1,187 matches
-
logodnă al zorilor de dimineață. Reminiscențele tinereții în marșul lor forțat s-au transfigurat în sihastri. Inima lui pururea flămândă de cuvânt a sângerat pentru țară, curgând ca lava fierbinte în nădejdea celorlalți, ca o rugă pentru biruință. Trudnicele sale oseminte s-au întrupat în falnicii stejari, ce-au tămâiat în taina milenară, veacurile Doinelor sortite. Cu spada de foc a cuvăntului înfipt în credință a sfărâmat glodul existenței tenebros, înfiripând zenitul.Luminișul nădejdii s-a-ntrupat în liturghia Învierii. Ai noștri dorm
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Angheluță Lupu , publicat în Ediția nr. 539 din 22 iunie 2012. S-a aprins întunericul când s-a prăvălit cerul Și lacrimi au curs mai ruginițe că fierul Icoane de sânge s-au rostogolit în morminte Și străpung adânc prin oseminte. Mumiile beau sânge de înger Suflete cad străpunse de fulger Oceanele ard în scântei de foc Inima-i scoasă, nu mai are loc. Că viața e stoarsa de vlaga și piere Un mut chinuit încearcă să zbiere Credință se-mbata
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
-ntuneca toate privirile lumii Spinii-n coroană țin loc de lauri Citește mai mult S-a aprins întunericul când s-a prăvălit cerulSi lacrimi au curs mai ruginițe că fierulIcoane de sânge s-au rostogolit în morminteSi străpung adânc prin oseminte.Mumiile beau sânge de ingerSuflete cad străpunse de fulgerOceanele ard în scântei de focInima-i scoasă, nu mai are loc.Ca viața e stoarsa de vlaga și piereUn mut chinuit încearcă să zbiereCredinta se-mbata cu jar de minciunaSperanta se
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > HALLOWEEN Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1400 din 31 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Halloween Să alegă un președinte Vin strigoii și vampirii, Să voteze în oseminte Candidații nesimțirii. Vin fantomele în noapte Să ne măsluiască votul, Să marcăm alegeri apte Chiar de fals este chivotul. Iar să bântuie tapajul Și grotescul să ne plimbe, Ca să nu avem curajul, Să dorim ceva să schimbe. Vin vampirii că
HALLOWEEN de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360199_a_361528]
-
decât mucenicii, căci numai ei seamănă cu Hristos și la trup și la suflet și la felul morții și întru toate. Căci încă de pe când erau morți, Hristos era în mădularele lor, iar după moarte la fel nu le părăsește osemintele, că rămâne unit cu sufletele lor... Așa că, dacă Hristos într-adevăr, se poate vedea și pipăi în lumea aceasta în carne și în oase, apoi aceasta se poate în sfintele moaște” . Sfinții, într-adevăr, și-au întipărit în ființa lor
DESPRE VALOAREA DUHOVNICEASCĂ A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359568_a_360897]
-
dar care a luat cu el, la plecare, întrega ființă a acestor ținuturi, poate emana. Prima poezie, initulată Rădăcini adânci, scrisă într-o prozodie aproape perfectă, constituie o analogie metaforizată, la fel de reușită, între rădăcinile poporului român, întruchipate de Zamolxis, de „oseminte plânse sub țărână”, de „capete de lup șuierătoare”, și rădăcinile molidului „falnic, ancorat în stânci”. Cea de-a doua creație lirică este, după cum anunță chiar titlul, un poem închinat Limbii române, în care cuvintele acesteia iau formă de frunze, flori
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
meu, tata a plecat la Râmnicu Sărat, luându-mă și pe mine cu el. Aici ne-a dus direct la cimitir unde prin bunăvoința celor de acolo, am găsit în registrul cimitirului numele lui. Și cu ajutorul lor, noaptea am dezgropat osemintele. Corpul fusese aruncat în groapă cu fața în jos și fără haine. Cei de acolo ne-au povestit că morții de la închisoare erau îngropați numai noaptea, fără nici o ceremonie. Am pus osemintele într-un sac și le-am adus acasă
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut () [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
numele lui. Și cu ajutorul lor, noaptea am dezgropat osemintele. Corpul fusese aruncat în groapă cu fața în jos și fără haine. Cei de acolo ne-au povestit că morții de la închisoare erau îngropați numai noaptea, fără nici o ceremonie. Am pus osemintele într-un sac și le-am adus acasă la Roman, unde le-am îngropat creștinește.” „Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei” Între filele îngălbenite de timp ale dosarului de cadre întocmit de Securitate, există și
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut () [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
