558 matches
-
tânăr, inteligent, isteț. Cruzimi nu comite și nu despoaie decât pe cei bogați. Adeseori face și câte - o glumă de felul celor următoare: După ce jefuise mai de curând pe câțiva inși, apoi îi luă cu sineși în munți, unde-i ospătă și în fine le restitui jumătate din averea ce le răpise. Guvernul unguresc a destinat un premiu de 500 florini pentru cel care ar putea să-l prinză și să-l dea viu în mâna justiției; și 100 fl. pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în versurile „Curge vremea”: Curge vremea, curge‐ntr‐una Și pe toți ne face una! De‐ai fost mare, de‐ ai fost mic, Pânʹ la urmă, tot nimic!... Tot aceeași viermi cu anii Se vor cuibări în cranii Și vor ospăta din noi Ca o ironie - apoi! Tot ce ochiul azi ne‐alintă, Nu‐ i făcut decât să mintă Viața care mă închingă Până moartea o să‐nvingă, Până va veni o zi De la care n‐oi mai fi...” Și ziua aceea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
politic al intervenției lui Berthelot se contura cu greu. Primele sale propoziții despre cele întâmplate în 1918 sunt: "1 octombrie [...] Clemenceau mă trimite să ridic România la luptă [...]. Îi spun că acest lucru îmi displace profund. Când un câine se ospătează, nu i se ia mâncarea de la gură. Românii ar trebui lăsați să-și termine singuri ospățul" (Ibidem, p. 299). Pentru început, el credea că "victoriile noastre pe frontul francez sunt suficiente în provocarea rupturii Tratatului de la București și o nouă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ușor de observat cum, de fiecare dată când intenționează să polemizeze parodic, naratorul (sau unul din personajele delegate de el) intervine în text printr-un "Scrie la carte" sau adresându-se cititorilor cu îndemnul "Citiți" ori injurios... După ce s-a ospătat bine cu o porție zdravănă de "șaisprezece banițe, două ciubere și șase vedre" de tuslama, pe Gargamela o apucă "pântecăraia", care se dovedește un factor cauzator al nașterii, căci "lărgindu-se boabele mitrei din pricina acelei tulburări, fătul a intrat în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
văzuse că a făcut cineva ca să atragă atenția ospătarului, dar ceva îl opri, se uită speriat în jur, de parcă deja o făcuse. Văzu un grup de ospătari și ospătare lângă prima masă din restaurant, grup din care se desprinse o ospătară cu șolduri mari, legănate, care venea spre el făcându-l să se chircească în sine ca în așteptarea unei lovituri. Ridică repede ochii când auzi glasul cu mlădieri profesionale: „Ce doriți, vă rog?” Ceva se zvârcoli în el, ce dorea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
parte din inventarul acestei săli alături de scaune, mese, difuzoare, pahare, hârtie igienică... Oamenii începură să vină în grupuri, probabil majoritatea constructori, cu hainele mânjite de var sau vopsele, cu fețe obosite dar vesele, trăgând scaunele cu mișcări repezite, strigând după ospătară să le aducă vin și să dea măgăoile acelea să cânte mai tare, că-s sătui de toate și tu-i ceara și Dumnezeii... O veselie plină de neastâmpăr puse stăpânire pe el când ospătara, fără să ia aminte la
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu brânză, vin și țuică ca la orișicare gospodar. M-au invitat la masa de Crăciun. Le-am mulțumit și le-am urat sărbători fericite și sănătate lor și copiilor lor. Le eram recunoscătoare pentru pentru omenia lor. în timp ce ne ospătam, afară se iscase zarvă mare. Câinele lătra de zor iar cineva striga cât îl țineau plămânii la cei din casă. Era moș Vasile, paznicul de la primărie care venise cu o sanie înhămată la doi cai. ,,Măi omule, n-ai văzut
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mai negru ca țiganii, Ce-ai tot cerșit la noi cu anii? Tu, cel primit cu dor de sus, Nici bogdaproste nu ne-ai spus. Cu dar de pâine și de sare, Cu vin din valea noastră mare Te-am ospătat, dar tu în zori, Râzând, te-ai scârnăvit în flori. Apoi prin codri de milenii Ai tot umblat, râzând alene, Ei, vezi, atunci pun mâna-n foc: Tu n-ai fost cal arab, ci porc! Din păcate nici un geniu ca
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cum să-l uiți. Vandanii și vǘndǘnii aveau toate motivele să fie mulțumiți. Rudolph Brand venea destul de des acasă, unde era primit regește, având apartamentul său în fiecare BIG RUDY HOTEL și n-avea cum să cheltuiască nici un ban, fiind ospătat oriunde intra, ba primea gratis și ce produs dorea. (Când nu era de față, iar apartamentul său din hotelurile BIG RUDY erau neocupate, spațiul putea fi închiriat, inclusiv patul unde obișnuia să doarmă marele campion. Prețurile erau pe măsură 45
