1,549 matches
-
vor fi aduși în țară în cel mai scurt timp”. Președintele României a mai precizat că eliberarea jurnaliștilor a urmat unei operațiuni sută la sută a serviciilor secrete românești, mulțumind, de asemenea, tuturor celor care au fost implicați în eliberarea ostaticilor. Traian Băsescu a mai ținut să precizeze că pentru recuperarea celor trei ziariști, statul român nu și-a negociat nici politica externă prezentă și viitoare și nici nu a plătit vreo răscumpărare. Șeful statului a mai specificat că în circa
Agenda2005-22-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/283750_a_285079]
-
celor trei ziariști, statul român nu și-a negociat nici politica externă prezentă și viitoare și nici nu a plătit vreo răscumpărare. Șeful statului a mai specificat că în circa două săptămâni va putea prezenta exact tot filmul luării de ostatici, întrucât din punctul de vedere al serviciilor de informații, operațiunea nu s-a încheiat. Postul de televiziune Al-Jazeera a difuzat o înregistrare, despre care se crede că a fost efectuată chiar înaintea eliberării, și în care unul dintre răpitori precizează
Agenda2005-22-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/283750_a_285079]
-
care au fost răpiți în data de 5 ianuarie, la Bagdad, au fost eliberați, după mai mult de cinci luni de captivitate în Irak. Cu această ocazie, cei trei jurnaliști români răpiți au declarat că în perioada cât au fost ostatici, s-au aflat împreună cu colega lor din Franța. l Mai multe bombe artizanale, având ca ținte clădiri oficiale, au fost detonate la Teheran și în orașul Ahvaz, din sudul Iranului, provocând moartea a cel puțin 7 persoane și rănirea altor
Agenda2005-25-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/283839_a_285168]
-
în sumbra închisoare „Edicule” (Închisoarea celor șapte turnuri). Aici au fost ținuți închiși vreme de 4 luni, fiind supuși la cele mai cumplite chinuri, fiind torturați pentru a mărturisi unde și-au ascuns averile. După cele patru luni de tortură, ostaticii au fost mutați în închisoarea Bostangi Bașa, unde erau închiși numai înalții demnitari. Și aici au urmat alte serii de torturi, tot în scopul jefuirii de avere. În cele din urmă, muftiul a reușit să obțină grațierea ostaticilor, dar cu
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
de tortură, ostaticii au fost mutați în închisoarea Bostangi Bașa, unde erau închiși numai înalții demnitari. Și aici au urmat alte serii de torturi, tot în scopul jefuirii de avere. În cele din urmă, muftiul a reușit să obțină grațierea ostaticilor, dar cu condiția trecerii la mahomedanism. Însă bătrânul voievod va refuza cu bărbăție și curaj, ca și cei dimpreună cu dânsul, drept pentru care au fost condamnați la moarte prin decapitare, în data de 15 august 1714. Această zi era
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
declarați indezirabili pe o perioadă de 15 ani și expluzati din România. · 2005. Jurnaliștii români Mărie Jeanne Ion, Ovidiu Ohanesian și Sorin Miscoci, împreună cu ghidul lor irakiano-american Mohammad Munaf, au fost răpiți în Irak. 56 de zile au fost ținuți ostatici, răpitorii cerând pentru eliberarea lor retragerea trupelor românești și occidentale din Irak. Conducătorul răpirii a fost omul de afaceri romano-siarian Omar Hayssam, care avea să fie condamnat la 20 de ani de inchisare pentru terorism, în absentia, de către judecătorii din
România și lupta împotriva terorismului [Corola-blog/BlogPost/93464_a_94756]
-
fie condamnat la 20 de ani de inchisare pentru terorism, în absentia, de către judecătorii din România. În cazul lui Hayssam procurorii au arătat ca sirianul nu avea scopuri ale teroriștilor islamiști sau motivați politic. În 2005, în plină criză a ostaticilor, Hayssam s-a oferit public să trimită o recompensă de 2 milioane de dolari teroriștilor, pentru eliberarea jurnaliștilor. În rechizitoriu, procurorii au susținut că astfel Hayssam încerca să scoată din România cele 2 milioane de dolari și să fugă din
România și lupta împotriva terorismului [Corola-blog/BlogPost/93464_a_94756]
-
mă sustrag voluptății sale gratuite nu mă lăsa inima. Așa cum voi proceda În continuare cu tot ce nu ține de miezul tare al poveștii propriu-zise, o să trec peste detaliile premergătoare primei confruntări cu trimisul celor care făcuseră din mine un ostatic cutreierat de trăiri oscilante și contradictorii. Prin comparație cu ceea ce aveam să aflu Însă, toată mecanica mea interioară eșua În insignifiant, În derizoriu. Nu merg cu spiritul autocritic atât de departe Încât să recunosc că era, pur și simplu, caraghioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
