13,312 matches
-
rămîne din memoria mea de femeie umblată printre oameni în lume ce mai rămîne după ce sfînta treime a morții mă tăvălește prin sare și mă linge ca o cățea care-și linge cățeii apoi trece prin mine ca apa prin pînză și mă spală de sînge cu sînge Legea eternă Ea știa totul. Ea știa tot ce se poate ști despre cele omenești și despre cele divine Fiindcă știa tot ce un om poate ști despre capriciile marilor zei ea știa
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
generalizate. Din „gânduri frământate cu lacrimi”, din silențioasa solitudine se naște acea nevoie de armonie și lumină, de regresiune spre edenul prunciei și pavăza în fața agresivității timpului, irepresibila sete de puritate ca perenă întoarcere la primordialul izvor al mitopoiezei: „pe pânzele albe ale destinului/ dăltuind flori-de-nufăr/ îngemănate cu flori-de-colț/ încrustate pe sufletul meu/ ce plânge după nostalgia fulgilor/ și a zăpezii dintâi“ (Tainică amintire). Există mereu un filon elegiac de amintire leopardiană și eminesciano-nichitiană în același timp al compenetrării între stihiile
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
motiv de venerare, Visa perfecțiunea prin tine-ntruchipată. Atunci, ți-a pus în iris mult verde din câmpii, În păr un miez de noapte prins într-o peruzea, Un clopot alb să-ți bată în piept când cade-o stea Și pânza de-ntuneric o rupe în fâșii. Dorind să îți aducă speranța mai aproape Un curcubeu de vară ți l-a-mpletit brățări. Liber să-ți zboare visul în cele patru zări O aripă de flutur ți-a desenat sub pleoape. Să poți
FEMEIE, SUFLET ÎNGEMĂNAT de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380655_a_381984]
-
motiv de venerare, Visa perfecțiunea prin tine-ntruchipată. Atunci, ți-a pus în iris mult verde din câmpii, În păr un miez de noapte prins într-o peruzea, Un clopot alb să-ți bată în piept când cade-o stea Și pânza de-ntuneric o rupe în fâșii. Citește mai mult Te-a făurit Preabunul, cândva, fără de daltă,Din coasta-nsuflețită a primului bărbat.Cu-aleasă măiestrie și drag te-a modelatO zi și-o-ntreagă noapte, punându-ți laolaltăUn trup frumos
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
fii motiv de venerare,Visa perfecțiunea prin tine-ntruchipată.Atunci, ți-a pus în iris mult verde din câmpii,În păr un miez de noapte prins într-o peruzea,Un clopot alb să-ți bată în piept când cade-o steași pânza de-ntuneric o rupe în fâșii.... XXV. SĂRUTUL, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015. Tu știi să mă iubești în felul mării; ori prea învolburat, ori prea tăcut îți simt pe buze febra așteptării
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
beteaga mi-e cărarea, prea mi-s toate peste poate, prea mi-e poatele bolnav, prea mă arde lunecușul, prea mi-e urcușul gângav. M-am cuplat la fus bătrân, al bunicii din poveste care tors-a neîncetat ani întregi pânze modeste pentru fata nemurita, dar răpusa de somn greu, de o zână, mătrăguna, cu tupeu de Dumnezeu, Fusul meu, orar, sfârâie în vara de se-ncinge tot, se răcește apoi, surd mi-l spală toamnă, cu suspin-hohot, cănd cade ninsoarea
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
și tonul ca referent optic, printr-o subtilă alunecare a discursului imaginea iese din cadrele sale fizice, își pierde opacitatea și se luminează asemenea unei ferestre. Și ea chiar este un fel de hublou prin care Stoichiță privește realitatea de sub pînza apei, lumea aceea colcăitoare care n-a mai apucat să se exprime în imagine ori a fost deposedată de carnea proprie printr-un proces continuu de sublimare. Aici, în subteranele vizibilului, istoricul de artă se confruntă, de fapt, cu istoria
Victor Ieronim Stoichiță sau despre privirea prin tablou by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10244_a_11569]
-
tot mai dedicat construcției. Ceea ce nu e ușor în terenul saturat de apă. Te duce un gînd spre locuințele lacustre. Am locuit la hotelul Ho Guom (citit Ho-Gîm), în "down town ", printre magazine de artă unde abundă mătasea, lemnul, argintul, pînza pictată în culori sau doar cu tuș. În apropiere se află centrul spiritual al orașului, Lacul Pagodei Sabiei Restituite. Lacul este destul de mare pentru noi, deși e cel mai mic din Ha Noi. Un viteaz din secolul XI a luptat
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