noi creștinii ortodocși români și nu numai, am petrecut joi - 1 Septembrie - în Catedrala Mitropolitană din Sibiu și apoi, vineri 2 Septembrie anul 2005 - la Mănăstirea Sfântul Constantin Brâncoveanu din Localitatea Sâmbăta de Sus - Județul Brașov - acolo unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Născut la 17 Noiembrie anul 1926
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
nu știu, acelasi palimpsest Ce s-a iscat așa cum iscă zorii A deviat o clipă meteorii Și din întoarcere mai e un lest. Am respirat la schitul din Dervent Un aer mirosind a pietre sfinte Și-un suflet rătăcit în oseminte Sclipea în mod ciudat, fosforescent. În trup eu port clepsidre sfărâmate Și-n suflet doar lumini înlăcrimate. SONETUL ISPĂȘIRII În vârf de stea se răstignește vântul Și-o aripa atârnă-n cornul lunii În ochii limpezi se rotesc păunii; Pe
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341455_a_342784]
-
se subliniază acest adevăr: "ne închinăm lui Hristos, pentru că el este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi cinstim după vrednicie ca pe ucenicii și imitatorii Domnului, pentru neîntrecuta lor iubire față de împăratul și învățătorul lor... Noi am dobândit apoi osemintele lor mai cinstite decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul și le-am așezat la un loc cuviincios". Prezența Mântuitorului nostru Iisus Hristos în viața mucenicilor este subliniată și de momentul mărturisirii credinței mucenicului înaintea muncitorilor și a lumii
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
Acasa > Orizont > Opinii > ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA - PROFANAREA VOIEVOZILOR Autor: Alexandru Stănciulescu Bârda Publicat în: Ediția nr. 556 din 09 iulie 2012 Toate Articolele Autorului De câteva săptămâni se face mare zarvă în presa românească pe tema dezgropării osemintelor primilor voievozi ai Țării Românești. E vorba de Basarab I, întemeietorul Țării Românești (1310-1352), fiul său, Nicolae Alexandru (1352-1364) și nepotul său, Vladislav Vodă (1364-1377). Acesta este doar începutul, fiindcă vor urma alți urmași ai acestora, precum Mircea cel Bătrân
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]
-
excepții, desigur) din Răchițele despre Șușman și care, precum se vede, e total diferită de cea a lui Marius Oprea și a echipei sale. Nu de mult, o echipă condusă de Marius Oprea a descins la Răchițele și a deshumat osemintele lui Șușman. La acest eveniment am fost prezent și eu, timp de 2-3 minute. Țineam să spun cu acel prilej cîteva vorbe care-mi stăteau greu la suflet. Am spus că au dezgropat osemintele unui tîlhar și ucigaș, că ar
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
descins la Răchițele și a deshumat osemintele lui Șușman. La acest eveniment am fost prezent și eu, timp de 2-3 minute. Țineam să spun cu acel prilej cîteva vorbe care-mi stăteau greu la suflet. Am spus că au dezgropat osemintele unui tîlhar și ucigaș, că ar trebui să scuip pe ele, deoarece sunt osemintele ucigașului tatălui meu, dar că el nu merită nici măcar un scuipat. Intervenția mea acolo a deranjat, iar a doua zi s-a scris în ziare că
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
prezent și eu, timp de 2-3 minute. Țineam să spun cu acel prilej cîteva vorbe care-mi stăteau greu la suflet. Am spus că au dezgropat osemintele unui tîlhar și ucigaș, că ar trebui să scuip pe ele, deoarece sunt osemintele ucigașului tatălui meu, dar că el nu merită nici măcar un scuipat. Intervenția mea acolo a deranjat, iar a doua zi s-a scris în ziare că “poetul Teofil Răchițeanu a scuipat în mormîntul unui erou anticomunist”. Scena, am înțeles mai
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
un erou, fie el și anticomunist (anticomunismul sau, atîta cît e, nu-l absolvă de oribilele crime pe care le-a săvîrșit și pentru care, cel puțin din partea urmașilor celor uciși de el, nu poate exista iertare). Personal, aflîndu-mă în fața osemintelor lui Șușman am simțit cam ceea ce a simțit feciorul Vitoriei Lipan în fața ucigașului tatălui său. Dacă aș fi avut un topor și l-aș fi avut în față pe Teodor Șușman viu, aș fi procedat întocmai ca Gheorghiță în “Baltagul
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
A4, 512 pagini) Jertfa lor de sânge trebuie să fie în veci cunoscută de către urmași, în prezent, dar mai ales pentru viitor, astfel încât numele lor să fie cunoscute, pomenite și omagiate în veacurile ce vor urma. Toate cimitirele care adăpostesc osemintele acestor eroi, trebuiesc reamenajate, îngrijite, și să se omagieze jertfa acestor eroi de fiecare dată în zilele naționale atribuite acestor eroi. De asemeni, trebuie a se avea în vedere răspândirea CULTULUI EROILOR în rândul tinerei generații, elevi de școli primare
