364 matches
-
în anii cca. 109 - 119 sau 107 - 116. A fost roman, ucenic al lui Plutarh. Conform tradiției, îi este atribuită instituirea apei binecuvântate (agheasmă) care este de folosit în biserici și în casele creștinilor precum și prescrierea că, la Dumnezeiasca Liturghie, ostia pentru consacrare să fie exclusiv pâine azimă. a fost sanctificat și eventual martirizat. Irineu îl desemnează pe Papa Alexandru I ca succesor al lui Papa Evarist și al 5-lea episcop al Romei după Sf. Petru (cf. Irineu din Lyon
Papa Alexandru I () [Corola-website/Science/303750_a_305079]
-
pare să aibă unul din următoarele două sensuri: „din rață paznic” sau, legat de numele tatălui (broscuță) (=cele din paza raței). Guido da Crema a fost mult timp Cardinal în S. Maria în Trastevere (Transtibertina). Ubaldo Allucignoli, era Cardinal de Ostia în momentul când a fost ales papă. Astfel este evident că mottoul cu care este desemnat face aluzie atât la numele lui de mirean (Allucignoli) cât și la numele lui pontifical și, nu în ultimul rând la orașul Ostia, unde
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
de Ostia în momentul când a fost ales papă. Astfel este evident că mottoul cu care este desemnat face aluzie atât la numele lui de mirean (Allucignoli) cât și la numele lui pontifical și, nu în ultimul rând la orașul Ostia, unde fusese Cardinal înainte de a fi ales păapă. provenea din întinsa regiune cunoscută odinioară cu numele de câmpia Panonică - Ungaria de azi - mulți ani a fost Cardinal de Tuscolo (Tusciae). Uberto Crivelli avea în propria stemă un porc (sus, lat.
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
Tuscolo da Segni, numele lui de mirean. Mottoul pare destul de evident. Cencio Savelli, în momentul alegerii era canonic în Lateran. Aceasta pare să fie unica semnificație plauzibilă atribuită lui de profeția lui Malachia. Ugolino dei Conti di Segni, cardinal de Ostia (ostiensis), după alegera sa a adoptat în propria stemă pontificală stema familiei sale: un scut pe care tronează o uriașă acvilă (avis). Goffredo Castiglioni di Milano, Episcop de Sabina: și în acest caz referința este la stema papală: un leu
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
în San Lorenzo in Lucina (Laurentius), de către papa Grigore al IX-lea. Posibil ca această interpretare să pară puțin forțată, însă tot atât de probabil apare ca singura plauzibilă. Rinaldo dei Conti di Segni, înainte de a fi papă a foat cardinal de Ostia. Jacques Pantaleon (Giacomo Troyes Pantaleone), nativ din regiunea franceză Champagne în momentul alegerii Patriarh al Ierusalimului; a fost ales papă înainte de a fi fost numit Cardinal. Guy Folquois (Guido le Gros de Saint Gilles): în stema pontificală a lui Clement
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
1276 la Roma) a fost timp de câteva luni papă al Romei (1276). A fost cunoscut ca "Doctor famosissimus". Încă din 1264 era provincialul Ordinii Sfântului Dominic. În 1272 a fost ales arhiepiscop de Lyon iar în 1273 episcopul-cardinal de Ostia. A fost ales papă pe data de 21 ianuarie 1276, doar cu o zi după începutul conclavei. Aceasta se întrunise pentru prima oară după regulile severe impuse de predecesorul lui Grigore al X-lea. Cardinalilor nu le mai era permis
Papa Inocențiu al V-lea () [Corola-website/Science/305430_a_306759]
-
Ferrara. Cand Papă Clement al VII-lea a murit, Braschi l-a urmat la Romă pentru conclav. Cand stăpânul său "Tommaso Rufo" a fost numit decan al "Colegiului Cardinalilor", a devenit auditor, însărcinat cu administrarea diocezelor de "Velletri" și de "Ostia". Înnoadă legături cu infantele Carlos, când acesta din urmă a fondat Regatul celor Două-Sicilii. Abilitatea să diplomatică îl ajută să obțină funcția de camerier secret. În 1753, la moartea cardinalului Ruffo, Brachi devine secretar particular al Papei Benedict al XIV
Papa Pius al VI-lea () [Corola-website/Science/305445_a_306774]
-
artiștii care se ocupau de vitralii și pentru ebeniștii care făceau încrustrații în lemn. În 1465, situația să se îmbunătățește. Societatea ""Corpus Domini"" din Urbino îi comandă o lucrare pentru altarul capelei "Sfanțul Sacrament". Uccello execută celebra să predela, "Miracolul Ostiei", care va fi terminată în 1473 de pictorul Iustus di Gandava. Ultima să capodoperă, "Vânătoare (nocturnă ?)", a rămas mult timp neremarcată. moare la 10 decembrie 1475 și este înmormântat la Florența în cavoul familiei din biserică "Sânto Spirito". Paolo Uccello