Insule înalte de pînă la 400 de metri, împădurite, nelocuite, sau simple stînci ieșind din apă. Vapoarele se înghesuie la mal, se sare din punte în punte, ca la Lepanto. Un astfel de vas, echipat cu motor dar avînd și pînze tradiționale, ne-a dus printre aceste magnifice și inexplicabile coline ieșite din mare. Ha Long - Baia Dragonilor - are pe insulele mai mari peșteri uriașe, extinse pe verticală la zeci de metri. Sînt iluminate, amenajate, pot fi vizitate cu uimire pentru
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
aibă grijă de ea și de afluenții ei. „Fluviul cu unde frumoase”, cum Îl numea Hesiod, va continua să fie slăvit de cântăreți, cu flautul și cu lira, cu verbul și cu culoarea, imortalizând În versuri, imnuri, cantate și pe pânze ipostazele de măreție ale acestei ape-rege a continentului Europa. (Din volumul „ARBORELE DE APĂ”,În pregătire pentru tipar.) (Fotografii realizate de Valentin Pițigoi) DANUBIUM NOSTRUM curge-n vecie - cântec de mamă. ea se adună, ea se destramă, din palma cerului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
acesta. Iar ați venit? - Da doctore. Știți În problema identificării Mariei Brumaru. Cea de la Făurei. Ți-am adus-o ieri În sacul acela... - Ah, da... Mi-amintesc, zise el brusc lămurit. Deschise ușa unei alte despărțituri. Scoase un sac din pânză cauciucată. - De fapt n-a rămas cine știe ce. Un picior de la genunchi În jos, câteva degete și fragmentele din Îmbrăcămintea ce a mai putut fi recuperată, preciză el În vreme ce dezlega gura sacului. Apoi, Îi răsturnă conținutul pe masa acoperită cu tablă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Cu timpul, inițiala mea neliniște vizuală avea să se transforme și să se îngemăneze cu o mult mai intensă neliniște auditivă. După câteva luni am înțeles nu numai că sunt înconjurat de catedrale, dar și că sunt prins inevitabil în pânza de păianjen a clopotelor lor. *** Totul începe în Bamberg: un orășel universitar, cu mii de biciclete studențești, cu o solidă bază americană în apropiere și, mai ales, cu o mirabilă excepție arhitectonică (căci clădirile medievale nu au fost atinse de
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
într-o oglindă. În acest caz, meritul pe care Leonardo nu face nici un efort să și-l ascundă e acela de a fi (sur)prins într-o oglindă magică himera neprihănirii absolute și de a o fi imortalizat pe o pînză care dăinuie. Dar sugerînd astfel narcisismul Doamnei cu hermina, pictorul indică - oblic și discret, precum privirile modelului - și propriu-i narcisism. Leonardo pare a spune, peste veacuri: Priviți la cîte nivele am încifrat mesajul. Voi, contemporanii mei, cu toată știința
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
rubrică de carte într-una de călătorii, dau un atac la biblioteca (românească!) a bunei mele gazde. Din ea, găsesc numai bună de scos pe masă și luat la răsfoit o superbă ediție format mare, legată în imitație (sic!) de pînză de sac, cu funde din mătase ruginie, pe care o ștanță neagră a pus așa: Maria (caligrafiat, stil semnătură) REGINA ROMÂNIEI. PATRU ANOTIMPURI DIN VIA}A UNUI OM. Jos: ILUSTRA}II DE N. GRANT. Negru pe roșcat. Vizibil și sever
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
pas înafara durerii. Locul meu este tot mai nesigur în regn Și-mi sprijin tâmpla Și genunchiul Ce au prins rădăcini în cerneală mov. Am vocația libertății de-a vorbi Despre Cocoșii de tablă din foișorul de foc În timp ce Sub pânză din cortul cazon, Eroii se îmbată cu gloria personală Și vinul închegat în febra Altei bătălii Ce ni se lipește de trup Că o cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
A pus mâna dar se pare că nu-i de ajuns. • Sufocat de nonvaloare. • În unele cazuri, daca as înțelege întrebarea, poate aș găsi și răspunsul... • Cuvintele duc uneori în locuri tainice. Dar nu e obligatoriu să le urmezi. • „Toate pânzele sus! Până în pânzele albe!” • Speranța moare penultimă... Înaintea noastră. • Nefericit de profesie. • Ideile mele proprii vin de la mării filozofi ai omenirii (citat). Dacă alegi între două rele dai sigur de belea. Viața e făcută cam așa: bărbaților le place să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dar se pare că nu-i de ajuns. • Sufocat de nonvaloare. • În unele cazuri, daca as înțelege întrebarea, poate aș găsi și răspunsul... • Cuvintele duc uneori în locuri tainice. Dar nu e obligatoriu să le urmezi. • „Toate pânzele sus! Până în pânzele albe!” • Speranța moare penultimă... Înaintea noastră. • Nefericit de profesie. • Ideile mele proprii vin de la mării filozofi ai omenirii (citat). Dacă alegi între două rele dai sigur de belea. Viața e făcută cam așa: bărbaților le place să se asocieze în jurul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a primit ordinul (neverosimil, proletcultist post festum!) de-a arde fără discernămînt toate cărțile apărute înainte de 1948: "Sînt siderat. Pierdut o zi în bibliotecă, răbduliu, cotrobăind prin rafturi colbuite, citind la întîmplare pagini, casete editoriale, mîngîind coperte și legături în pînză, socotind cam ce-aș putea salva din naufragiu. Ales vreo șaptezeci de opuri (ediții princeps în majoritate) semnate Iorga, Arghezi, Lovinescu, Blaga, Radu Gyr, Holban, Camil, Hortensia Papadat-Bengescu (ce suferință să optezi pentru o carte în detrimentul alteia sortită dispariției!) pe
