761 matches
-
admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă, iar în capilare curge lent, sub presiune joasă și ne-oscilantă. In vene presiunea continuă să scadă, dar viteza de curgere crește (față de capilare) pe măsura scăderii secțiunii vasculare totale. Stratul de mușchi neted din peretele arterial permite efectuarea modificărilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă, iar în capilare curge lent, sub presiune joasă și ne-oscilantă. In vene presiunea continuă să scadă, dar viteza de curgere crește (față de capilare) pe măsura scăderii secțiunii vasculare totale. Stratul de mușchi neted din peretele arterial permite efectuarea modificărilor de diametru ce reglează distribuția debitului sanguin și presiunea arterială. Toate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
aspecte în funcție de artera explorată și este modificat caracteristic în anumite situații patologice. Presiunea arterială prezintă variații în timp corespunzătoare ciclului cardiac (cca 70/min), dar și alte variații periodice, de exemplu cele corespuzătoare ciclului respirator (~0,25 Hz) sau activității oscilante a centrilor vasomotori (~0,1 Hz). Valori considerate normale sunt de 90 mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
pot face acest serviciu prin chiar creația lor. Pentru mine, cîteva din valorile poeziei japoneze se pot regăsi Într-un fel de gemeni imaginari În poezia lui Blaga. Încercarea e riscantă, dar poate fi un pod, e adevărat fragil și oscilant, peste o prăpastie care nu trebuie considerată de netrecut. M-am tot gîndit dacă nu cumva abuzul de termeni niponi ne poate face, pe noi cei preocupați de haiku, să părem o sectă greu de Înțeles de cei neinițiați. Și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
crestele și bazele micilor valuri răspândindu-se sub formă de cercuri înspre exterior. Dacă arunci două pietre în același timp, cerculețele se întrepătrund. Acest lucru poate Suprapunerea unei creste cu o bază fi observat mai clar dacă scufunzi două pistoane oscilante într-o cadă cu apă. Când creasta unui val creat de un piston se suprapune peste piciorul valului creat de celălalt piston, cele două efecte se anulează reciproc; dacă urmărești atent modul de propagare al valurilor, poți observa formarea unor
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sfârșitul secolului XX fiind aceea dintre dreptate socială și eficiență economică. O constatare de ansamblu, din perspectiva mutațiilor survenite În sistemele fiscale, rezidă În aceea că, la sfârșitul secolului XX și Începutul secolului XXI, evoluția În planul impozitelor este una oscilantă, dar structura și complexitatea lor se amplifică, reflectând orientările de politică generală ale guvernelor confruntate cu o problematică diversă generată de cerințele dezvoltării socio-economice a colectivităților umane. 2.2 Fiscalitatea - expresie a impozitelor prelevate la fondurile financiare publice 2.2
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de O.E.C.D. se constată atât elemente de aliniere, cât și elemente de divergență. Astfel, creșterea ponderii veniturilor fiscale totale În PIB, ca tendință confirmată și la nivelul O.E.C.D., se verifică În cazul țării noastre, deși apar și evoluții oscilante. De asemenea, a crescut ponderea impozitelor indirecte În veniturile bugetului general consolidat, de la 33,1% (1990) la 42,7% (1997), și a scăzut ponderea impozitelor directe, fapt care reprezintă tot o Încadrare În tendințe. În același context, constatăm că În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă, iar în capilare curge lent, sub presiune joasă și ne-oscilantă. In vene presiunea continuă să scadă, dar viteza de curgere crește (față de capilare) pe măsura scăderii secțiunii vasculare totale. Stratul de mușchi neted din peretele arterial permite efectuarea modificărilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă, iar în capilare curge lent, sub presiune joasă și ne-oscilantă. In vene presiunea continuă să scadă, dar viteza de curgere crește (față de capilare) pe măsura scăderii secțiunii vasculare totale. Stratul de mușchi neted din peretele arterial permite efectuarea modificărilor de diametru ce reglează distribuția debitului sanguin și presiunea arterială. Toate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
