1,046 matches
-
mărime până la 35 cm. Datorită locului ei specific de dezvoltare se poate confundă cam greu cu alte specii. Totuși, chiar pentru începători, s-ar putea întâmpla la "Morchella elatoides Jacquet", "Morchella esculenta", "Morchella pragensis", "Morchella punctipes", "Verpa bohemica" sau la otrăvitoarea "Gyromitra esculenta (zbârciogul gras)", respectiv "Gyromitra gigas" sau "Gyromitra korfii", ambele comestibilele, dar ușor de confundate cu zbârciogul gras. Zbârciogul de stepä poate fi uscat sau preparat că Zbârciogul galben.
Zbârciog de stepă () [Corola-website/Science/335873_a_337202]
-
simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri, dar deasemenea prin parcuri și pajiști sub mesteceni din iunie până octombrie. Buretele nu poate fi confundat cu ciuperci necomestibile sau chiar otrăvitoare, ci numai cu specii aproape înrudite, ca de exemplu cu "Leccinum aurantiacum" (crește în păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub sălcii), "Leccinum carpini" sin. "Leccinum griseum", "Leccinum pseudoscabrum" (trăiește în păduri de
Pitărcuță () [Corola-website/Science/335215_a_336544]
-
și forțați să se reintegreze în societate. Tot atunci a fost dat un edict prin care erau expulzați toți călugării străini veniți în țară, printre care și japonezul Ennin. În anul 846, împăratul Wuzong a murit, probabil din cauza unor băuturi otrăvitoare pe care le-a consumat. La scurt timp după aceea, succesorul său a proclamat o amnistiție generală iar persecuția a luat sfârșit. Cauzele persecuției au fost atât de ordin economic, social cât și religios: Consecințele Marii persecuți au fost dezastruoase
Marea Persecuție Anti-Budistă din China () [Corola-website/Science/333845_a_335174]
-
predomină scrada, brădișorul, orhidee de diferite culori și nuanțe, frumos mirositoare, măcrișul iepuresc, cărora li se asociază numeroși bureți. Dintre aceștia, comestibili, enumerăm: urechiușa, creasta cocoșului, „milătarca” (hribul), buretele de fag, ghebea și „buretele usturos” (buretele alb); dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
usturos” (buretele alb); dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița, calcea, brusturul, rogozul, pipirigul, „izma-broaștii”, gingașa „nu-mă-uita”, asociate sau nu cu feriga. În fânețele
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
public împărtășania, în timpul unei liturghii la care asista și regele, sfătuind-o să revină la biserică atunci când va renunța la viața ei de dezmăț. În această perioadă izbucnește și așa numitul "scandal al otrăvurilor". Fiind arestată La Voisin, o cunoscută otrăvitoare, implicată și într-un cult satanic, aceasta dezvăluie că îi dăduse dnei de Montespan o băutură ca să câștige favorurile regale și să o înlăture pe Louise de la Vallière. Sursele vremii afirmă chiar că doamna de Montespan, disperată că sentimentele regelui
Francoise Athénaïs, Marchiză de Montespan () [Corola-website/Science/313298_a_314627]
-
macrosporus". Dar și confundarea cu alte specii albuie ale acestui gen sunt posibile, ca de exemplu cu "Agaricus bitorquis", sau "Agaricus xanthodermus", mai departe cu "Amanita Eliae", "Calocybe gambosa" ori "Volvariella speciosa" sin. "Volvariella gloiocephala". Aceste specii sunt inofensive, cu excepția otrăvitorului "Agaricus xanthodermus", cărui carne de bază este colorată mereu galben, mirosind a iod, fenol sau cerneală. Altfel se ivește situația, dacă un începător ar confunda soiul cu specii letale cum sunt "Amanita phalloides" sau "Amanita verna". "Amanita virosa" crește numai
Ciupercă de bălegar () [Corola-website/Science/335027_a_336356]
-
fie stă nemișcată, pentru a nu fi observată cât prădătorul este distras. Salamandrele regenerează ușor țesuturile pierdute. Timp de câteva săptămâni, pot să regenereze un membru parțial pierdut. Salamandrele mai pot produce o substanță albă, asemănătoare cu laptele, care este otrăvitoare. Glandele din pielea unor salamandre secretă o substanță toxică, care are efect asupra tuturor vertebratelor. Prezența acestei substanțe este indicată de coloritul viu al salamandrelor, de obicei galben și negru, sau roșu și negru.