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 7 DECEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342604_a_343933]
-
saupoudrer le dîner de șes mots d’esprit... tout en me prenant tendrement dans șes bras. OGLINDĂ ÎN TIMP vijelia mi-a smuls doar o frunză restul putrezesc amorțite zadarnic mă dor când în suflet am frig și în ram oseminte. zac trunchi hieratic așteptând să fiu însumata naturii moarte memorie opusă vastei oglinzi Oglindă în Timp. păstrez tăcerea în pământul sacru că pe un moment Reqviem când frenetic aluneci în stropii neprelinși murmurând butaforic eterne cuvinte ce dor căci în
POEME FRANCO-ROMÂNE de FLORICA BUD în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341649_a_342978]
-
însumata naturii moarte memorie opusă vastei oglinzi Oglindă în Timp. păstrez tăcerea în pământul sacru că pe un moment Reqviem când frenetic aluneci în stropii neprelinși murmurând butaforic eterne cuvinte ce dor căci în suflet am frig și în ram oseminte. MIROIR DANS LE TEMPS l’orage ne m’a arraché qu’une feuille le reste pourrit endormi en vain cela me fait mal lorsqu’îl fait froid dans mon âme et que dans la branche se retrouvent mes ossements. je
POEME FRANCO-ROMÂNE de FLORICA BUD în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341649_a_342978]
-
de monezi, bine păstrate! Bucuros de izbânda căutării, omul se închină, înălțând spre Cer mulțumire că nevoința nu-i fusese de prisos. Și, în timp ce se ruga, auzi din nou vocile ce-i lămureau, acum mai puțin obidite, cum că erau osemintele unor călugări vechi, surprinși în timp ce adăposteau tezaurul mănăstirii, de o mână de turci chemați de apriga dorință de comori... Îi povestiră în frânturi dureroase cum turcii încărcaseră monezi în săculeți, cât putuseră lua fiecare pe cal. Apoi, îi puseseră pe
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
și universal. Autorul-Fiu al Gliei noastre străbune a răsărit ca un Stejar de veghe la cumpăna dintre milenii, din ghinda celor mai falnici străbuni, s-a înălțat viguros cu corola iubirii înmiresmate spre cer, și-a înfipt adânc rădăcinile în osemintele sacre ale martirilor, și-a făcut din infinitul nădejdii, Coloană spre biruință, iar din jertfa sa curată, punte spre înălțimile serafice. Ființa lui luminată de har, cu chipul răsfrânt ca într-o Icoană de Zamfira a marelui Nicolae Grigorescu, ce
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
în paralel cu lucrul la cartea Brâncuși. O viață veșnică. Lucrările concepute în anii de cercetare au avut mai multe surse de inspirație, mai multe puncte de plecare. O sursă importantă a fost dl. Laurian Stănchescu și cruciada pentru repatrierea osemintelor lui Brâncuși. Alte lucrări au apărut în timp eram la Paris, într-o rezidență care se chema, culmea, Brâncuși. Acolo am avut contact cu atelierul, cu mormântul din cimitirul Montparnasse, și ăsta a fost alt trigger. Materializarea formală a lucrărilor
De unde vine cultul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337915_a_339244]
-
s-a pricinuit!... Cu alte cuvinte, noi creștinii ortodocși români și nu numai, am petrecut Vineri - 03 August anul 2007, în Catedrala Patriarhală din București - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională
OPT ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344020_a_345349]
-
noapte n-o fi foc! Tu nici nu-ncapi în adăpostul ăsta... Așteaptă-mă în bătătură până mâine când o să pornim la drum! Și, luând țoalele, intră în căsuța cea albă, se culcuși ca mai demult, întinzându-și în voie osemintele și căscând a mare chef de somn... În zorii ce urmară, racla-și află menirea firească. În ea omul sta culcat pe spate. Avea ochii ușor întredeschiși, de parc-ar fi urmărit ceva pornit spre zare. Fața-i albie, lipsită
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
nici-o greutate , Ca pasărea liberă a cerului Ce cutreieră peste mări și țări. Din adâncurile întunericului, Razele Albe ale lunii, se răsfrâng asupra mea Din mândra boltă cerească Și mă urcă-n întinsul univers, Dându-mi alinarea mult așteptată a osemintelor Care zăceau de secole-n negura scaunului, Fără să pot cunoaște fericirea libertății, Pe care o caut disperat. Ochii verzi mi se-nchid brusc, Și un avatar mi se-nfățișează înainte, Oprind limba ceasului-n loc Și, lăsându-mă liber
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]