aspecte în funcție de artera explorată și este modificat caracteristic în anumite situații patologice. Presiunea arterială prezintă variații în timp corespunzătoare ciclului cardiac (cca 70/min), dar și alte variații periodice, de exemplu cele corespuzătoare ciclului respirator (~0,25 Hz) sau activității oscilante a centrilor vasomotori (~0,1 Hz). Valori considerate normale sunt de 90 mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Dunav și în magh. Duna). V. Frățilă a preluat sugestia și a demonstrat că evoluția a > o este un fenomen daco-moesic tîrziu și se întîlnește și în alte cazuri (Alutus > Olt, Samus > Someș, *Donaris > Dunăre), fapt probat și de transcrierea oscilantă a unor nume antice: Potaissa-Putavissa, Porolissum- (Civitas) Paralissensium, ca și de compusele, cînd cu -dava, cînd cu -dova „cetate“ > Sucidava, Cumidava, dar Gildova, Pelendova. Existența unui număr important de rîuri mari de pe teritoriul romînesc ale căror nume sunt forme conservate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă, iar în capilare curge lent, sub presiune joasă și ne-oscilantă. In vene presiunea continuă să scadă, dar viteza de curgere crește (față de capilare) pe măsura scăderii secțiunii vasculare totale. Stratul de mușchi neted din peretele arterial permite efectuarea modificărilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă, iar în capilare curge lent, sub presiune joasă și ne-oscilantă. In vene presiunea continuă să scadă, dar viteza de curgere crește (față de capilare) pe măsura scăderii secțiunii vasculare totale. Stratul de mușchi neted din peretele arterial permite efectuarea modificărilor de diametru ce reglează distribuția debitului sanguin și presiunea arterială. Toate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
aspecte în funcție de artera explorată și este modificat caracteristic în anumite situații patologice. Presiunea arterială prezintă variații în timp corespunzătoare ciclului cardiac (cca 70/min), dar și alte variații periodice, de exemplu cele corespuzătoare ciclului respirator (~0,25 Hz) sau activității oscilante a centrilor vasomotori (~0,1 Hz). Valori considerate normale sunt de 90 mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
câte 20 de burse pentru cercetări și călătorie. Aceasta presupunea că studentul avea asigurat financiar un sejur de studii în străinătate pe durata unui an sau chiar mai mult. Aparatura și cercetarea psihologică. Instrumentarul existent în laboratoarele avansate aveau prețuri oscilante funcție de scopul și complexitatea cercetării. La începtul existenței laboratoarelor de psihologie experimentală, aparate foarte frecvente erau cele care înregistrau timpul de reacție și cele care permiteau studiul domeniului senzorial și kinestezic. Exemplificările arată că oscilația costurilor aparatelor era între 500
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
asta era marea poziție politică pe care o visase!" (Boia, 2012, p. 334). Partea neconcordantă a părerilor este formată din opinii contradictorii privitoare la binele pretins făcut poporului român pe care l-a făcut prin traseismul său și din aprecieri oscilante privind contribuțiile sale științifice, nu cele cultural-artistice. Nu poate fi contestat faptul că avut un rol determinant în apariția Revistei de psihologie și a Institutului de psihologie, că a ajutat oameni de cultură precum Dumitru Ion Suchianu, Andrei Oțetea și
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
stimularea sistemului hipotalamo-simpatico-medulosuprarenalian secretor de catecolamine, cât și activarea complexului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal eliberator de cortizol, însoțite adeseori de dereglări ale secreției de hormoni tiroidieni și gonadali. Ansamblul reacțiilor nespecifice la stres a fost denumit Sindromul general de adaptare (SGA) sau Reacție oscilantă postagresivă (ROPA) de către Laborit (1955), căruia Selye (1946) i-a descris trei faze evolutive: de șoc-contrașoc, rezistență și epuizare (fig. 164). Într-un prim moment are loc reacția rapidă de alarmă, în care se produc fenomene predominent nervoase de șoc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în ziua următoare Germanicus se simți mai bine, timp de două-trei zile crezură că se vindecase; vestea însănătoșirii sale se răspândi. Apoi se simți din nou rău, și de data aceasta nu mai reacționă la tratamente: febra era mică și oscilantă, lumina îl deranja, durerile de cap deveniră insuportabile, urina era amestecată cu sânge. În câteva zile, mâinile îi deveniră diafane și scheletice, cu încheieturile și tendoanele vizibile; pe torace, mai jos de gâtul slab, începură să se zărească claviculele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