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
sau cu necomestibila "Tricholoma album" (lamele albicioase, nu decurente la picior, se dezvoltă numai în păduri de foioase în special sub mesteceni, miros neplăcut făinos- rânced, gust amar, apare de abia în septembrie). Foarte periculoasă este confuzia cu bureți tare otrăvitori, chiar mortali, cum ar fi "Clitocybe dealbata" (Pâlnioară de fildeș), " Clitocybe phyllophila" sin. "Clitocybe cerussata" (foarte otrăvitoare, se dezvoltă în același locuri ca buretele de mai dar este ceva mai mică. Carnea miroase aromatic-dulce, având un gust plăcut, la bătrânețe
Morăriță () [Corola-website/Science/336700_a_338029]
-
foioase în special sub mesteceni, miros neplăcut făinos- rânced, gust amar, apare de abia în septembrie). Foarte periculoasă este confuzia cu bureți tare otrăvitori, chiar mortali, cum ar fi "Clitocybe dealbata" (Pâlnioară de fildeș), " Clitocybe phyllophila" sin. "Clitocybe cerussata" (foarte otrăvitoare, se dezvoltă în același locuri ca buretele de mai dar este ceva mai mică. Carnea miroase aromatic-dulce, având un gust plăcut, la bătrânețe amărui; buretele conține o doză mare de muscarină), "Entoloma sinuatum" sin. "Rhodophyllus sinuatus" (Ciuperca pieptănușului), "Inocybe erubescens
Morăriță () [Corola-website/Science/336700_a_338029]
-
dar este ceva mai mică. Carnea miroase aromatic-dulce, având un gust plăcut, la bătrânețe amărui; buretele conține o doză mare de muscarină), "Entoloma sinuatum" sin. "Rhodophyllus sinuatus" (Ciuperca pieptănușului), "Inocybe erubescens" sin. "Inocybe patroullardii" (Burete cărămiziu) respectiv "Inocybe geophylla" (foarte otrăvitor, lamele albicioase, mai târziu ocru-maronie, nu decurente la picior, miros tipic foarte dezgustător; conține o doză mare de muscarină). Morărița poartă ca denumire populară între altele același sinonim ca buretele lui Sfântu’ Gheorghe (nicorete), fiind în aparență, calitate, miros și
Morăriță () [Corola-website/Science/336700_a_338029]
-
de evadare pe care Socrate îl refuză. La data executării sentinței, toți prietenii lui Socrate erau de față cu excepția lui Aristippos, a lui Xenofon, aflat în Asia și a lui Platon, bolnav. El a fost obligat să bea o fiertură otrăvitoare de cucută. Socrate își dedică ultimele clipe conversației cu prietenii săi pe tema nemuririi sufletului, iar cuvintele sale au fost păstrate de Platon în "Phaidon". Socrate se îmbăiază pentru ultima oară și refuză să aștepte ca soarele să fi dispărut
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
fost pus la punct cu ajutorul unui contract caleban: planeta Dosadi a fost izolată în spatele unei bariere impenetrabile numită "Zidul Zeilor". Pe planetă au fost aduși oameni și gowachini, într-un amestec straniu de tehnologie modernă și învechită. Planeta însăși este otrăvitoare, cu excepția unei văi înguste în care a fost construit orașul "Chu", locuit la ora actuală de aproape 89 de milioane de oameni și gowachini care se îngrămădesc în condiții ne neimaginat. Orașul este condus de un dictator după ce au fost
Experimentul Dosadi () [Corola-website/Science/327445_a_328774]
-
Paxillus involutus (1838), sin. Agaricus contiguus (1785), mai departe între altele și Agaricus involutus (1786) sau Omphalia involuta (1821), din familia "Paxillaceae" și genul "Paxillus", pe vremuri rânduit sub bureții savuroși, este între timp calificat ca ciupercă otrăvitoare care poate provoca intoxicări letale. El coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Buretele este numit în popor burete porcesc și se dezvoltă foarte des în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri de conifere, și
