409 matches
-
văzut, imaginea evreului comerciant, cămătar sau cârciumar este tipică, pe când cea a evreului meseriaș este atipică. În schimb, imaginea evreului agricultor (sau cioban) este de neînchipuit. O veche zicală românească reflectă această percepție : „O să se Întâmple când s-or Întoarce ovreii de la seceră” <endnote id="(3, p. 51)"/> sau „când vor ieși jidanii la seceră” <endnote id="(39)"/>, adică niciodată. Ion Ghica a combinat această imagine cu cea a evreului fricos : „când plecase ovreii la secere și s-a Întors speriați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
O să se Întâmple când s-or Întoarce ovreii de la seceră” <endnote id="(3, p. 51)"/> sau „când vor ieși jidanii la seceră” <endnote id="(39)"/>, adică niciodată. Ion Ghica a combinat această imagine cu cea a evreului fricos : „când plecase ovreii la secere și s-a Întors speriați de o pisică” <endnote id="(824, p. 365)"/>. În folclorul polo nez se regăsesc formule asemănătoare : „E Îndemânatec precum un evreu la munca câmpului” <endnote id="(127, pp. 89-90)"/>. Astfel de zicale acoperă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Basarabia „fluxul populației evreiești se Întinde mereu și spre sate” <endnote id="(674, p. 231)"/>. La rândul său, Mircea Eliade se plângea În 1937 că „evreii au cotropit satele Maramureșului și Bucovinei” <endnote id="(675, p. 55)"/>. „Luați-ne ovreii de la sate... ori plecăm noi !”, se scria cu litere mari În ziarul Porunca Vremii, la sfârșitul anilor ’30. În Bucovina și În Maramureș, evreii nu s-au ocupat doar de agricultură și de creșterea animalelor (oi, cai, gâște etc.), ci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
situația, prin proverbe de genul „Evreul de-i deștept e deștept și de-i prost e prost” <endnote id="(300)"/>. Caracterul generalizator al stereotipului privind inteligența evreului rezultă cât se poate de limpede dintr-un răspândit proverb românesc : „Grec galanton, ovrei prost și țigan cinstit nu se poate” <endnote id="(3, p. 44)"/>. Un proverb identic cu acesta este atestat și În paremiologia maghiară <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicale mai mult sau mai puțin asemănătoare se regăsesc și În folclorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În paremiologia maghiară <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicale mai mult sau mai puțin asemănătoare se regăsesc și În folclorul altor popoare europene : „Nici evreu prost, nici iepure leneș [nu se poate]” (proverb spaniol) ; „Ai văzut vreodată vacă verde și ovrei prost ?”, Numai un evreu poate Înțelege ceva din Încâlceala asta” (zicale germane) <endnote id="(3, p. 67)"/> ; „Înțelept ca un evreu” <endnote id="(127, p. 91)"/> ; „Învățat ca un rabin” <endnote id="(302, p. XLIV)"/> sau „Deștept ca un rabin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Atunci când Își urmărește profitul - scria cronicarul spaniol Ibn Verga la sfârșitul secolului al XV-lea -, evreul este inteligent și viclean” <endnote id="(455, II, p. 161)"/>. Evreul este inteligent, harnic și cumpătat : „Prin muncă și economie și deci prin galbeni, [ovreiul] a ajuns la un fel de egalitate cu boierimea noastră”, susținea, la rândul său, Alecu Russo În 1840. Dar „șărlătăniile, șiretlicurile și Înșelăciunile lui par a-i alcătui caracterul național” <endnote id="(366, pp. 109 și 131)"/>. Evreii sunt „un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
135-149 ; 67, p. 179"/>). Într-o nuvelă a aceluiași prozator (Contravenție, 1912), evreul Iosif Bailer, vânzător de gaz, este un personaj simpatic tocmai „pentru că nu seamănă de loc a ovreiu [...]. N-are nici agerimea de minte, nici istețimea, nici Îndrăzneala ovreilor, nici mai ales ahtiarea lor după bani” <endnote id="(766, p. 137)"/>. Unii scriitori au asociat „viclenia naturală” a evreului cu cea a vulpii din blana căreia se fac tradiționalele căciuli evreiești. Astfel, șiretenia este localizată atât În capul evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceeași epocă despre mila pe care i-o insuflă evreul - „această ființă degradată și rătăcitoare, alungată de pretutindeni, vârându-se și plictisind, ființa aceasta pe care societatea a pus-o la index” -, Alecu Russo pare să continue ideea economistului francez : „Ovreiul [din Moldova] e bătut și batjocorit de mulțime, josnicia lui târâtoare stă În fața netoleranței și a prejudecăților sălbatice ale norodului, el n-are demnitatea amară a raselor decăzute ; frica lui a ajuns proverbială” <endnote id="(366, p. 109)"/>. Când evreul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidan fricos, să nu te caci În pantaloni... Fii țăran, ovreiașule” <endnote id="(311, pp. 14 și 25)"/>. „E un adevăr elementar că evreul poate fi bătut oricând de oricine - constata cu obidă F. Aderca -, ba și copiii știu că «ovreiul e fricos»” <endnote id=" (510, p. 151)"/>. Șulăm, vânzătorul ambulant de gaz dintr-o nuvelă a lui Liviu Rebreanu (Cumpăna dreptății, 1923), pare să fie prototipul acestei imagini <endnote id=" (263, p. 220)"/>. Scriitorul evreu care a Încercat să detalieze