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
cum să-l uiți. Vandanii și vǘndǘnii aveau toate motivele să fie mulțumiți. Rudolph Brand venea destul de des acasă, unde era primit regește, având apartamentul său în fiecare BIG RUDY HOTEL și n-avea cum să cheltuiască nici un ban, fiind ospătat oriunde intra, ba primea gratis și ce produs dorea. (Când nu era de față, iar apartamentul său din hotelurile BIG RUDY erau neocupate, spațiul putea fi închiriat, inclusiv patul unde obișnuia să doarmă marele campion. Prețurile erau pe măsură 45
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
cântau din cobză și țambal. Începea chiolhanul, turnându-și, din carafe, vin aromat în pocale. Își umplea pântecele cu fripturi la frigare pentru a sugruma chiorăiala mațelor. Dacă foamea îl mai căznea încă, hangiul avea, berechet, cu ce să-l ospăteze (ciorbă, pastramă, sarmale, ciulama, pilaf, musaca). Se desfăta mai apoi cu tutun tras din lulea, cafea, rahat și baclava. La sfârșitul zaiafetului, trăgea un rachiu pentru a-l lua somnul mai repede. Urca în odaie, în cântecul înfiorător al cucuvelei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
demult; detergent; dimineața; dorință; dulce; duș; expira; față; fericit; firav; fragil; freș; frumusețe; gingășie; haină; haine; harnic; iarbă verde; iarbă; înghețată; învechit; lovit; luminos; lux; masă; mazăre; mireasmă; miros frumos; mîncarea; născut; neclintit; neînvechit; nemișcat; ceva nou; noutate; nu; de ospătat; parfumat; pădure; pedală; pepene verde; pîine din cuptor; pîine, aer; plăcere; plin de viață; ploaie; portocale; puhav; pui; puritate; putred; rană; rău; reînviat; renumit; reușit; revigorare; revigorat; roua dimineții; rouă; rufe; sabie; salam; silabă; singur; somnoros; student; testul; tocmai bun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o dată peste ceva foarte scârbos Într-o mâncare din care mușcăm cu poftă, uimirea provocată de acest fapt poate schimba până Într-atât dispoziția creierului Încât să nu mai putem privi decât cu dezgust acea mâncare din care Înainte ne ospătam cu plăcere. Același lucru Îl putem observa la animale, căci deși ele nu au rațiune și poate nici un fel de gândire, toate mișcările spiritelor și glandei care nasc În noi afecte nu le lipsesc nici lor, servindu-le nu la
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
fluierul și cuprinde numeroase acte de purificare și divinație, de inițiere și de prosternare în fața Soarelui. Cucii sunt întâmpinați cu pâine, sare și vin roșu, iar, la ultima casă colindată, își dezleagă limba, aidoma păsării, scoțându-și măștile, vorbesc, se ospătează și depun jurământul de a continua ceremonialul la aceeași dată, 3 ani consecutiv.245 Cine se face "cuc" trebuie să țină seama de superstițiile care stau la baza ritualului: Cel ce se face cuc trebuie să se facă de trei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poemul "Mirabila sămânță). În evocarea copilăriei pătrund într-o sonoritate retorică și amplă elemente din tradiția satului în care s-a născut. Poetul evocă mese lungi, cotite prin numeroase curți la umbră de zarzăr. Mesenii, ce la Cana Galileei, se ospătează din plin "și vinul să rămână, până la urmă drept/ Cel mal frumos al mesei, să fie dat de-a dura/ și aruncat cu cana bărbaților pe piept,/ și-aprins de la țigară și dominat cu gura". Poemul "Nisipurile" se adâncește treptat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Ortodoxist, pastelist, eticist, mitologizant, poetul nu va exclude totuși celebrarea farmecelor anatomice ale femeii iubite într-o sublimată și totuși mistuitoare posesiune: "Te dezgolesc și-n brațe îți strâng rotunda noapte / Lumina cărnii pipăi cu degete de orb / și mâna ospătată cu sâni, culege șoaptă. / Tot trupul cu migală de mângâieri să-ți sorb". Citatul ales de Nicolae Oprea anunță melosul sculptural și stilistica sinesteziilor din "ultimele sonete ale lui Shakespeare. Traducere imaginară de V. Voiculescu", și nicidecum extremismul erotico-ludic al
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
