1,525 matches
-
singur reper, „împăratul“ și „împărata“, devenite constante „epopeice“; „Cățărarea pe o rază“ (încercare imposibilă, specifică eposului fantastic); „Doi soldați de după luptă“ (eveniment episodic, antieroic); „Tablou cu orbi“ (în loc de dezlegarea enigmelor); „Orație de nuntă“ (vezi nunta finală din basme, devenită aici ospăț al devorării eroului) ș. a. m. d.» (MNS, 64 sq.). Cu privire la «această impresionantă Epica magna», criticul literar Mircea Tomuș remarca «un nucleu de legi fundamentale [...] de duritatea diamantului», unde «paradoxurile naive răsună de ecouri profunde, (unde) relația dintre propoziții [...] se face
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
frumoasă ca umbra unei idei - / a piele de copil mirosea spinarea ei, / a piatră proaspăt spartă, / a strigăt dintr-o limbă moartă. // Ea nu avea greutate, ca respirarea. Râzândă și plângândă cu lacrimi mari / era sărată ca sarea / slăvită la ospețe de barbari. Ea era frumoasă ca umbra unui gând. / Între ape, numai ea era pământ. (SOrd, II, 205 sq.). Poezia surprinde un aspect fundamental al esteticii stănesciene, revolta semnificantului împotriva semnificatului, modul în care semnificantul „atrage“, „naște“ semnificatul, ori - după cum
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
certifică prin strigăt, dar dintr-o „limbă moartă“, în numele unei dialectici a viului. În catrenul al doilea suntem atenționați asupra reperelor / dimensiunilor imponderabile: „ea nu avea greutate“, fiind ca aerul respirat; dar are gust ca sarea atât de „slăvită la ospețe de barbari“; e vorba de un „ospăț al spiritului“, la care se consumă Poezia, „sarea tuturor marilor idei“. Se mai prezintă cu două fețe, una „râzândă“ și cealaltă „plângândă“ cu lacrimi mari. În distihul „conclusiv“, Nichita Stănescu reia aserțiunea- vers
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
moartă“, în numele unei dialectici a viului. În catrenul al doilea suntem atenționați asupra reperelor / dimensiunilor imponderabile: „ea nu avea greutate“, fiind ca aerul respirat; dar are gust ca sarea atât de „slăvită la ospețe de barbari“; e vorba de un „ospăț al spiritului“, la care se consumă Poezia, „sarea tuturor marilor idei“. Se mai prezintă cu două fețe, una „râzândă“ și cealaltă „plângândă“ cu lacrimi mari. În distihul „conclusiv“, Nichita Stănescu reia aserțiunea- vers din „deschidere“, în care substituie ideea cu
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
PAPURĂ-VODĂ:(bucuros)Oho, dar bogați mai sunteți dacă oferiți sultanului atâta bănet! Niciodată n-am întâlnit boieri așa darnici! BOIER CONACU:Este vorba de interesele țării! Domnia Ta ai datoria sacră să domnești în liniște și pace, să te lăfăi în ospețe și plăceri cu femei frumoase ca un „pașă!” CĂPITANUL ARNĂUTU:Așa-i, Măria Ta! De treburile țării ne ocupăm noi, supușii tăi! CĂPITANUL SASU:Au dreptate boierii, Vodă-i dator să domnească! BOIER CIOCOIU:(surâde cu binețe) Ce să-ți
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
-se la picioarele valahului! Ha, ha, ha! CĂPITANUL ARNĂUTU:Nici voi nu-i agreați pe turci? URSUZ:Ha, ha, ha! De unde crezi că am supt atâta sânge de suntem rumeni și frumoși? Când năvăleau turcii în țară era sărbătoare! Ce ospețe mai făceam noaptea prin tabăra lor! Curgea sângele în pocale ca vinul în ulcele, roșu și gustos! Cei patru îl privesc uimiți cu câtă satisfacție povestește isprăvile lor nocturne. URSUZ:Vă ajutam în luptă subțiindu-le numărul! Totdeauna am fost
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
ceas de trezie. Dacă vrei să mai dai, dacă vrei să mai iei, Trandafirii, doar ei, ne vor sta mărturie. Să nu strigi cât e timp de cules trandafiri, Cât e timp de urcat în cetatea iubirii. Vor veni la ospățul stelar amintiri - Să nu uiți, să nu uiți să le dai trandafirii. Să nu strigi, să nu pleci, să nu uiți să trăiești Tot ce crezi că-ți va fi de folos la nuntire. Trandafirii sunt cei mai curați și
SA NU UITATI DE MINE! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351891_a_353220]
-
petrecea cu porțile închise unii își băgau ochii prin geamurile mici alții aruncau înăuntru tot soiul de lucruri dar castelul refuza să-și arate secretele un guru apărut din neant aducea detalii despre un interior ostil cu blesteme groaznice și ospețe otrăvite dansuri hipnotice cu ochi prin pereți ziduri mobile acoperind drumul din spate... dimineața aducea alt soare decât cel uitat pe faleză gândurile vechi luau formă de înaripate castelul meu invadat de alge și umflat de briză era călcat în
CASTELUL de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352271_a_353600]
-