aproape de Sidi-Kaufa... Dar veți rămâne aici până ce acest blestemat se va întoarce să-și ceară iertare și să-și primească pedeapsa pe care o merită. — Ce-ați spus? — Că veți fi oaspeții noștri până când vinovatul o să se întoarcă. — Oaspeți sau ostatici? — Spuneți-i cum vreți. Dar asta-i o nebunie! protestă copilotul, care părea că nu înțelege prea bine franceza și făcea un efort deosebit ca să prinde sensul celor spuse. O adevărată nebunie! — Adevărata nebunie e să alergi ca un apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
își va recunoaște greșeala și va fi de acord să se întoarcă și să-și ceară iertare. În cazul ăsta, îmi pare rău pentru dumneavoastră. — Vreți să spuneți că ați fi în stare să ne omorâți? — Asta-i așteaptă pe ostatici dacă nu se împlinesc condițiile celor care i-au sechestrat și... — Vine altă mașină. Gacel își privi fratele care, după ce le dăduse vestea, rămăsese la intrare, apoi făcu un ușor gest de încuviințare: — S-ar părea că locul ăsta s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
nevoie? — Cu cât mai mulți, cu atât mai bine. Cinci sau șase ne-ar ajunge. Cu mai mulți cred că am avea probleme. Pe la jumătatea după-amiezii, când termometrul se apropiase de cincizeci de grade și aerul devenise aproape de nerespirat, șapte ostatici asudați, dintre care unul venise cu motocicleta, se înghesuiau în fundul cortului mare din păr de cămilă. Cele două femei se îngrijiră să ia apa care mai rămăsese în mașini, precum și toate proviziile disponibile, iar când începu să se însereze, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
priceapă că îți voi trimite tovarășii într-un loc unde nu-i vor putea găsi niciodată. Eu voi rămâne aici să aștept și până când tipul căruia i se spune Marc n-o să se prezinte aici, acești șase oameni vor fi ostaticii familiei mele... Ai înțeles? — Perfect. — Ai vreo nelămurire? — Doar una. Ai de gând să-i omori? Dacă n-am încotro, o voi face. — Pentru un pic de apă? — Ți-e sete? — Foarte tare. — Păi, dacă te-aș lăsa aici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
apuci să traversezi un continent fără să știi ce fel de oameni te vor însoți, poți să ajungi în asemenea situații... Pleci odată sau trimit pe altul? — Plec, plec, se grăbi să răspundă austriacul și apoi se întoarse spre ceilalți ostatici: Stați liniștiți! spuse. În două zile se rezolvă totul. — Fă tot posibilul să fie așa. Și te rog, să fie anunțate familiile noastre. — De asta mă ocup eu - trase o înjurătură: Canalie mizerabilă! Uite în ce ne-a băgat! Încălecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
care i-l arăta celălalt și, după câteva clipe, îl întrebă: — De când știi? — De ieri. Și n-ai spus nimănui? — Sigur că nu! — De ce? — Pentru că dacă aș fi spus ceva și ați fi fost atacați, probabil că ați fi omorât ostaticii, iar eu vreau ca lucrurile să se rezolve, nu să provoc un masacru. — Înțeleg. Ceea ce nu înțeleg e cum ai aflat unde sunt. — Nu uita că sunt pilot de elicopter și misiunea mea e să fiu atent la tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
văgăuni, acolo unde nimeni n-ar putea să le vadă decât dacă vine pe sus, ca mine - făcu un gest caraghios cu mâinile, dând de înțeles că spusese tot ce avea de zis. Și care-i concluzia? Fratele tău și ostaticii se ascund pe o rază de mai puțin de trei kilometri în jurul acestor cămile... Greșesc cumva? — Ar trebui să te împușc pe loc. Celălalt exclamă, bine dispus: — Și să încalci legea sfântă a ospitalității? Niciodată n-ai face-o, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
a cărui penumbră răcoroasă contrasta cu lumina intensă și zăpușeala de afară, și atât Laila, cât și Aisha erau fericite după atâția ani de soare, nisip și vânt, deși nu-și ascundeau o oarecare neliniște în legătură cu starea de spirit a ostaticilor. — Nu ne-au făcut nimic, și este inuman și nedrept să-i ținem cu mâinile legate tot timpul - spuse cea dintâi pe un ton de reproș. Sunt într-o stare jalnică. — Și ce altceva am putea face? întrebă fiul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