dintre om și supranatural, La Hanul lui Mânjoală îmbină realul cu magia și evidențiază faptele ciudate, inexplicabile rațional. Fănică se îndrepta spre casa viitorului socru, pocovnicul Iordache și se opri din drumul său, la Hanul lui Mânjoală. Aici a fost ospătat de hangiță, a trecut prin întâmplări stranii, a plecat prin ceață și ploaie, s-a rătăcit și a ajuns din nou la hangița care începuse să-i fie dragă. A fost luat pe sus de oamenii pocovnicului, închis într-un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a babei, pe care chiar îl pune în aplicare. În loc să lucreze noaptea, așa cum a poruncit soacra, ea pregătește bucate bune și petrece cu cumnatele ei, spunând a doua zi că în timp ce baba dormea au venit părinții ei și i-a ospătat. Apoi rânduiește și moștenirea babei prin o diată nemaipomenită până atunci. ―Cumnatelor, zise ea într-o zi, când se aflau singure în vie. Nu putem trăi în casa aceasta de n-om face chipurile să scăpăm de babă. Ei, cum
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
albinelor și Crăiasa zânelor, minunea minunilor din ostrovul florilor! Și mai fost-au poftiți încă: crai, crăiese și mpărați, oameni în samă băgați, ș-un păcat de povestariu, fără bani în buzunaru. Veselie mare între toți era, chiar și sărăcimea ospăta și bea. Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă; cine se duce acolo bă și mănâncă. Iar pe la noi cine are bani bea și mănâncă, iar cine nu, stă și rabdă. Implicat în acțiune, ca și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
acest lucru poate fi exemplificat cu numeroase secvențe ale basmului, ca de exemplu: Din partea mea, mâncarea-i numai o zăbavă; băuturica mai este ce este, zise Setilă; și aș ruga pe luminarea-sa că dacă are de gând a ne ospăta, cum s-a hotărât, apoi să ne îndesească mai mult cu udeala, pentru că acolo stă toată puterea și îndrăzneala. Vorba ceea „Dă-i cu cinstea, să peară rușinea-. Dar mi se pare că ne-am prea întins cu vorba și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
să-l răstignești și smirna lui curată/ din craniul cât clopotnița s-o bem.// Nu râde nu de zdrențele de foc./ Prin sângele de aur mai scânteie/ în oboseală sânii de femeie/ și venele albastre nenoroc.// În el m-am ospătat și am dormit/ pe forma unei inimi: pat și masă/ din oul lui divin în morți se lasă/ până-n străfund sudoarea unui mit.// Chiar Maica mea odată l-a purtat/ pe dulci timpane presimțind un mire/ cu spicele de grâu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
amplitudine de imagine și slavă, construită pe o spectaculoasă arhitectură retorică. Doar câteva elemente selectate din chiar prefețele tocmai amintite. În Predoslovia la Octoih, metafora preluată de la proorocul David om-pom, ideal uman implicit: "cel fericit și drept", omul complet care ospătează, veselește, bucură, îndulcește auzirea, primește oaspeți pe cei osteniți, însănătoșește, îmblânzește, împletește cununi (semn de biruință și slavă dată Domnului). Metafora este adaptată magistral la Brâncoveanu și rodul domniei sale, așezate în relație directă cu strămoșii exemplari, pentru a construi imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Comisia Aliată de Control” „Tot ce-i mai bun, dați tovarășilor sovietici!”, va fi fost deviza zilnică în România acelor timpuri! Nimic nu trebuia uitat sau subestimat atunci când mofturoșii de la răsărit, „eliberatorii” țării noastre de sub „jugul fascist” trebuiau a fi ospătați, adăpați și cazați după niște norme de lux despre care habar n-avuseseră că ar exista în lumea aceea plină de nevoi și de sărăcie pentru oamenii de rând! Culmea coincidenței, la exact patru ani de la declanșarea Războiului de Eliberare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ăștia? E Traian, nepotul nostru, și zice că mai sunt cu el doisprezece. Au sărit din tren pe la cascadă, că-i duceau ungurii pe front. Doamne ferește! Măi, voi sunteți buni de legat. Lasă acum asta, adu de mâncare! După ce-i ospătară pe cei treisprezece tineri, Îi duseră În șură. O să dormiți până mâine seară În podul grajdului acoperiți bine cu fân. Pe urmă vom mai vedea noi. A doua zi, armata română și cu rușii erau deja În Toplița cu o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
le puse În iesle fân și sfecla cu tărâțe, apoi veni la cină. Din mămăliga Întoarsă pe fund ieșeau aburi. Brânza și carnea din bărbânță, unde fusese pusă de la Ignat În untură, era și ea Încălzită și cei trei se ospătară În tăcere. Apoi, Ionuț se urcă să doarmă În otava din fânar, iar tinerii Însurăței, Mitru și Nastasia, după ce stinseră lampa, se culcară și ei. A doua și a treia zi arăturile continuau pe alte delnițe moștenite de la părinți. În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]