religie doar pentru mine. Reflexiile lui Alexandru cel Mare Babilon, 10 iunie, anul 323 I.Hr. După încercarea nereușită de a lua în stăpânire India Alexandru se îmbolnăvește de malarie. Bând din cupa de 12 litri a lui Hercule la ospățul din Medina urlă de durere, se prăbușește în fața oaspeților și e cuprins de febră. În timpul navigării pe Eufrat suferă aceleași simptome ceea ce-l face să-și scape diadema în curentul învolburat al apei. Un slujitor sare și o recuperează însă
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
vestești când îți va naște femeia! Când femeia a născut, tânărul i-a trimis vorba zicând: - Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu rugăciunile tale, părinte, femeia mea a născut. Avva Daniil s-a dus la tânăr și i-a spus: - Fă ospăț și cheamă pe rudele și prietenii tăi. Pe când mâncau, bătrânul a luat copilul în brațele lui și în fața tuturor îl întreabă pe copil: - Cine-i tatăl tău? - Acesta, a răspuns copilul arătând cu degetul spre tânăr. Copilul era de douăzeci
LIVADA DUHOVNICEASCA (37) de ION UNTARU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352516_a_353845]
-
că pot să fie, modele pentru noi. FUSUL Un bătrânel mergea agale Cu-o bătrânica-n dreapta lui, Ei semănau și-n a lor cale Treceau pierduți cu ochi caprui. Mai sus, pe strada principală Spre teatru ori la vreun ospăț, Un cuplu prins ca înr-o zală Cu doi copii, mergea de braț. Proaspăt ieșiți din cununie Îndragostiți și cam sprințari, Un el și-o ea, cu veselie Se sărutau, parând bizari Apar și junii cei mai tineri Adolescenți, ușor boemi
VIRGILIU VITAN -POEME ÎN ECHILIBRU de VIRGILIU VITAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350566_a_351895]
-
2012 volumul Poezia cuvintelor, la Galați, dar scrie și proză, eseistică, traduceri, tipărite în antologii și publicații diverse, dar și în revista Arcada, unde este redactor. Poemele din această antologie au titluri precum: CHEMARE ( te chem. In astă noapte la ospățul ținut în taină la o margine de gând), MEDITAȚIE PE UN PERON (așteptăm trenul clipei următoare), GÂND MUT (crâmpei din făptura-mi născută din lut încrustată cu vorbe cântate-n poeme), ȚIPĂT DE VÂNT (descătușată de-ntuneric ... mi-aduc aminte
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
indiferent de vârsta acestora, în componența căruia am folositmiere, suc natural obținut din portocale la storcător și coniac, în cantități egale. Am turnat totul în două cupe speciale, completând cu șampanie de la gheață și așteptând-o pe iubita mea la ospăț. Atmosfera era încărcată de arome de vanilie de la lumânările parfumate și de la aparatul electric de țânțari, în care introdusesem o pastilă folosită, peste care am turnat picături de vanilie și cristale de vanilină. Procedasem așa, pentru că nu găsisem deodorant de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
understand firstly the mind as it is -, in which we mean to stress the main aspects linked to the nature and the functions of this spiritual faculty - the mind - as they were postulated by the Fathers. Bibliografie · Briancianinov, Ignatie, Fărâmiturile ospățului, traducere de P.S. Andrei, Episcopul Alba Iuliei, Alba Iulia, 1996, 268 p. · Bunge, Ieromonah Gabriel, Evagrie Ponticul - O introducere, studiu introductiv și traducere de diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Deisis, 1997, 255 p. · Damaschin, Sf. Ioan, Dogmatica, Ediția a
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
66 [46] Epifanie al Ciprului,Panayotis Nellas,, Ediția a II-a, studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Editura Deisis, 1999, p. 66 Filocalia, vol. 7, p. 27 [47] nota 13, în, vol. 7, p. 27 Fărâmiturile ospățului, traducere de P.S. Andrei, Episcopul Alba Iuliei, Alba Iulia, 1996, p. 95 [48] Ignatie Briancianinov,, traducere de P.S. Andrei, Episcopul Alba Iuliei, Alba Iulia, 1996, p. 95 Războiul nevăzut, 1991, pp. 69-70, nota 3 [49] Nicodim Aghioritul,, 1991, pp. 69-70
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > TRANSFIGURĂRI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 344 din 10 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Transfigurări Au aprins lampioane licuricii Ca la petrecerile chinezești. Pe poteci, fără teamă, trec aricii Gândind la ospețe împărătești. Supărată, Luna a întors cornul Și privește peste toate cam de sus. La casa furnicii fumegă hornul. Nevăzut, neștiut, trecea Iisus. E o noapte de povești și de minuni, Cu aerul ușor rarefiat; Doar vrăjitoarele de mai strâng cărbuni
TRANSFIGURĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351433_a_352762]
-
