456 matches
-
tramvaiul (sfoara ce leagă două celule între ele). Există însă și particularități locale, termeni întîlniți doar în anumite pușcării. La Penitenciarul Timișoara, de exemplu, hidrant este cuvîntul folosit pentru a nominaliza un polițist sau un gardian discret; bomboana înseamnă cheie, otita telefon mobil, iar celularul este o încăpere de mici dimensiuni. Ariel este deținutul care fură lucruri de la colegii de detenție. Elev se traduce prin polițist, școala, prin pușcărie sau poliție, după caz. I se spune albalux deținutului care, obligat, spală
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
exactă și eficientă . Originea dentară a endocarditei bacteriene subacute este apreciată în procente variabile (între 20-74%), majoritatea lor situându-se în jurul a 50-55% . Apariția și dezvoltarea EBS se face ca urmare a unor bacteriemii importante, cu diferite origini (faringo-amigdaliană, sinuzite, otite, infecții ale aparatului genital, urinar, digestiv etc.) dar cea mai importantă bacteriemie în relație directă cu EBS se consideră cea de origine stomatologică. La un organism sănătos, bacteriemia este de obicei tranzitorie, fără urmări clinice deoarece ea este destul de repede
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
ORL: obstrucție nazală, rinoree cronică, cu cruste și hemoragii; ulcerații nazale, faringiene și bucale; sinuzită frontală, etmoidală și sfenoidală (de la o formă banală la una extensivă, cu distrucție osoasă); perforația septului nazal; leziuni traheale, stenoză subglotică; hiperplazie gingivală; otalgii, otoree, otită mucoasă/seroasă; • Afectarea pulmonară: tuse, dispnee, hemoptizii; noduli și infiltrate pulmonare adesea excavate, multiple, bilaterale; epanșamente pleurale; hemoragii alveolare; stenoze bronșice; • Afectarea renală: hematurie, proteinurie, insuficiență renală rapid progresivă; • Afectarea oculară: episclerită, keratită, conjunctivită, uveită, nevrită optică, vasculită retiniană, pseudotumoră
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
V, cubitus valgus, anomalii ale genunchiului, hipoplazie ungveală, edem al feței dorsale a mâinilor; piele: nevi pigmentari multipli. Anomaliile viscerale afectează: cordul: coarctație de aortă și diferite alte malformații ale cordului stâng; rinichiul: rinichi în potcoavă. Există episoade frecvente de otită în copilărie soldate cu hipoacuzie de percepție. Nu apare puseul de creștere prepubertar. Organele genitale externe și interne sunt hipoplazice, glandele mamare nu se dezvoltă, amenoreea este primară. Pilozitatea pubiană este redusă. în 5-20% dintre cazurile cu sindrom Turner (în
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
proteze diverse adaptate și programe recuperativ-educaționale personalizate. Generalități Tulburările de auz la copii constituie o problemă frecventă și importantă. Hipoacuzia congenitală are o incidență de 1-2 cazuri la 1000 de nașteri; hipoacuzia secundară este mai frecventă, având în vedere că otita medie supurată afectează 10% din copii sub 7 ani. Depistarea precoce și managementul hipoacuziei la copiii mici sunt esențiale pentru dezvoltarea normală a vorbirii, limbajului, abilităților de citire și scriere și a capacității cognitive (3). S-a demonstrat că tratamentul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
dobândită, nu trebuie omisă eventualitatea unui defect congenital. Hipoacuzia neurosenzorială poate fi secundară unor infecții postnatale, precum oreionul, pojarul, rubeola, encefalita si meningita, fistulelor periganglionare, traumatismelor craniene sau utilizarii unor medicamente ototoxice (aminoglicozidele, diureticele de ansa, retinoizii, antimalaricele si cisplatina). Otita medie supurată este cea mai frecventă cauză de hipoacuzie dar și cea mai frecventă afecțiune a copilăriei, cu excepția infecțiilor acute de căi respiratorii superioare - 50% dintre copii au avut cel puțin 3 episoade de otită medie acută