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
(n. cca. 1530, Poreč, Șerbia - d. 5 februarie 1601, Cluj; pronunție [ "babă no-vac" ] de la "babà" = „tata” în turcă) a fost un haiduc mercenar sârb, luptător consecvent contra Imperiului Otoman, căpitan al ostii de haiduci din armată lui Mihai Viteazul. Este erou național al Șerbiei și respectat că personalitate militară în România. În 1601, aflat în solie, este arestat de autoritățile (Dietă) maghiare din Cluj, judecat sub motivația de trădare, condamnat la moarte
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]
-
devenit soluția alternativă. Galba aștepta în Spania, în timp ce agenții lui au retras toată susținerea de care se mai bucură Nero. Lae 8 iunie, Nero a fugit, fiind abandonat de comandantul pretorian, Nymfidius Sabinus. A sperat că se va îmbarca la Ostia să caute adăpost în provinciile orientale. Dar pretorienii au refuzat să-l ajute. L-au părăsit și servitorii. A ieșit în stradă din palat alături de Sporus și s-a întâlnit cu Faon, unul dintre liberții săi, care l-a pus
Nero () [Corola-website/Science/297118_a_298447]
-
va veni Roma poporului”. Dictatorul italian Benito Mussolini se referea la Italia Fascistă ca la „a treia Romă”. "Terza Roma" (Roma fascistă, care urma Romei imperiale și a celei papale) era numele proiectului lui Mussolini de extindere a Romei spre Ostia și spre mare. Plasarea Expoziției Universale de la Roma, a cărei construcție a început în 1935, a fost primul pas făcut în această direcție.
A treia Romă () [Corola-website/Science/317693_a_319022]
-
vândute), cum ar fi "candelaria" (ceară), "chartaria" (hârtie) și "piperataria" (piper). Altele au fost numite după împărați sau după persoane în legătură cu familia imperială, cum ar fi Horrea Galbae, care au fost aparent numite după împăratul Galba. Despre un horreum din Ostia, foarte bine conservat, "Epagathiana Horrea et Epaphroditiana", se cunoaște dintr-o inscripție că fost numit după doi sclavi eliberați, "Epagathus" și "Epafrodit"; cel mai probabil ei fiind proprietari. Horreum-urile Romei precum și portul său, Ostia, aveau două sau mai multe etaje
Horreum () [Corola-website/Science/320742_a_322071]
-
împăratul Galba. Despre un horreum din Ostia, foarte bine conservat, "Epagathiana Horrea et Epaphroditiana", se cunoaște dintr-o inscripție că fost numit după doi sclavi eliberați, "Epagathus" și "Epafrodit"; cel mai probabil ei fiind proprietari. Horreum-urile Romei precum și portul său, Ostia, aveau două sau mai multe etaje. Ele au fost construite mai degrabă cu rampe decât cu scări pentru a oferi un acces facil la etajele superioare. Horreum-urile de cereale, grânarele, au avut parterul ridicat pe piloni pentru a reduce pericolul
Horreum () [Corola-website/Science/320742_a_322071]
-
horreum-uri par a fi servit drept zone comerciale cu rânduri de mici magazine () dispuse într-o curte centră; unele puteau să fi fost destul de elaborate, probabil servind ca un echivalent al mall-urilor moderne. Altele, cum ar fi cele din Ostia, distribuite cu curte în loc de rânduri, stând spate în spate. În Orientul Mijlociu, horreum-urile au avut o arhitectură cu totul diferită, cu un singur rând de tabernae foarte lungite spre pe direcția față - spate, toate de deschidere pe aceeași parte; aceasta reflectă
Horreum () [Corola-website/Science/320742_a_322071]
-
sau Leon Marsicanus sau Ostiensis, cunoscut și sub numele de Leone dei Conți di Marsi (n. 1046, Marsica - d. 1115 sau 1117, Ostia Antică) a fost călugăr la mănăstirea Montecassino din jurul anului 1061, apoi cardinal italian. La Montecassino, s-a împrietenit cu Dezideriu de Benevento, viitorul papă Victor al III-lea, căruia îi va dedică cea mai celebră lucrare a sa ca istoric
Leon de Ostia () [Corola-website/Science/324455_a_325784]
-
Petru Diaconul. Papă Urban al II-lea l-a numit pe Leon în funcția de diacon cardinal în 1088. Apoi, în anul 1101, papa Pascal al II-lea l-a promovat în poziția de cardinal, acordându-i și episcopia de Ostia. În 1105, a devenit episcop de Velletri, activând astfel până la moarte.