reavăn sfințește livada Pe geamul vagonului lucesc picături- zâmbet de prunc Chitara și flautul îngemănate cheamă berzele Petale scuturate lângă clepsidră- clipiri de stele O lăcrimioară pe masa cabanei- începutul uitării Fântâna Naiadelor- florile teiului atinse de vânt Azi la ospăț Mona Lisa e tristă- lipsesc ghiocei Carte închisă- lângă nucul desfrunzit speranțele sale Raze la apus pătrunzând printre gene- purificare Rătăcind în curcubeu floarea de castan tot mai ușoară Cântă o mierlă- caprifoi înmiresmând casa natală Copacul singuratic în miez
HAIKU de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351679_a_353008]
-
talcioc de pe la noi, cu lume multă de nu puteai s-arunci un ac, cu grătare fără mici dar cu frigărui din toate “cărneturile ecologizate” ale regnului animal, cu deosebire specia sa “de păsăret”, cu adevărate afumătoare înșirate în spatele meselor de ospăț aflate alături de căile principale de acces, însă cu un “fum dirijat” în afara spațiilor comerciale - printr-un fel de sistem cu evacuare prin coșuri și care mai întâi absorbeau impuritățile și apoi le răspândea rapid și precis pe deasupra capetelor mulțimii, în
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (8) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351227_a_352556]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > OSPĂȚ DE ÎNGERI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 455 din 30 martie 2012 Toate Articolele Autorului După ultimul suflet al iernii bucuria vindecă, voci de durere în oase se spală case cu duhuri neauzite pocnetul clipei în noapte
OSPĂŢ DE ÎNGERI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354818_a_356147]
-
aruncă. Mi se urcă pe piept o livadă înflorită unde îngerii-și botează copiii, în ochi de pădure și nu s-au mai dus la trei izvoare care se întâlnesc... Au rămas într-un colț de umbră să-și serbeze ospățul. Se potrivesc în gânduri lângă un copac necunoscut despre care spun că aduce noroc. Referință Bibliografică: Ospăț de îngeri / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 455, Anul II, 30 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Llelu
OSPĂŢ DE ÎNGERI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354818_a_356147]
-
pădure și nu s-au mai dus la trei izvoare care se întâlnesc... Au rămas într-un colț de umbră să-și serbeze ospățul. Se potrivesc în gânduri lângă un copac necunoscut despre care spun că aduce noroc. Referință Bibliografică: Ospăț de îngeri / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 455, Anul II, 30 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
OSPĂŢ DE ÎNGERI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354818_a_356147]
-
parte din oamenii acestei planete, oameni care sunt la fel ca și noi, fiii Lui, să nu aibă ce mânca și chiar să moară de foame. Iată cum văd eu răspunsul la această întrebare: Să ne închipuim o sală de ospăț cu o mie de locuri, unde au fost invitați o mie de musafiri, și unde se află tot ce-și poate dori inima omului. Dar dacă numai două sute de inși se vor uni și, prin viclenie sau abuz, vor ocupa
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 6 de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355335_a_356664]
-
culturii române trebuie să i se prohodească la ureche, ca lu tac-su lu' Hamlet, sutre ecleziaste din Bardo Thodol, din Cartea Tranziției, cu predilecție versetele specializate în informarea și convingerea mortului că a decedat, implorându-l să nu tulbure ospățul pomanagiu al biruitorilor. 6. Desantaților, românii le apar deja atât de degenerați rasial încât ei nu mai sunt capabili să se europenizeze singuri, această sarcină revenind nababilor capitalului străin și nechezolilor de speța a doua, precum și poliției transnaționale de proximitate
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
acest chip, și-o reamintesc cu plăcere, fixându-și noțiunile trebuincioase, foarte lesne. Pornind de la structura specifică jocului și cântecului intonat pe mai multe voci, ori de către un solist - prima voce - învățătorul Stan Andrei oferă în cărțile sale, rețetele unui ospăț de cuvinte, cu toate dichisurile și secretele lui, ceea ce-l face mai îmbietor, mai apetisant: de la gustările frumos asezonate pe platoul închipuirii, la sorbitura fierbinte și benefică organismului, continuând cu apetisanta carne proaspătă a Cuvântului, bine împănată cu ingrediente și
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
bine împănată cu ingrediente și în cele din urmă, desertul delicios, alcătuit din refrene și jocuri de cuvinte vesele și pilduitoare, nu lipsite de oarecare didacticism și de o morală sănătoasă și utilă. Nimic nu e scăpat din vedere în ospățul pantagruelic al Limbii Române, aromele, ingredientele necesare sub formă de învățăminte și pilde, așa cum am spus, sub forma unor tartine cu unt sau cu icre proaspete. Câte, câte povețe și cunoștințe nu ne împărtășește cu generozitate printre felurile de bucate
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]