până la vârsta de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ansa, retinoizii, antimalaricele si cisplatina). Otita medie supurată este cea mai frecventă cauză de hipoacuzie dar și cea mai frecventă afecțiune a copilăriei, cu excepția infecțiilor acute de căi respiratorii superioare - 50% dintre copii au avut cel puțin 3 episoade de otită medie acută până la vârsta de 3 ani, iar prevalența în populația generală este estimată la 10 %. Diagnosticul se stabilește în urma efectuării otoscopiei pneumatice și a timpanometriei . Disfuncțiile analizatorului auditiv central Disfuncțiiile analizatorului auditiv central sunt deseori semnalate de părinți și
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
aceea, persoane cu hipoacuzii de transmisie pot beneficia cu succes de un aparat auditiv. Cele mai frecvente cauze ale hipoacuziilor de transmisie din perioada copilăriei sunt dopul de cerumen (acumularea de cerumen în conductul auditiv) și infecții ale urechii medii (otita medie). Hipoacuzia neurosenzorială este cauzată de leziuni la nivelul celulelor ciliate din urechea internă (cohlee) și/sau la nivelul fibrelor aferente ale nervului auditiv care duc impulsul de la urechea internă la creier. Acest tip de pierdere auditivă poate fi foarte
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
10 martie 2001, în Iași. A început terapia logopedică în ianuarie 2009, la vârsta de 8 ani. 2. Anamneza: Antecedente patologice: sarcină dificilă, cu iminență de avort în luna a 5-a. Nașterea prematură, prin cezariană, făt de 2500 g. Otita la 5 săptămâni; suferă de astm de la vârsta de 3 ani; a avut mâna dreaptă ruptă la 5 ani. Mama a suferit de depresie în timpul sarcinii, a fost internată de 2 ori cu diagnosticul de infecție la nivelul rinichilor și
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
mod normal; - lăsat liber se clatină și cade jos; - nu vorbește decât câteva cuvinte și acestea pronunțate cu greutate; l. starea de sănătate: - a fost internat în dese rânduri la Pediatrie; - a fost vaccinat AP + DTP; - a fost bolnav de otită supurativă dreaptă fiind tratat corespunzător; - a fost internat, îmbolnăvindu-se de bronșită dată fiind sensibilitatea organismului de curenți de aer; - la vârsta de 2 ani a făcut scarlatină; - a fost și este în tratament contra anemiei; - la ultima cântărire avea
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
6RP, 2F, 8F, 1V, 17V, 18V, 23V. G - ORL Afonie Shi Yin 13V, 4Ren Mai, 22Ren Mai, 10P, 6R. Rinită și sinuzită Bi Yuan 7P, 10P, 4IG, 11IG, 20IG, HM3YinTang. Acufene cu surditate Er Ming Long 20VB, 11V, 21Tf, 3F. Otită Ting Er 2Tf, 8Tf, 17Tf, 60V, 36S, 4IG, 39VB. H - REUMATOLOGIE Lombalgie Yao Tong 17V, 23V, 40V + punctele Huatuojiaji lombare Periartrită scapulo-humerală Ei Zheng 5Tf, 14Tf, 15IG, 16IG, 38S, 23V. Artrită reumatoidă He Xi Feng 34VB, 11IG, 34S, 23V, 9RP
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
și prevederilor sociale, i se precizează că faptele pentru care fusese condamnat conduc la pierderea drepturilor la pensie sau ajutor social. (Anexa 11.6.) în iulie 1965 în urma unor dureri atroce de cap i se mai pune un diagnostic de otită medie catarală acută dreaptă. (Anexa 11.7.) Prin adresa nr. 46178 din 2 august 1965 i se refuză solicitarea unui ajutor bănesc adresat Sfatului popular al orașului regional Sibiu pe motiv că are posibilități de întreținere în familie. (Anexa 11
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia, artrita, meningita, abcese cerebrale, hepatice, etc. Complicații imunologice tardive (bolile poststreptococice): reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută difuză, eritemul nodos, coreea, uveita. Tratament Scarlatina este o boală cu izolare obligatorie în spital. Tratamentul vizează
