8,467 matches
-
istoric hotărnicia Târgului Bârlad se întindea până la râul Prut,acum orașul este delimitat de cursurile de apă :pârâul Simila,râul Bârlad,pârâul Vărămizoaia și pârâul Valea Seacă. Pictorul N.N.Tonitza a imortalizat pe pânză cursul mijlociu al pârâului Valea Seacă,pârâu ce trece pe sub Podul Verde,pe sub Podul de Piatră,pe sub Podul Pescăriei și se varsă în râul Bârlad. In apropiere se găsesc Galeriile de Artă ce-i poartă numele. Aceste galerii reprezintă o oază de cultură într-o zonă sistematizată
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
canalizare existent al municipiului Fălticeni este de tip unitar și colectează apele uzate menajere, industriale și pluviale în patru canale colectoare urbane, după cum urmează: - Canalul colector A - deservește partea sud-vestică a orașului (zona Filaturii), are secțiunea Dn 400-600 mm, urmărește Pârâul Târgului (Buciumeni) până la stația de epurare, racordându-se la colectorul principal orășenesc în aval de deversorul general CD2. - Canalul colector B - începe de la Școala Generală nr. 5 cu secțiunea Dn 300 mm, apoi în partea sud-vestică a zonei centrale (Primărie
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
epurare. Deficiențe de funcționare - ca urmare a reducerii consumurilor de apă, debitele canalizate s-au redus, fapt ce a condus la reducerea vitezelor de circulație, favorizând depunerile. Practic, săptămânal colectoarele principale sunt revizuite și curățate. - amplasamentul canalului OV90/150, limitrof pârâului Buciumeni are tendințe de alunecare. Necesitatea și oportunitatea investiției Datorită dezvoltării socio-economice a orașului Fălticeni (construirea de noi locuințe cu grad ridicat de confort, precum și altor edificii), rețeaua de canalizare existentă nu mai satisface din punct de vedere tehnologic, cerințele
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
utilizând conducte existente și necesitând o suplimentare a acestora). Ob.1.5 Colector principal 3 - C.P. 3 Colectorul principal 3 - C.P.3 - existent, deservește zona de sud a municipiului Fălticeni, începând cu punctul 112 a rețelei, punct amplasat pe strada Pârâul Buciumeni, continuând pe strada G. Grămadă, până în punctul 111, aferent colectorului principal 2 - C.P.2. Lungimea acestui colector este de 4460 m, se va reabilita cu conducte de PVC cu diametre cuprinse între 300-600 mm (utilizând și conducte existente
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
aripi pline de solzi tăioși, ochii sticloși și ghiare mai ceva ca de urs. Mereu mereu făceau câte ceva rău... Odată, Într-o vară, zmeii și balaurii s-au gândit să fure toată apa de pe pământ. Unde găseau un izvor, un pârâu, râu sau mare, se Înghesuiau buluc și sorbeau toată apa, până la ultima picătură.Mergeau pe sub pământ, zburau pe deasupra pământului În căutarea apei.Zmulgeau pădurile, sfărâmau munțti, doar doar or găsi un firicel de apă.De prin sate furau apa din
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
prima oară la 1790. Toponimul provine de la stratul de gresii dure (lespezi) care apar în malul Siretului sub depozitele de terasă. Alte toponime: - Arini - teren puternic erodat de izvoarele care se adună la marginea de est a pădurii Trestioara, formând pârâul cu același nume. Se mai numește „Între pâraie”; - Bahna - loc mlăștinos acoperit cu iarbă sau stuf;Barbu - loc de pământ fertil, în continuarea lotului de După Biserică, până la D.J. 208, în satul Bursuc Deal; - Bălătău - fânaț mlăștinos, la hotarul dintre Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și Heci, în lungul Drumului Mănăstirii, unde bat vânturile dominante de la N la S; - Maranda - lot la Heci, între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, până la Bursuc Vale; - Moara lui Haim - loc pe stânga pârâului Trestioara, lângă podul de peste pârâu, spre Probota. Moara a fost proprietatea evreului Haim. - Movilă - teren arabil la hotarul de SV al Heciului cu comuna Tătăruși, unde a fost o movilă încă dinainte de Alexandru cel Bun; - Odaie - loc din dreapta Siretului, la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Mănăstirii, unde bat vânturile dominante de la N la S; - Maranda - lot la Heci, între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, până la Bursuc Vale; - Moara lui Haim - loc pe stânga pârâului Trestioara, lângă podul de peste pârâu, spre Probota. Moara a fost proprietatea evreului Haim. - Movilă - teren arabil la hotarul de SV al Heciului cu comuna Tătăruși, unde a fost o movilă încă dinainte de Alexandru cel Bun; - Odaie - loc din dreapta Siretului, la hotarul cu Probota unde veneau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bordeie, care formau o așezare mică numită „Odaie”; - Oică - teren arabil între calea ferată și drumul Probotei, vecin cu Odaia;Olaru - tarla în