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
din Polonia și alte țări est-europene, în ultima vreme și din Elveția. Chiar dacă riscul de rezoluție a sângelui nu se arată la mulți pacienți și numai după repetata mâncare a buretelui porcesc, el trebuie să fie numărat printre speciile mortal otrăvitoare. Lăsați buretele la locul său, dacă vă întâlniți cu el. Pe noi nu ne ajută, dar este un partener de încredere pentru pădurile noastre. Prin aspectul său exterior, specia poate fi confundată cu unele din genul "Lactarius", în special cu
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
dar se deosebește de acesta prin faptul că nu secretă sucul lăptos tipic. Mai departe ea are asemănare cu bureții de același gen ca de exemplu cu "Paxillus atrotomentosus" sin. "Tapinella atrotomentosa" (nu prea gustos), "Paxillus filamentosus" sin. "Paxillus rubicundulus" (otrăvitor), "Paxillus obscuroporus" (necomestibil), "Paxillus validus" sau "Paxillus vernalis" (ambii suspecți), dar și cu "Gomphidius glutinosus" (burete gustos) precum "Tricholoma terreum" (savuros).
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
relativ noi "Lactarius wangii", creată de micologii chinezi Wen și Ying, pentru că ciuperca descrisă s-a ivit numai variație a lăptucii dulci. Există multe specii asemănătoare, în majoritate necomestibile din cauza iuțimii (peste 20), "Lactarius torminosus" fiind în plus și ușor otrăvitor. O probă decide repede între cele comestibile respectiv necomestibile. Bureți cu lapte dulce alb pot fi mâncați. Aici câteva exemple de ciuperci cu lapte alb: "Lactarius aurantiacus", "Lactarius corrugis", "Lactarius deterrimus", "Lactarius hygrophoroides", "Lactarius piperatus", "Lactarius porninsis", "Lactarius pyrogalus", "Lactarius
Lăptucă dulce () [Corola-website/Science/335539_a_336868]
-
Amanita virosa (1866), sin. Agaricus virosus (1809/1838), din familia "Amanitaceae" și genul "Amanita" este împreună cu gemenele ei "Amanita verna" și "Amanita phalloides" una din cele mai otrăvitoare ciuperci cunoscute. Această specie este numită în popor burete tomnatic. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord din iunie până în octombrie (noiembrie) în păduri de
Burete tomnatic () [Corola-website/Science/335569_a_336898]
-
și virotoxine. Astfel el poate fi bine distins de cele alte douä specii "Amanita". Specia "Amanita virosa" poate fi confundată cu "Amanita phalloides" de culoare mai deschisă sau "Amanita verna", ce nu joacă un rol, pentru că toate trei sunt mortal otrăvitoare. Dar de dincolo, ea poate fi recunoscută prin eroare ca ciupercă comestibilă. Asta se poate întâmpla la clasificarea altor "Amanitaceae", ca de exemplu la "A. citrina", "A. eliae", "A. ovoidea", "A. strobiliformis", variația albă a "Amanita vaginata" sau "A. vittadini
Burete tomnatic () [Corola-website/Science/335569_a_336898]
-
Hypholoma fasciculare (William Hudson, 1778 ex Paul Kummer, 1871), denumită în popor ghebă pucioasă, este o specie de ciuperci otrăvitoare saprofită din încrengătura Basidiomycota, în familia Strophariaceae și de genul "Hypholoma". Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord mai ales pe vreme răcoroasă, căscând pe cioturi (de asemenea aflate în descompunere) mai ales de foioase dar
Ghebă pucioasă () [Corola-website/Science/337126_a_338455]
-
