1,297 matches
-
de Făgăraș Avram Bivol! Viteaz ostaș! Când ohabnicii olteni le tremurau degetele mâinilor La gândul cotropirii ocinelor. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Așezându-se pe marginea patului. ) . Atunci au luptat vitejește printre smârcuri Arcași de Loviștea, ai lui Constantin Spulber, răslețiți în pâlcuri . Au sprijinit din dreapta călărimea domnească A lui Radu Alună, a căror faptă vitejească Era ca fiecare călăreț să moară După ce zece dușmani doboară. CETAȘUL VOLBURĂ Punând mâna în dreptul inimii și apoi pe spada de la șold.). Noi cu credință în Dumnezeu
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
deslușite 15 Să vină la mine negreșit. Că avem multe de vorovit. POVESTITORUL În acest timp cetașul Volbură se retrage.Mircea cel Bătrân rămâne gânditor privind pe fereastra cortului prin care se văd grupuri de oșteni ce s-au sculat.Pâlcuri, pâlcuri, dintre aceștia se îndreaptă spre Olt unde se îmbăiază. Veseli, glumesc și cântă.În depărtare se aud cântecul cocoșilor, împletindu-se cu cântecul patrulei. CORUL PATRULEI ( Trecând printre corturi.). Oșteni sculați! Și vă spălați! Armele să pregătiți, Pe valahi
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
15 Să vină la mine negreșit. Că avem multe de vorovit. POVESTITORUL În acest timp cetașul Volbură se retrage.Mircea cel Bătrân rămâne gânditor privind pe fereastra cortului prin care se văd grupuri de oșteni ce s-au sculat.Pâlcuri, pâlcuri, dintre aceștia se îndreaptă spre Olt unde se îmbăiază. Veseli, glumesc și cântă.În depărtare se aud cântecul cocoșilor, împletindu-se cu cântecul patrulei. CORUL PATRULEI ( Trecând printre corturi.). Oșteni sculați! Și vă spălați! Armele să pregătiți, Pe valahi să
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
întregul popor! TABLOUL IV POVESTITORUL Mircea cel Bătrân și logofătul Neacșu se află între zidurile, pe terminate, ale Bisericii începute de domnitorul Radu I. Discută calm și cu voce domoală despre planul mănăstirii. În depărtare se văd venind un mare pâlc de cai cu călăreți.Nu departe meșterii lucrează la zidirea viitoarei mănăstiri. Scena 1. COMISUL STOLNICUL Măria-Ta! Alună a sosit! De Dragomira însoțit, Și vă roagă să fie primit Că are multe de vorovit. Călărimea toată a dezhămat ... MIRCEA
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
accentua de două ori valoarea picturii: - Privește copacul acesta! exclamă comisarul Dan Simionescu, atenționându-și colegul. E... fenomenal! Un stejar de zile mari! Apropie degetul arătător de tablou fără să-l atingă, urmărind coroana bătrână și tot atât de verde precum celălalt pâlc de arbori care coborau dealul. Alături, cascada-mică, aceeași de pe proprietatea artistului din Zăvoaia. Părea un colț de mister desprins din trupul naturii, adânc și neprevăzut, ca un animal de pradă care-și savurează cina la ceas festiv. Doru Stroie urmărea
PROMISIUNEA DE JOI (III) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351738_a_353067]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > GÂNDURI, GÂNDURI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 363 din 29 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului GÂNDURI, GÂNDURI ... Gânduri, gânduri inocente, Aleargă-n pâlcuri, dispersate, Și nu sunt indiferente, Când spre tine-s îndreptate. Doamne, cum mă mai gândesc La tine, zeiță pământească, Nu știu cum să îndrăznesc, Gândurile să te găsească. Va veni și ziua-n care Vom fi iarăși împreună Nu cred că voi
GÂNDURI, GÂNDURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350978_a_352307]
-
până la cele curative și estetice) pe care, în marea sa generozitate, pădurea le pune la dispoziția omului chibzuit: purificarea aerului și filtrarea apei, fixarea solului, cel mai eficace mijloc de apărare (îndeosebi la câmpie) împotriva vijeliilor. Unde mai punem că pâlcurile și perdelele de pădure de la șes constituie cea mai economică metodă (verificată și răsverificată) de sporire a producției agricole, întrucât știut este din experiența înaintașilor că aceste crânguri nu numai că apără plantele de furtuni, dar asigură și o foarte
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
instalațiile de irigare din zonele de câmpie ale României au dispărut aproape cu totul după Decembrie '89, spârcuite fiind de hoți, este lesne de înțeles importanța pe care o dețin, mai exact importanța pe care ar trebui să o dețină pâlcurile și perdelele de pădure din zonele agricole ale țării. Numai că și la acest capitol, România deține o nedemnă întâietate: în loc să fie mărite, suprafețele împădurite de la șes au fost mătrășite aproape în totalitate! Atunci, ce să ne mai mire periodicele
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