clienților cu situație economico-financiară bună, sigură Și stabilă, credite în observație, specifice clienților cu situație economico financiară bună, dar care prezintă fluctuații în timp, credite substandard, specifice clienților cu situație economico financiară satisfăcătoare, credite incerte, specifice clienților cu situație economico-financiară oscilantă, credite pierderi, aferente clienților cu activitate nerentabilă. Analiza portofoliului de credit al unei bănci comerciale se realizează cu ajutorul tehnicilor denumite generic „credit scoring” , tehnici care se diferențiază în funcție de natura clientelei astfel: 1. Credit scoring pentru persoane juridice, acordate agenților economici
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
clienților cu situație economico-financiară bună, sigură Și stabilă, credite în observație, specifice clienților cu situație economico financiară bună, dar care prezintă fluctuații în timp, credite substandard, specifice clienților cu situație economico financiară satisfăcătoare, credite incerte, specifice clienților cu situație economico-financiară oscilantă, credite pierderi, aferente clienților cu activitate nerentabilă. Analiza portofoliului de credit al unei bănci comerciale se realizează cu ajutorul tehnicilor denumite generic „credit scoring” , tehnici care se diferențiază în funcție de natura clientelei astfel: 1. Credit scoring pentru persoane juridice, acordate agenților economici
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
în parte acoperită de apă până la genunchi. Mirosea a alge, prin sălcii sufla vântul și trestia foșnea, în timp ce pe sub frunziș, în oglinda apei, apărea o lume de frunze, ramuri, pietre. Trebuia să cercetezi oglindirea propriului chip în acest contur tremurător, oscilant ca să poți recunoaște posibilele cioburi, pietre arse, oase, coarne, toporișca de piatră, pentru că acolo nimic nu avea tăiș și claritate. Și iar și iar se scoteau cioburi care promiteau un obiect prețios și nu erau decât pietre obișnuite - iar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Dumnezeu, Dumnezeu putea fi considerat prima sperietoare de ciori. Când era pană de curent, doar lămpile cu carbid dădeau lumină și ne ajutau să avem umbre uriașe, care bântuiau peste pereții înalți ai galeriilor. Din galerii proaspăt deschise, din scocuri oscilante amuțite, din adâncurile de sub tavanele galeriilor, îi vedeai venind: mineri, havatori, meșterul genist, șeful de sector, băieții de la cuple cu mecanicii de locomotive. O adunare pestriță, alcătuită din tineri care învățaseră la iuțeală munci necalificate și din muncitori cu vechime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
durata unei pane de curent. După scurt timp, mormăielile lor se împotmoleau în politică, creșteau repede în volum până la strigăte, se intensificau până la ceartă și se opreau la un pas de bătaie numai fiindcă revenea curentul, se făcea lumină, jgheaburile oscilante începeau să huruie și locomotivele electrice să zumzăie. În puțul de extracție se auzea zgomotul elevatorului. Îndată înceta și cearta cu diverse coloraturi dialectale, după care plecau cu toții tăcuți sau înghițindu-și ultimele cuvinte la treaba lor: în lumina lămpilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
te precipiți în a-ți consuma viața.” V. tînăr zîmbesc ascultîndu-l pe Doctor. Mă amăgesc cu gîndul că, totuși, nu caut nimic. Poate că am găsit și mă prefac doar a căuta. V. din spital, aproape că mă amuză incertitudinea oscilantă a tînărului meu “eu”. Aici, știu. Totul e etalat fără putință de trișare. Se știe totul, nu se cunoaște nimic. În moarte, în viață, marea care se frămîntă și mă stropește, se trăiește nu se cunoaște. În jur întregul cer
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
un alt timp, când avea senzația că se ridică niște pâcle asemenea vălurilor de pe creierii ei, încă îmbâcsiți cu anestezice, încât nu ar fi fost în stare să-și spună dacă se trezește sau dacă e doar la limita mereu oscilantă dintre somn și trezie ori dacă, mai rău, toate nu sunt decât fascinații ale încăsomnului în care zace. Cu tresăriri ici și colo, inconștiente, ale trupului pe care, numai pe acestea, începe să le perceapă. Dar, imediat ce simte că tresare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]