Bursuc Vale, paralelă cu După Tău, până în Siret; - Paschievici - tarla la Dumbrava, de la Alexandru Curcă la Toma; - Pârâul Lupilor - afluent pe stânga pârâului Pietrosu, ambele izvorând din pădurea Buda. Aici s-au efectuat mai multe foraje geologice pentru cercetarea nisipurilor silicioase, bune pentru fabricarea sticlei și în industria siderurgiei; - Pârâul Pietrosul - izvorăște din Dealul Buda și străbate satul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mică numită „Odaie”; - Oică - teren arabil între calea ferată și drumul Probotei, vecin cu Odaia;Olaru - tarla în Bursuc Vale, paralelă cu După Tău, până în Siret; - Paschievici - tarla la Dumbrava, de la Alexandru Curcă la Toma; - Pârâul Lupilor - afluent pe stânga pârâului Pietrosu, ambele izvorând din pădurea Buda. Aici s-au efectuat mai multe foraje geologice pentru cercetarea nisipurilor silicioase, bune pentru fabricarea sticlei și în industria siderurgiei; - Pârâul Pietrosul - izvorăște din Dealul Buda și străbate satul de la est la vest, vărsându
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tarla la Dumbrava, de la Alexandru Curcă la Toma; - Pârâul Lupilor - afluent pe stânga pârâului Pietrosu, ambele izvorând din pădurea Buda. Aici s-au efectuat mai multe foraje geologice pentru cercetarea nisipurilor silicioase, bune pentru fabricarea sticlei și în industria siderurgiei; - Pârâul Pietrosul - izvorăște din Dealul Buda și străbate satul de la est la vest, vărsându-se în stânga Siretului; - Pârâul Trestioara - izvorăște din Pădurea Trestioara și străbate satul Heci de la vest la est, vărsându-se pe dreapta Siretului. La vărsare se numește Heciu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din pădurea Buda. Aici s-au efectuat mai multe foraje geologice pentru cercetarea nisipurilor silicioase, bune pentru fabricarea sticlei și în industria siderurgiei; - Pârâul Pietrosul - izvorăște din Dealul Buda și străbate satul de la est la vest, vărsându-se în stânga Siretului; - Pârâul Trestioara - izvorăște din Pădurea Trestioara și străbate satul Heci de la vest la est, vărsându-se pe dreapta Siretului. La vărsare se numește Heciu; - Pe Deal - teren arabil de cea mai bună calitate pentru agricultură, așezat pe terasa medie Pașcani, de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
spun că numele pădurii vine de la faptul că arborii, majoritatea de fag, sunt drepți ca trestia; - Velnița - loc de pășune, la Dumbrava ; - Viișoara - pășuni de coastă la Dumbrava, la sud de familia Crăciun; - Zăton - loc de la gura de vărsare a pârâului Trestioara (Heci), unde se amenaja un baraj (ca o zătulă), pentru a se prinde pește; - Zăvoi - pădurice din Lunca Siretului formată din plopi, răchite, sălcii, arini, pe teritoriile satelor Buda, Lespezi, Heci;Zăvorul Sirețelului - loc mai strâmt al Văii Sirețelului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
2000 î.Chr.), lucru dovedit de urmele prezenței omului paleolitic, din Dealul Peter (370 m), în special în satul Dumbrava, dar și în vecinatate, la Probota, la Tătăruși, Valea Seacă, Pașcani, Ruginoasa, Stolniceni-Prăjescu. La Dumbrava, pe versantul ce coboară spre pârâul Sirețel, s-au descoperit piese de silex și gresie, de aspect gravitian, topoare din marnă aparținând eneoliticului, precum și fragmente ceramice de tip Noua (Cercetare V. Chirica, M. Tănăsachi, 1983, p.339; Colecția Școlii Hârtoape și Dumbrava.) Urme de locuire din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
spre Vânători, s-au descoperit fragmente ceramice și o greutate de lut ars, eneolitică și fusaiole bitoncronice, toate aflate în colecția învățătorului I. Gordin, din Lespezi. Așezări cucuteniene sunt semnalate de asemenea între satele Buda și Budeni și la intersecția pârâului Buda cu drumul județean 208. La Bursuc-Deal, au fost descoperite trei lame și un fragment de topor din neoliticul primar, de către muzeograful Daniel Sava, în 2008. În epoca bronzului (2000-1150 î.Chr.), se dezvoltă creșterea animalelor, populația tracogetică preferând terenurile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
privilegiați, stăpâni pe pământuri. Petru Mușat (1375-1391) a înlesnit organizarea bisericii ortodoxe în Moldova, iar Mănăstirea Probota avea să fie printre primele, dacă nu chiar prima biserică ortodoxă din Moldova (1391). La 18 aprilie 1409, satul Heci, situat la vărsarea pârâului Trestioara în Siret, era „dăruit Mănăstirii Sf. Nicolae din Poeana”, ceea ce înseamnă că satul exista la acea dată, de cel puțin trei generații (sec. al XIII-lea), după cum susține profesorul arheolog V. Chirica, în „Monografia orașului Pașcani”, 2000, pag. 24