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Complicații Complicațiile sunt mai frecvente la copiii mici și pe teren imunodeprimat: Pneumonia cu celule gigante (Hecht) Keratita rujeolică punctată, care se poate complica cu ulcerații și cecitate Crupul rujeolic, care poate necesita intubație la copii Suprainfecțiile posteruptive bacteriene (bronhopneumonii, otite purulente, septicemii, tuberculoză), virale (herpesvirusuri, adenovirusuri) sau micotice Complicațiile digestive: gastroenterita, hepatita, enterocolita, adenita mezenterică Complicațiile neurologice o Encefalomielita acută apare la sfârșitul erupției, prin mecanism autoimun, datorită similitudini structurale între componentele virusul rujeolic si mielină o Panencefalita sclerozantă subacută
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
eritematoasă streptococică de cea virală. Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie. Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita Suprainfecția bacteriană sau micotică Mecanism toxic: nefrita “in focar” Mecanism imunalergic: eritemul nodos (postviral sau postbacterian), purpura Henoch Schonlein (postviral sau postbacterian), glomerulonefrita acută, RAA (poststreptococic). Tratament Intervențiile de management pentru anginele infecțioase sunt: Igieno-dietetice: adaptarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
faringiene, laringiene și a mușchilor respiratori. Nevritele periferice se manifestă tardiv, în săptămânile 7-10, cele mai frecvente fiind paraliziile de nervi cubital și sciatic popliteu extern și nevritele senzitive. Alte complicații sunt manifestările toxice renale, hemoragiile, suprainfecțiile bacteriene (septicemii, bronhopneumonii, otite). Diagnostic Diagnosticul difteriei este susținut de criteriile: Epidemiologice: persoană neimunizată, contact cu bolnav de difterie Clinice: prezența pseudomembranelor și a stării de toxemie De laborator: Nespecifice: leucocitoza cu neutrofilie, creșterea VSH Bacteriologice: identificarea bacilului difteric. Diagnosticul de laborator începe cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
exclude alte afecțiuni. Laringoscopia și radiografia antero-posterioară a gâtului, pentru evidența obstrucției subglotice, sunt necesare în diagnosticul laringitei. Complicații Deși virozele respiratorii sunt considerate afecțiuni benigne, uneori pot apare complicații, mai ales la persoanele cu deficite de apărare. Pneumoniile, sinuzitele, otitele virale sunt consecința propagării infecției de la nivelul căilor aeriene superioare către alveolele pulmonare, sinusurile paranazale sau urechea medie. Obstrucția respiratorie cu insuficiență respiratorie acută este o complicație cu risc mai ales în cazul crupului la copiii mici și a traheo
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mialgii, cefalee, dureri oculare, lombalgii. Simptomele gripei se remit după 3-5 zile, urmând o scurtă convalescență (3-5 zile). Complicații Complicațiile gripei sunt de tip respirator și extrarespirator. Complicațiile respiratorii sunt: crupul și bronșiolita (rar), bronșita acută, pneumonia primară gripală (edematoasă), otita medie acută, sinuzita acută. Spre deosebire de pneumonia gripală primară, determinată de acțiunea directă a virusului gripal, pneumonia bacteriană secundară este cauzată de suprainfecții cu Stafilococ auriu, H. Influenzae, Streptococus pneumoniae sau bacili gram negativi. Se manifestă după 5-7 zile de boală
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
glotic, cianoză, convulsii. Convalescența este lungă, de câteva săptămâni sau luni, timp în care intensitatea și frecvența acceselor scad progresiv. Complicații Complicațiile tusei convulsive sunt: Mecanice: hemoragii cerebrale, conjunctivale, epistaxis, pneumototax, prolaps rectal, hernii, Respiratorii: pneumonie, insuficiență respiratorie Suprainfecții: bronhopneumonie, otită, sinuzită bacteriană Nervoase: convulsii la copii, encefalita pertussis. Encefalita pertusis apare din săptămâna a treia de boală, prin mecanisme complexe. După boală pot apare sechele: bronșiectazii, emfizem, astm