Leon de Ostia () [Corola-website/Science/324455_a_325784]
-
Bătălia navală de la Ostia a avut loc în anul 849 între pirații sarazini și o ligă a statelor din sudul Italiei, compusă din vase papale, napolitane, amalfitane și din Gaeta. Bătălia s-a încheiat în favoarea ligii italiene, pirații fiind respinși cu succes. Începând din
Bătălia de la Ostia () [Corola-website/Science/324515_a_325844]
-
jefui. Vestea unei concentrări de vase ale sarazinilor lângă Sardinia a ajuns la Roma la începutul anului 849. O "armada" creștină, sub conducerea lui Cezar de Neapole, fiul ducelui Sergiu I de Neapole, a fost adunată în apropierea orașului refortificat Ostia, iar papa Leon al IV-lea a venit în ersoană pentru a binecuvânta trupele. După ce a corăbiile piraților și-au făcut apariția, confruntarea a început, cu galerele din Neapole la conducere. În mijlocul luptei, o furtună i-a despărțit pe adversari
Bătălia de la Ostia () [Corola-website/Science/324515_a_325844]
-
era constrânsă să predea vecinilor longobarzi o bună parte din teritoriile sale continentale. Napoli nu era un oraș comercial ca alte orațe maritime din Campania precum Amalfi și Gaeta, însă avea o flotă respectabilă care a participat la Bătălia de la Ostia din 849 împotriva sarazinilor. Cu toate acestea, Neapole nu a ezitat să se alieze cu "infidelii" dacă acest lucru însemna obținerea unuiu avantaj imediat: spre exemplu, în 836, ducatul a cerut sprijinul sarazinilor pentru a respinge trupele asediatoare ale longobarzilor
Ducatul de Neapole () [Corola-website/Science/324514_a_325843]
-
al III-lea, presupusa lipsă de scrupule a papei Borgia rămăsese în memoria instituțională a Curiei Romane. Cardinal în timpul domniei lui Alexandru al VI-lea, Iulius al II-lea fusese atacat politic și adesea militar în afara zidurilor castelului său de la Ostia.
Conclavul papal din 1492 () [Corola-website/Science/323389_a_324718]
-
văzute, cu lungimea de 104. După acel transport nava a servit la o acțiune inedită. Puțin mai târziu, ea a fost încărcată cu lest și scufundată pentru a constitui fundație submarină a unui mare dig în portul lui Claudius la Ostia. Săpăturile arheologice au scos la lumină resturile zidului și ale navei pe un teren situat în incinta aeroportului Fiumicino. Amplasamentul Circului lui Caligula este foarte bine cunoscut. El a fost demolat încă din antichitate pentru a se ridica bazilica dedicată
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
XIV-lea. La începutul secolului al XV-lea a fost ridicată și sala. Corul prezintă în partea răsăriteană a sa, o pardoseală făcută din lespezi din piatră, una din ele fiind placa vechiului altar, cu sepulcrum ( nișă folosită pentru păstrarea ostiilor ). Dintr-o epocă mai târzie este construit actualul altar, acest fapt deducându-se din prezența elementelor de natură barocă suprapuse peste elemente arhitectonice în stil renascentist. Tribunele laterale au fost construite în 1864 și cele patru ferestre au fost mărite
Biserica fortificată din Buzd () [Corola-website/Science/326815_a_328144]
-
rând să promoveze interesele Gaetei prin încheierea de alianțe cu orice putere care era capabilă de aceasta. Când au avut ocazia, ei și-au raliat forțele sarazinilor împotriva vecinilor lor creștini, însp și Papalității împotriva piraților musulmani în bătălia de la Ostia din 849. Ei au construit un masiv palat și au asigurat creșterea prestigiului și prosperității cetății. Locuitorii din Gaeta s-au menținut nominal ca supuși ai Bizanțului până la jumătatea secolului al X-lea, luptând sub stindardul bozantin în bătălia de la
Ducatul de Gaeta () [Corola-website/Science/324585_a_325914]
-
se retragă din Ponza în 842 și a reușit să apere cu succes Roma în 846, cu toate că Vaticanul fusese deja devastat. În 849, Sergiu și-a condus flota alături de cea a Gaetei și de cea papală în reușita bătălie de la Ostia. În continuare, Sergiu I s-a aliat chiar cu împărații Lothar I și Ludovic al II-lea. În 847, el aprimit sarcina, alături de ducele Guy I de Spoleto, de a restabili pacea între principii longobarzi Siconulf de Salerno și Radelchis
Sergiu I de Neapole () [Corola-website/Science/324638_a_325967]
-
lui Sicard, principele de Benevento, în 836. După ce Sicard a angajat la rândul său mercenari musulmani, obiceiul s-a încetățenit. În 846, sarazinii au prădat chiar Roma, distrugând numeroase bazilici, inclusiv San Pietro, pentru a le jefui. În bătălia de la Ostia din 849, o flotă comună compusă din vase papale, napolitane, amalfitane și din Gaeta a reușit pentru moment să stăvilească atacurile sarazine. Atacurile musulmane au fost reluate către finele secolului al IX-lea. Astfel, în 897 abația din Farfa a
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]