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Marin Caba. După alegerile din 2000: - Primar Gheorghe Ștefan; - Viceprimar Laurențiu Caba; - Secretar Corina Gherman. După alegerile din 2004: - Primar Ioan Lazăr; 2.3.1 SATUL BUDA Este situat la NE, la 4 km de centrul comunei Lespezi, pe valea pârâului Pietrosu, care izvorăște de sub Dealul Buda și se varsă în Siret, pe partea stângă. „Buda” este un cuvânt de origine slavă și înseamnă locuințe retrase în pădure sau locuințe de curătură. Poate proveni și de la un oarecare proprietar Buda. Satul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
30 de salariați, 400 de persoane ocupate în agricultură, 15 șomeri și 85 de navetiști. Familii de gospodari: Chiriacescu, Apostol, Crețu, Gheorghică, Petrescu. V.S. 2.3.5. HECI Heci - sat așezat în partea de vest a comunei Lespezi, la vărsarea pârâului Trestioara în Siret, pe terasa medie și terasa de luncă a râului. Este o așezare veche, atestată documentar la 18 aprilie 1409, în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), care menționa: „am dat mănăstirii Sf. Nicolae care-i în Poeana Siretului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1869). Casele sunt construite din cărămidă (40%), chirpici (30%), iar restul din vălătuci din lut și lemn. Casele sunt acoperite cu internită, carton, paie și stuf. Primele case din satul Heci au apărut de o parte și de alta a pârâului Trestioara, în special pe panta de nord care este mai domoală, centrul satului fiind în locul unde sunt biserica și școala. Între timp, locuințele s-au extins și în Lunca Siretului, dincolo de calea ferată, mai ales după al doilea război mondial
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Trestioara, în special pe panta de nord care este mai domoală, centrul satului fiind în locul unde sunt biserica și școala. Între timp, locuințele s-au extins și în Lunca Siretului, dincolo de calea ferată, mai ales după al doilea război mondial. Pârâul Trestioara oferea apă pentru animale, păsări, irigații, spălat rufe, iar pânza freatică prin izvoare asigura apă potabilă ; a fost folosit și ca sursă de energie pentru mori de apă sau mecanice la Lișman (Șoca), Guriță, Țărnă, Petrică Boroiană și Moara
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fost folosit și ca sursă de energie pentru mori de apă sau mecanice la Lișman (Șoca), Guriță, Țărnă, Petrică Boroiană și Moara lui Haim de lângă Herdea. Chiar moara electrică actuală a lui Vasile Boroiană, de lângă Căminul Cultural este tot lângă pârâu. În evul mediu, bucovinenii din zona de munte care nu aveau pământ veneau vara pe Valea Siretului la muncă și se adăposteau în mici așezări numite odăi (grupe de case mici sau chiar bordeie), în apropiere de conace sau „coșare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de munte care nu aveau pământ veneau vara pe Valea Siretului la muncă și se adăposteau în mici așezări numite odăi (grupe de case mici sau chiar bordeie), în apropiere de conace sau „coșare”. La Heci este un loc între pârâul Trestioara și râul Siret, la granița cu Probota pe care atât hecenii cât și probotenii îl numesc „La Odaie”, iar pe dealul Heciului, peste drum de cimitirul local, se numește „La Coșeri”. Odăile erau locuite din primăvară până toamna târziu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și Toader Chiriacescu din Heci. Au fost renumiți tatăl și unul dintre frați, Jenică Chiriacescu și Fasailă de lângă bariera de la Heci. La Lespezi, au fost Grigore Airinei și Gheorghe Botez. Morăritul, la fel o meserie veche, mai ales că pe pârâul Trestioara și râul Siret au fost mai multe mori de apă. Pe Siret au fost mori de „bătut șiacul”. Meseriile apărute în a doua jumătate a secolului al XIX - lea au fost cele legate de fabricarea sticlei la Lespezi. Ingineri
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lapte, a Serei Sericicole, sistematizarea centrului civic al Lespezilor, asfaltarea drumurilor județene din zonă. Visul inginerului Ion Rotaru a fost construirea unei noi fabrici de sticlă, motiv pentru care a adus specialiști să foreze teritoriul. După mai multe foraje pe Pârâul Lupilor din pădurea Buda s-a descoperit că nisipul din aceste locuri are peste 80% cuarț, fiind de cea mai bună calitate. Fiindcă a existat și opoziție însă, lucrurile s-au oprit în acest punct. Inginerul Ion Rotaru a continuat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cînepă verde/ Pusă la topit/ Așa și sufletul patriei (Sufletul Patriei, p. 28). În Sufletul Patriei apare și unul dintre cele mai reușite texte ale cărții: la început evocare, continuată de răsfrângerea în imaginea mitologică a unui animal-alter-ego: "Mai visez Pîrîul Roșu/ și văd o femeie tînără/ Calcă peste umbrele care se lasă pe ape/ Fără să se teamă de cleștii racilor/ Fără să se sperie de zvîcnetul peștilor/ ș...ț Așa trece cum trecuse racul meu visător/ peste jăratec/ Iar
Poeme în regie proprie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9330_a_10655]