bronșic, tulburări psihice sau neurologice. Diagnostic Diagnosticul tusei convulsive trebuie suspicionat clinic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Pseudomonas aeruginosa se întâlnește predominant la bronșitici cronici tratați în antecedente cu antibiotice, sau ca infecție nozocomială. Evoluează adesea sever, cu complicații. Pneumonia cu Haemophilus influenzae este de tip difuz și apare specific la copii, frecvent asociată meningitei, epiglotitei sau otitei. Pneumoniile virale Pneumoniile virale sunt caracterizate clinic și radiologic de afectarea țesutului pulmonar interstițial. Unele aspecte legate de manifestările pneumoniilor virale pot fi sugestive pentru etiologie. Evoluția pneumoniilor interstițiale este favorabilă cu excepția sugarilor și imunodeprimaților. Diagnosticul etiologic se bazează pe
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tuberculoase, leptospire, mycoplasme, rickettii, fungi, meningite bacteriene parțial tratate cu antibiotice Hemoragic: bacilul antracis, listerii. Meningita pneumococică poate fi suspectată la pacienți etilici, cu antecedente de traumatism cranian, asplenie, infecție cu HIV, mielom, care au avut recent o infecție respiratorie (otită, sinuzită, pneumonie) și care evoluează cu debut brusc, comă, convulsii, semne de focar. Infecția cu meningococ este favorizată de deficitul imunologic de complement și constituie cea mai frecventă cauză a meningitelor care asociază purpură. Proveniența pacientului dintr-un focar epidemic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sindrom clinic meningean și modificări discrete ale LCR de tipul pleiocitozei <40 cel/mm 3 , dar cu caracteristici biochimice normale. Se întâlnește în febra tifoidă, tifosul exantematic, etc. Meningismul sau reacția meningeană pot însoți afecțiuni din sfera ORL (sinuzite, angine, otite) și afecțiuni ale SNC: encefalite, abces cerebral, empiem subdural, sindrom Reye, accidente vasculare cerebrale, vasculite, colagenoze, tumori, etc. Meningita hemoragică este rar întâlnită și trebuie diferențiată de accidentul de puncție și de hemoragia meningee. În accidentul de puncție, LCR inițial
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
toxoplasma gondi, CMV, HSV, VVZ . Diagnosticul obișnuit al leziunilor demielimizante se bazează pe modificările RMN. Afecțiuni respiratorii asociate HIV/SIDA Afecțiunile respiratorii afectează anual 80-100% dintre pacienții cu infecție HIV/SIDA, fie sub forma infecțiilor intercurente comune persoanelor imunocpmpetente (laringite, otite, sinuzite, hiperplazii limfoide nazofaringiene), fie ca infecții dependente de gradul imunodepresiei. Bolile maligne cu manifestări pulmonare în cadrul infecției HIV/SIDA sunt Sarcomul Kaposi, limfoamele hogkiniene și nehodgkiniene, mai rar de tumori bronșice primitive. Pneumocistoza pulmonară este cea mai frecventă infecție
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
intrare sau în apropierea acesteia abces furuncul rinita De focar multiplicarea agentului patogen la poarta de intrare sau în apropierea acesteia, cu semne locale minime dar cu răsunet general (febră, stare generala alterata, transpirații) sau la distanță (nefrita, artrita) sinuzita otita colecistita abcese dentare Regională agentul patogen depășește poarta de intrare și afectează vasele limfatice și ganglionii limfatici regionali; poate fi o etapa în dezvoltarea unei infecții sistemice TB limfo granulomatoza veneriana Sistemică acută ciclică septicemică evoluție previzibilă: incubație, invazie, perioada
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia, artrita, meningita, abcese cerebrale, hepatice, etc. Complicații imunologice tardive (bolile poststreptococice): reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută difuză, eritemul nodos, coreea, uveita. 4.1.9 Tratament Scarlatina este o boală cu izolare obligatorie în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]