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dintr-o nuvelă a lui Liviu Rebreanu (Cumpăna dreptății, 1923), pare să fie prototipul acestei imagini <endnote id=" (263, p. 220)"/>. Scriitorul evreu care a Încercat să detalieze chestiunea a fost Ronetti Roman, În textul Două măsuri, publicat În 1898 : „Ovreiul cela cu caftanul și perciunii, smerit și sfiicios, lunecând ca umbra și temându-se de fiecare umbră, cu ochii pe jumătate Învăluiți, ascuns În sine, parcă ar cloci o taină și i-ar fi frică să nu i se ghicească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cela cu caftanul și perciunii, smerit și sfiicios, lunecând ca umbra și temându-se de fiecare umbră, cu ochii pe jumătate Învăluiți, ascuns În sine, parcă ar cloci o taină și i-ar fi frică să nu i se ghicească - ovreiul cela este un fenomen unic În istoria omenirii. Ars pe rug, căznit cu unelte Înspăimântătoare, jefuit și alungat, prigonit pretutindeni, de râsul oamenilor și de batjocura copiilor, tremurând noaptea de grija zilei de mâine, și ziua de groaza ce-i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prigonit pretutindeni, de râsul oamenilor și de batjocura copiilor, tremurând noaptea de grija zilei de mâine, și ziua de groaza ce-i poate aduce noaptea, el totuși trăia ca mai-nainte, ceva mai smerit, ceva mai sfiicios, dar tot el - ovreiul” <endnote id="(650, p. 71)"/>. Cel care a deplâns, Într-adevăr, proverbiala resemnare a evreilor a fost poetul Haim Nahman Bialik. Vizitând Chișinăul după cumplitul pogrom din 1903, el a compus celebrul poem Orașul măcelului. Bialik nu deplângea nici violența
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al căror număr e mare - scria Alecu Russo despre Iașii și locuitorii lui În 1840 -, Își strigă marfa, ducând după ei din uliță În uliță, din ogradă În ogradă, o potaie de câini, care par a avea, mai ales asupra ovreilor, aceleași prejudecăți sălbatice și brutale pe care le are poporul nostru” <endnote id="(366, p. 127)"/>. Or, pentru țăranul român, „omul pe care-l latră câinii vrăjmaș e răutăcios” <endnote id="(184, p. 420)"/>. Această imagine cotidiană a devenit un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru țăranul român, „omul pe care-l latră câinii vrăjmaș e răutăcios” <endnote id="(184, p. 420)"/>. Această imagine cotidiană a devenit un loc comun În literatura folclorică din registrul comic. „De ce să mă amuz de pățania telalului [= negustorului ambulant] ovrei asupra căruia s-au năpustit cânii ?”, se Întreabă un personaj din romanul lui I. Peltz Țară bună (1936). Snoavele populare cu acest subiect au fost rescrise pentru gustul târgovețului și al mic- burghezului. Vezi „cânticelul comic” Herșcu Boccegiul al lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Teatrul din Iași <endnote id="(427, p. 51)"/>, sau „anecdota piperată” Cânele ovreului, versificată de G. Topîrceanu În maniera „anecdotelor populare” publicate de Theodor D. Speranția În 1888 : Într-un an, cândva-ntr-o vară, Nu știu unde, În ce sat, Un ovrei mergând cu marfă Într-o curte a intrat. Și cum intră el pe poartă Cu bagajul la spinare, Hop, Îi sare Înainte Un dulău urât și mare. Boccegiul Ițic este Înspăimântat de câinele Grivei, care latră Întruna. E nevoit să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
c-o piatră după câne Și-apoi zice : - Nu te teme ! Ține-ți inima, jupâne ! Nu știi vorba românească De la moși-strămoși lăsată, Că un câne care latră Nu te mușcă niciodată ? - Știu pruverbul, zice Ițic, Că-l avem și la ovrei, Știu prea bine... dar e vorba Dacă-l știe și Grivei ! <endnote id="(440, p. 64)"/>. Am văzut că, de regulă, evreul este considerat deștept și că, În imaginarul colectiv, acesta este un stereotip foarte puternic și stabil. Or, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se facă primejdie” <endnote id="(427, V, p. 54)"/>. De la expresia „voinicos, da’ fricos” și până la localizarea acțiunii În Codrul Herții și la spaima de tâlhari a boccegiului evreu, toate motivele par să fie preluate din textul interpretat de personajul „Ovreiul” din cadrul jocului popular de păpuși, text cules de folcloristul G. Dem. Teodorescu, În 1884, din mahalaua bucureșteană Crucea-de-Piatră <endnote id="(23, pp. 141 ș.u.)"