înghițind praf și riscând să aibă un accident doar ca să se distreze, la fel de bine pot accepta să stea legați de mâini câteva zile ca să-și salveze viața. Sunt de acord cu tine, interveni Suleiman, care se întorsese după ce le împărțise ostaticilor o parte din apa adusă de Gacel. Eu unul prefer să-i las să-și jupoaie încheieturile mâinilor decât să mă văd obligat să le trag un glonț în cap. Fratele său se îndreptă spre locul unde stăteau ostaticii, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
împărțise ostaticilor o parte din apa adusă de Gacel. Eu unul prefer să-i las să-și jupoaie încheieturile mâinilor decât să mă văd obligat să le trag un glonț în cap. Fratele său se îndreptă spre locul unde stăteau ostaticii, cu spatele rezemat de perete; se lăsă pe vine în fața lor și, după ce se uită la fiecare în parte, spuse pe un ton ce încerca să sune cât mai liniștitor posibil: — Organizatorii raliului ne-au pus la dispoziție apă, provizii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Bine! spuse Alex Fawcett, luând un creion și trasând o linie verticală pe o coală de hârtie. Prin urmare, ne înfruntăm cu două probleme total diferite - făcu o cruce în partea stângă a foii. Pe de o parte, avem șase ostatici pe care nu-i putem elibera deoarece nu putem oferi ceea ce ni se cere în schimb. Pe de altă parte, ne amenință o șleahtă de bandiți, care pune serios în pericol continuarea competiției de care depindem cu toții - lovi de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
masa mare, plină de foi de hârtie. — Care-i problema? întrebă. Ascultă cu calm relatarea detaliată pe care i-o făcu englezul despre ultimele întâmplări și întrebă din nou: — Și ce trebuie să fac? — În primul rând, ocupă-te de ostatici, zise Fawcett. Chestiunea trebuie rezolvată, într-un mod sau altul, chiar săptămâna asta. — Într-un mod sau altul? repetă interlocutorul său, accentuând fiecare cuvânt. — Exact. — Fără să conteze câți vor muri? — Mi se fâlfâie câți vor muri, spuse englezul, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
preferă să-l țină sub control. Crezi că intenționează să facă un schimb? — Nu, dar îmi imaginez că le convine să aibă la îndemână pe cineva pe care să arunce vina în cazul când tuaregii hotărăsc să-i lichideze pe ostatici. Chiar crezi că or să-i omoare? Păreau să vorbească serios, și cu oameni așa de fanatici cu religia, cu legile și obiceiurile lor, niciodată nu se știe... Nu înțeleg ce legătură are asta cu întreruperea raliului, zise Hans Scholt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
forfoteală nebună de oameni și mașini, iar Nené Dupré nu-i înțelese imediat că trebuia să rezolve singur o problemă căreia nu știa cum să-i facă față. Încercă să-și imagineze ce gânduri le-ar fi trecut prin minte ostaticilor dacă ar fi știut că lumea nu se preocupa deloc să-i elibereze și că soarta lor depindea de hotărârile unui om a cărui minte părea că se golise complet. Răspunderea care-i căzuse dintr-odată pe umeri îl epuizase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
sunt și flămânzi și abandonați. Dacă n-ar exista o mână de misionari care fac pe dracu-n patru ca s-o scoată la capăt, majoritatea ar fi murit de mult. — Și ce legătură are asta cu tuaregii sau cu ostaticii? — Trei dintre mărcile de automobile care sponsorizează această competiție sportivă produc și arme, iar una din ele este specializată în acest tip de mine care omoară sau mutilează în fiecare an mii de copii, nu numai în Africa, ci în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
lăstar ros sau cea mai mică urmă de excremente erau de-ajuns pentru ca un bun cercetaș să găsească o urmă - și în adâncul sufletului, Gacel era convins că mai devreme sau mai târziu cineva o să încerce să-i elibereze pe ostatici cu forța. Singurul lor atu pe care contau în momentul în care s-ar fi înfruntat cu niște dușmani puternici era să mențină perfect ascunsă „Peștera gazelei“. Din cauza asta, drumul de întoarcere a fost unul dintre cele mai lente, neplăcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
războinic, învățase că pe prizonieri trebuie să-i tratezi ca pe niște străini, pentru ca nici un sentiment să nu te influențeze în clipa când le vei hotărî soarta. Nicicând nu-l va putea considera dușman pe Pino Ferrara, nici măcar un simplu ostatic în schimbul vieții căruia să obțină ceva - iar dacă până la urmă ar fi obligat să-l abandoneze în mijlocul deșertului, vocea și cuvintele lui i-ar răsuna în urechi toată viața. Când te înfrunți cu un om cu o sabie în mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]