dureri în jar de clipe Lasă iubirea să-nfiripe Cenuși să se prefacă-n muguri Iar noi, în zbor sublim de fluturi ... (10) Georgeta RESTEMAN: AM OSTENIT ÎN TRECEREA-MI PRIN RÂNDURI Am ostenit în trecerea-mi prin rânduri Rătăcitoare pâlcuri de-ntrebări Templu de tihnă scuturând amurguri Cu gându-mi navigând în depărtări. Te văd în colțul tău de-nsingurare Scriind pe cerul clipelor povești Când versu-ți lași să-mi fie alinare Mă-ntrebi de sunt... iar eu te-ntreb de
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]
-
o bună bucată de drum pe autostradă iar apoi, de la Agios Theodoros spre munte (respectiv pantele sudice ale Munților Troodos), încă vreo 10-11 kilometri pe un traseu superb. Șoseaua șerpuia printre dealurile calcaroase ornate cu arbuști, livezi de măslini și pâlcuri de viță de vie terasată, toate formând un minunat ansamblu coloristic în nuanțe de verde, împodobind coastele stâncoase precum niște dantelării croșetate din fire de viață. Pe măsură ce ne apropiam și urcam, pentru că pe toată această porțiune șoseaua trudește din greu
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
de istorie Lefkara („lefka” - piatră și „ori”- alb, în greacă) - satul pietrelor albe - iată o denumire ce reflectă tocmai așezarea lui acolo unde rocile de calcar și siliciu asemenea unor limbi stâncoase, albe, se zăresc ca niște ochiuri dantelate printre pâlcurile de arbori și arbuști din peisajul superb al munților din împrejurimi. Casele Lefkarei, construite în stilul arhitectural tradițional și ornamentate cu binecunoscuta „piatră de Lefkara” și acoperișuri din țiglă de lut dau satului o notă distinctivă. Lefkara este, de fapt
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
zâmbesc. N-am mai intrat de mult aici. E chiar în fața tribunalului. Ultima dată, un nebun a dat cu spray lacrimogen în fast-food. Încă am un sentiment de...insecuritate. Plec spre Piața Libertății. E ora când se termină cursurile liceenilor. Pâlcuri mici și mari bântuie, spre toate direcțiile. Mă trezesc în spatele unei doamne, care cerceta o carte de la vânzătorii ambulanți/stradali. Dacă unii ar fi trecut mai departe, având frisoane/coșmaruri cu deciziile ei ferme, de pe vremea când lucra la personal
DE CE PLÂNG OAMENII? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356761_a_358090]
-
treceau la apă oamenii și sălbăticiunile, nu se mai deslușeau decât răzlețe și ca suind din adâncuri, urletele haitei de lupi. Dar preț de un zbor de corb doar, dincolo de spinarea ascuțită a crevasei și luând în răspăr crivățul, câteva pâlcuri cu jnepeniș își îndesau cetina printre pietrele crescute acolo, direct pe 9 acoperișul pământului. Între rocile acelea se prăbușise, apoi ... se ridicase și dansase ca să nu moară înghețată femeia cu pletele-i negre resfirate în vânt și pleoape vinete sub
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
aici, toata cremă urbei, a orașului din care nu se vede în zare decât vag, turnul centralei electrice,- colo un gigant care se încăpățânează să le dea cu tifla zecilor de acoperișuri din țigla italienescă, azi la modă în tot pâlcul de vile cu piscină spaniolă și gazon englezesc retezat cu coasă manuală. Ceea ce nu se vedea de la distanță este burgul sau ceea ce a mai rămas din fortăreața săseasca de Ev Mediu,- casele sever aliniate pe stradele suprapuse peste tot atâtea
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
zorilor și țânțarii erau acum inofensivi. Se prefigura o zi frumoasă, chiar dacă nu era promițătoare în temperaturi ridicate și nici nu ne doream asta. Pe lac, din când în când, o broască țestoasă își scotea capul deasupra apei, în zona pâlcului de stuf. Acest lucru nu era de bun augur pentru intenția mea de a pregăti o prăjină din carbon, ușoară, de opt metri lungime, pentru ca iubita mea să se distreze prinzând eventual vreun pește. Numai că, prezența broaștei lângă prăjină
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
pe platou și alergam să înțep peștele. A fost un mic dejun cu întreruperi, dar numai pentru mine, căci amica mea își vedea calmă de masă și privea cu interes la cârdul de lebede ce apăruseră pe luciul apei, după pâlcul de stuf. Masculul-tată mergea țanțoș, însă vigilent în fața cârdului, iar mama-lebădă domina ariergarda. Cei cinci pui, mărișori, însă tot cu penele colorate în maro spre gri, se avântau în urma tatălui pe luciul lacului. Părinții aveau un colorit de un alb
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
pline cu apă și gheață și câte un tufiș ici și colo, mai mult ramuri uscate și dese era cam tot ce putea fi descris despre mediul înconjurător. După un drum de cîteva minute locotenentul se afla la marginea unui pâlc de arbori în mijlocul cărora se afla un mic lac. Soarele nu se se vedea nicăieri de sub stratul gros de nori cenușii. -Aproape că nu vă mai zăresc auzi locotentul vocea lui Lup Katak. -Sunt printre tufișurile astea. Drept înainte este