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
de Petrașcu și Iser. I s-a propus însă un preț de nimic, dar efectiv de nimic. Atunci cred că a vândut trei tablouri, dintr-un total de șaptezeci. A fost atât de supărat de faptul că se minimiza valoarea pânzelor din colecție încât a preferat să le facă cadou. Când prietenii, rudele, vecinii veneau să se despartă de noi, înaintea plecării, tatăl meu le dăruia câte un tablou. Acesta a fost sfârșitul colecției, cu excepția câtorva portrete de familie care au
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
Domnului, cărora li se îngăduie, efemer, să "negocieze" cu "zorile, surorile", pentru a nu se grăbi să "ne năvălească, până nu și-o găsi dalbul pribeag un car cărător, că e cărător... din țara cu dor, în cea fără dor...". Pânzele eterofonice diafane sunt comparabile cu adevărate sufluri vitale, suprasensibile. Ascuțit ca o lamă de fierăstrău, sunetul corzilor (simbol al purificării de sine) încheie momentul într-o notă de maximă spiritualizare. E ca și când am fi conectați direct la însuși limbajul Instanțelor
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
pas înafara durerii. Locul meu este tot mai nesigur în regn Și-mi sprijin tâmpla Și genunchiul Ce au prins rădăcini în cerneală mov. Am vocația libertății de-a vorbi Despre Cocoșii de tablă din foișorul de foc În timp ce Sub pânză din cortul cazon, Eroii se îmbată cu gloria personală Și vinul închegat în febra Altei bătălii Ce ni se lipește de trup Că o cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
A pus mâna dar se pare că nu-i de ajuns. • Sufocat de nonvaloare. • În unele cazuri, daca as înțelege întrebarea, poate aș găsi și răspunsul... • Cuvintele duc uneori în locuri tainice. Dar nu e obligatoriu să le urmezi. • „Toate pânzele sus! Până în pânzele albe!” • Speranța moare penultimă... Înaintea noastră. • Nefericit de profesie. • Ideile mele proprii vin de la mării filozofi ai omenirii (citat). Dacă alegi între două rele dai sigur de belea. Viața e făcută cam așa: bărbaților le place să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dar se pare că nu-i de ajuns. • Sufocat de nonvaloare. • În unele cazuri, daca as înțelege întrebarea, poate aș găsi și răspunsul... • Cuvintele duc uneori în locuri tainice. Dar nu e obligatoriu să le urmezi. • „Toate pânzele sus! Până în pânzele albe!” • Speranța moare penultimă... Înaintea noastră. • Nefericit de profesie. • Ideile mele proprii vin de la mării filozofi ai omenirii (citat). Dacă alegi între două rele dai sigur de belea. Viața e făcută cam așa: bărbaților le place să se asocieze în jurul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de altfel de structura Sfintei Sfintelor. În deschiderea omiliei a doua, episcopul nyssean descrie Sfânta Sfintelor ca fiind „Cortul sacru al Mărturiei” și reflectează asupra acestei descrieri notând contrastul dintre exteriorul și interiorul său. Exteriorul constă din cortine realizate din pânză de in și piei de capră. Interiorul este împodobit cu aur, argint și pietre prețioase; regăsim aici Arca, Scaunul Milei, cădelnița și altarul; intrările sunt acoperite de văluri albastre, purpurii, galbene ca inul, stacojii, întrețesute împreună măiestrit, cu fir strălucitor
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
pictorul manipulează lumina și perspectiva pentru a crea o atmosferă de vis. Cele mai reușite dintre picturile sale par să absoarbă nu să reflecte, în textura lor bogată, atributele romanticului peisaj din ținutul Kent. Expoziții grupând iarăși și iarăși aceleași pânze impresioniste sau disecând cele mai mici segmente ale operei unor Van Gogh sau Picasso au, de la un moment dat, o valoare educativă limitată, indiferent de succesul lor de public. Cele câteva manifestări recente, la care m-am referit în rândurile
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]