu un nou raport de tipul "Blaaw", iar parlamentarii au considerat că pot continua dialogul cu România, inclusiv prin intermediul Ambasadei de la Paris, unde eram interlocutorul lor direct
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de atenția unor sculptori prestigioși. Statura celor doi, în Ardeal, iar de curînd și în centrul Bucureștiului, s-a oferit artiștilor ca motiv de reală meditație stilistică. Ticurile comuniste încă placate, iată, pe avantajoșii voievozi călări continuă să opereze cu osîrdie mai peste tot. Cîndva, Uniunea Artiștilor Plastici, deși supusă presiunilor propagandistice, reușea, cît se putea, să se implice în programul monumental, temperînd zelurile interesate ale artizanilor și activiștilor. Nu ar fi defel rău să o facă și acum, competent și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dumnezeu, și să fie închinat de îngeri, de arhangheli, de Serafimi și de Heruvimi. Aceasta de multe ori având-o eu în minte, rămân uimit și mari lucruri îmi închipuiesc de neamul omenesc, căci mari și strălucite văd începutul și osârdia lui Dumnezeu pentru natura noastră”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia V, p. 100) „A adus Stăpânul pârga firii noastre, așa cum a luat-o. Hristos a făcut ceea ce face un plugar cu ogoarele sale
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
În ostilitate, În sentimentul că „acolo” se iau decizii care ne afectează pe noi „aici” și asupra cărora „noi” nu avem nici o putere - prejudecată pe care politicienii iresponsabili din diverse partide nu o contrazic, iar demagogii naționaliști o alimentează cu osârdie. Nu Întâmplător, la aceleași alegeri europene din 2004 care au ilustrat o scădere bruscă a interesului electorilor, mulți dintre cei care s-au ostenit să participe au votat pentru candidați cu antipatii europene fățișe, uneori chiar virulente. În Europa de Vest, același
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]