/>. În spatele tonului persiflator al snoavei sau al jocului de păpuși se află, de fapt, o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proverbe și zicători probează imaginea- stereotip a evreului fricos și, ca atare, lipsit de aptitudini războinice : „Cal verde, armean cuminte și jidan pușcaș nu se poate”, „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut”, „E un erou, măcar că e ovrei” (proverbe românești ; <endnote id="cf. 293 ; 3, p. 38 ; 80, p. 139"/>) ; „Se grăbește ca evreul la război”, „Îndemânatic ca un evreu cu pușcă (sabie)”, „Inutilă precum o sabie la un evreu”, „Femeile, broaștele și evreii - ce mai războinici !” (proverbe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de eroism. Unul dintre eroii evrei care au marcat spiritul acelei epoci de renaștere națională a fost sublocotenentul Mauriciu Brociner, rănit de două ori În timpul luptelor de la Plevna. Lui i se potrivește proverbul ironic românesc „E un erou, măcar că e ovrei”. În propriii lor ochi, evreii s- au Împărțit În două : curajoși (cu care poți să cucerești Plevna) și fricoși (cu care nu poți s-o cucerești). Un proverb evreiesc născut În acea epocă este simptomatic : „Cu el [= cu un evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca dorobanț, În Războiul de Independență al României (1877-1878). „Cu dragoste de locul unde s-a născut, el s-a Înrolat de bună voie, făcându-și voios serviciul militar, trei ani, la infanterie.” Apoi, „huliganii antisemiți” l-au obligat pe „ovreiul Împuțit” să emigreze. El și-a reconstituit „România care mi-e dragă” În orașul egiptean Alexandria. A deschis acolo „o crâșmă românească”, intitulată „La dorobanțul român”, unde cânta un „lăutar pur-sânge țigan român” și se serveau „băuturi naționale”, mititei și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și de avocatul A. Schwefelberg În memoriile sale <endnote id=" (537, p. 85)"/>. Referindu-se la o situație asemănătoare, petrecută În București În 1936, Mihail Sebastian nota următoarele În jurnalul său : „Aseară, pe strada Gabroveni [...], atmosferă de luptă. Negus torii ovrei lăsaseră În jos obloanele și așteptau pe agresori, deciși să reziste. Cred că e singurul lucru de făcut. Dacă e să crăpăm, cel puțin să o facem cu bâta În mână. Nu e mai puțin tragic, dar e - oricum - mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cot cu soldații români” (ministru de Război, general Rășcanu) <endnote id="(448, p. 24)"/>. Acest tip de discurs Încerca să contrabalanseze zgomotoasa propagandă antisemită. Iată ce scria, În 1921, un oarecare J.D. Protopopescu Într-o carte intitulată sugestiv Pericolul ovreesc : „[Ovreiul] dă cel mai mare contingent, În toate țările, de spioni, delatori și trădători. Ori de câte ori străinii au invadat țările românești sau România, ovreiul a fost cel ce a servit ca spion și delator armatelor străine, fie În 1916-1918, fie În epoci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
propagandă antisemită. Iată ce scria, În 1921, un oarecare J.D. Protopopescu Într-o carte intitulată sugestiv Pericolul ovreesc : „[Ovreiul] dă cel mai mare contingent, În toate țările, de spioni, delatori și trădători. Ori de câte ori străinii au invadat țările românești sau România, ovreiul a fost cel ce a servit ca spion și delator armatelor străine, fie În 1916-1918, fie În epoci anterioare” <endnote id="(252, p. 37)"/>. Sunt cunoscute, de asemenea, cuvântările parlamentare și scrierile pe această temă semnate de A.C. Cuza (vezi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Învinovățirea evreilor de duplicitate, trădare și colaborare cu inamicul nu a fost specifică României. Din aceleași motive, În 1915, autoritățile țariste au deportat din zona frontului peste 500.000 de „evrei și alte persoane suspecte de spionaj”, cum prevedea ukaz-ul. „Ovreii poartă vina la toate - spune un țăran ucrainean Într-o povestire de Isaac Babel -, că sunt și cu ăia și cu ăștilalți. După război o să rămână din ei o nimica toată” <endnote id="(793, p. 143)"/>. În Rusia, pentru imaginarul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu, mon ami - spune un personaj dintr-un text de George Orwell -, un evreu veritabil ! Și nici măcar nu are bunul-simț să-i fie rușine de asta” <endnote id="(697, p. 159)"/>. Este distanța care, În limbaj popular, se măsoară Între „ovrei” și „jidan”, Într-o expresie de tipul „Tu nu ești ovrei, tu ești un jidan scârbos” <endnote id="(216)"/> sau Într-un proverb rusesc : „Nu tot evreul e jidan, ci acela e jidan care e jidan” <endnote id="(3, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]