FORTĂREAȚA – PARTEA A III- A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369261_a_370590]
-
-Aproape că nu vă mai zăresc auzi locotentul vocea lui Lup Katak. -Sunt printre tufișurile astea. Drept înainte este un lac. -Da! Dar aveți grijă. Se pare că acolo e cineva. Nu trecu mult timp și locotenentul reveni la marginea pâlcului de copaci de unde plecase. Înintea lui mergea cineva cu mîinile ridicate iar locotentul se afla în spatele lui cu una din arme într-o mână. Intrară amândoi în mașina blindată și Lup Katak putu vedea un om neîngrijit cu haine lungi
FORTĂREAȚA – PARTEA A III- A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369261_a_370590]
-
în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului Țara tuturor Pustiu .Cât vezi cu ochii piatră Și peste ea , un strat gălbui , uscat , Aici nu-i iarba verde niciodată Deși pământu-i binecuvântat . Din loc în loc ,eucalipt în pâlcuri La umbra lor tresare parcă viață . Orașele ascunse după dealuri , Sau prin deșert în oaze-ți ies în față . E soarele stăpân pe aceste plaiuri Sub mângâierea vântului fierbinte , Ce ziua te-mpresoară cu căldură Iar noaptea frigu-n oase te
TARA TUTUROR de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369588_a_370917]
-
data nașterii poetului Ovidiu, 20 martie (41 i.d.H.). Restul zilelor sale, poetul Ovidiu, le-a trăit pe o insulă a Mării Negre de fapt, azi lac format prin închiderea cu nisip a unui golf (formându-se un lac din cauza unui pâlc de nisip acumulat în timp de atunci, azi celebra Mamaia), aflată în apropierea țărmului unde s-a înființat, de altfel, și localitatea care-i poartă numele, nu foarte departe de localitatea Tomis cu cca 7km. Datorită acesteia, "primul mare poet
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
stau. Succes la concurs! o mai auzi înainte să se piardă în întuneric. Campionatul național de șah se ținea în noul club muncitoresc, aflat la nici două sute de metrii de hotelul unde fuseseră cazați. Turnurile clădirii se vedeau răsărind printre pâlcurile de brazi încă de la hotel și Șerban, care nu mai fusese niciodată până atunci în această localitate, era curios să afle pe ce clădire importantă puseseră stăpânire conducerea Partidului Muncitoresc și cum au reușit să își împrăștie tablourile cu membrii
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
pedala accelerației torturând cauciucurile ce chelelăiră pe asfalt în timp ce mașina se zmuci că împinsă de curentul timpului și cu viteză maximă trecu pe langă bărbatul ce-și linse buzele de plăcere și după ce luminile de poziție ale Mustangului,dispărură după pâlcul de stejari din apropiere,bărbatul aruncă țigarea și știind că de motel îl desparte doi kilometri de autostradă, grăbi pasul pentru a ajunge la motelul situat pe partea dreaptă a drumului. * * * Mulțumită de cum ieșise din scenă și sperând că impresionase
STRĂINUL de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352782_a_354111]
-
se pregătea să închidă fereastra tocmai atunci străzile începură să se învioreze de un zumzet nou, de un freamăt în creștere care îi trezi, iarăși, interesul. Era exact ora când ieșeau elevii de la liceul orașului, mergând spre case grupuri-grupuri în pâlcuri vesele. În discuțiile lor Karl simțea o plăcere greu de explicat, auzind freamătul conversațiilor dintre ei, acea revărsare a bucuriei vieții, glasuri suave și înflăcărate ale tinereții. În situația lui de profesor, Karl recunoștea aproape pe toți elevii care treceau
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
stăteau și ei nemișcați și respectuoși la câțiva metri, parcă presimțind ce-l muncea pe moș Anghel. Și ei, ca și bătrânul, așteptau să fie luminați. Și zăboveau... -Care-i povestea, tată? întrebă popa, dar privind cu o veselie curioasă către pâlcul de săteni cam stânjeniți care, era vădit, voiau și ei același lucru cu bătrânul: lămuriri. Zâmbi a înțelegere, îndemnând la mărturisire. -În joia dinaintea Izvorului Tămăduirii, am plecat la frate-meu de la oraș. Îmi promisese că dă pe la noi de
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
strângea fericită acel braț cu ambele mâini. Se simțeau bine împreună. Vorbeau cu lux de amănunte despre Sinaia și istoria sa, priveau, se opreau să admire câte o vitrină ori o vilă sau hotel, un spațiu amenajat pentru copii, un pâlc de brazi înalți și bătrâni acoperiți de zăpadă, plecau râzând și gesticulând ușor pentru a fi mai convingători și se priveau ades în ochi oprindu-se din mers în clipe de extaz. La un moment dat, în zona centrală a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353613_a_354942]