sau delicioasele Armillaria mellea, "Kuehneromyces mutabilis", sin. "Galerina mutabilis", "Pholiota mutabilis" (gheba ciobanilor) sau "Flammulina velutipes" (ciuperca de iarnă). Mai departe o confuzie este posibilă cu "Hypholoma capnoides" (comestibil), "Hypholoma epixanthum" (necomestibil), "Hypholoma ericaeoides" (necomestibil), "Hypholoma lateritium" sin. "Hypholoma sublateritium" (otrăvitor), "Hypholoma marginatum" (necomestibil), "Hypholoma radicosum" (otrăvitor) sau "Stropharia aurantiaca" (necomestibil). Consumarea acestei ciuperci poate provoca gastroenterite severe, tulburări de vedere și, în experimente cu șoareci, chiar paralizie (datorită conținutului de fasciculol E și F. Primele simptome apar după 5-10 ore
Ghebă pucioasă () [Corola-website/Science/337126_a_338455]
-
sin. "Galerina mutabilis", "Pholiota mutabilis" (gheba ciobanilor) sau "Flammulina velutipes" (ciuperca de iarnă). Mai departe o confuzie este posibilă cu "Hypholoma capnoides" (comestibil), "Hypholoma epixanthum" (necomestibil), "Hypholoma ericaeoides" (necomestibil), "Hypholoma lateritium" sin. "Hypholoma sublateritium" (otrăvitor), "Hypholoma marginatum" (necomestibil), "Hypholoma radicosum" (otrăvitor) sau "Stropharia aurantiaca" (necomestibil). Consumarea acestei ciuperci poate provoca gastroenterite severe, tulburări de vedere și, în experimente cu șoareci, chiar paralizie (datorită conținutului de fasciculol E și F. Primele simptome apar după 5-10 ore de la ingerare (diaree, greață, vărsături, proteinurie
Ghebă pucioasă () [Corola-website/Science/337126_a_338455]
-
Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Samuel Frederick Gray, 1821), denumit în popor râșcov de mesteacăn, părușei, sau râșcov flocos, al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(= suferind de dizenterie)". El este o specie de ciuperci în mod normal otrăvitoare din încrengătura "Basidiomycota" în familia " Russulaceae" și de genul "Lactarius" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar de asemenea în grupuri, pe sol acid și relativ
Râșcov de mesteacăn () [Corola-website/Science/336624_a_337953]
-
ivi însemnate pierderi de apă și electroliți, și în urma acestei deshidratări o exsicoză precum o acidoză. Mai departe s-a dovedit, că ciuperca provoacă icter precum daune consecvente ale ficatului. Acest burete este de acea pus în rând cu ciupercile otrăvitoare în acest articol, de asemenea, pentru că această toxicitate este atribuită de aproape toți micologii (ăialalți îl desemnează necomestibil) pe lângă Bruno Cetto între alții: Marcel Bon, Jean-Louis Lamaison, Hans E. Laux sau Meinhard M. Moser. Râșcovul de mesteacăn poate fi confundat
Râșcov de mesteacăn () [Corola-website/Science/336624_a_337953]
-
aproape toți micologii (ăialalți îl desemnează necomestibil) pe lângă Bruno Cetto între alții: Marcel Bon, Jean-Louis Lamaison, Hans E. Laux sau Meinhard M. Moser. Râșcovul de mesteacăn poate fi confundat cu alte soiuri din genul Lactarius, cum ar fi: "Lactarius cilicioides" (otrăvitor), "Lactarius citriolens" (necomestibil), "Lactarius glaucescens" sin. "Lactarius pergamenus" (necomestibil), "Lactarius mairei" (ușor otrăvitor), "Lactarius porninsis " (comestibil), "Lactarius pubescens" (otrăvitor), "Lactarius resimus" (necomestibil, suspect), "Lactarius salmonicolor" (comestibil), "Lactarius scrobiculatus" (otrăvitor), "Lactarius semisanguifluus" (comestibil), "Lactarius zonarius" (necomestibil), chiar și cu delicioșii "Lactarius
Râșcov de mesteacăn () [Corola-website/Science/336624_a_337953]