820 matches
-
la picantul cancan, seara, în dormitorul lor, până să apară mademoiselle Bastien, cine este cea mai mare maestră de dans ? Cine flutură cearșaful gonflat ? Margot ! aclamă cu toatele. Ce importanță are că ai să fii consemnată șapte duminici ? Sau cine o să pârască ? Așa, încă o forfecare a picioarelor în aer, despicătura care se petrece fără nasturi, parte peste parte, Coralie i-a arătat ce model are setul ei nou de pantalonași ce i-a venit de la Paris, și Sophie, cât e de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fac, oriunde ar fi : în țară sau în emigrație, se ceartă și se sfâșie unii pe alții, fiind mai degrabă dispuși să se încredințeze străinilor decât celor de un neam cu ei... Poate explicația să fie amintirea timpului când se pârau unii pe alții la înalta Poartă ? Ei, da, dragă, ei, da ! Pentru că a fi azi mai aproape de reprezentanții Marilor Puteri, de Blondel ori de Bussche, de Czernin ori de Poklovski, decât de adversarul dumitale politic este oare firesc ? Nu știu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se manifestase aproape nici într-un fel... — Pe el a căzut măgăreața ! — Din acest motiv îți spun că eu cred că a fost un denunț. însă cine să i-l fi făcut... — Lumea rea, cine ? Ca ăia de l-a pârât pe Spală-Varză, cum ar veni, fratele lu tăticu. A venit nemții, ș-uite-așa s-a dus, întins, tocma unde-avea el un șopron. A dat la o parte lemnele și s-a pus să sape. A săpat ce-a săpat pân-a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
duși a fost. Cum nu i-ai mai văzut dumneata, nici io... — Vrei să spui că tot de ai lor l-au arestat ?... D-apăi cum ! Asta cu ochii mei am văzut-o ! Cum d-a știut ăia ! ? Să-l fi pârât tot ai lui ? Să-l fi pârât dintr-ai noștri, oameni de pe stradă, că toți mă iubea, toți mă aprecia, și la câți am dat pe datorie !... Uite, vezi, asta poți să mă tai, că n-am habar... Păi, și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai văzut dumneata, nici io... — Vrei să spui că tot de ai lor l-au arestat ?... D-apăi cum ! Asta cu ochii mei am văzut-o ! Cum d-a știut ăia ! ? Să-l fi pârât tot ai lui ? Să-l fi pârât dintr-ai noștri, oameni de pe stradă, că toți mă iubea, toți mă aprecia, și la câți am dat pe datorie !... Uite, vezi, asta poți să mă tai, că n-am habar... Păi, și ce i-o fi pățit lui pielea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
acestui tânăr. — O, cum doriți... În timp ce intrau în oraș, părintele Bernard se întreba singur: „Oare îmi place omul ăsta, îl îndrăgesc, îl urăsc, e nebun?“. Era din nou duminică dimineața. În biserica St. Paul, părintele Bernard îi păstorea pe credincioși pârându-i lui Dumnezeu că greșiseră și că se îndepărtaseră de la calea lui cea dreaptă, precum niște oi rătăcite, și se lăsaseră prea mult mânați de îndemnurile și dorințele propriilor lor inimi, și încălcaseră legile lui sfinte, și înfăptuiseră acele lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
grijă să nu se vadă cărarea pe unde intri și ieși din pănușiță. 100 Am să văd unde-i locul cel mai potrivit. Poate a trece repede prăpădul ista. De trecut a trece, dar nenorocirea se poate isca dacă ne pârăște cine știe cine. Rușii care umblă cu rechezițiile trebuie să aibă pe unul din sat care să știe rusește. Altfel nu umblă ei așa horhăind ca chiorii. Asta-i drept, fiindcă am auzit eu în sat că rusul umblă cu moșneagul Hadarag
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să știe rusește. Altfel nu umblă ei așa horhăind ca chiorii. Asta-i drept, fiindcă am auzit eu în sat că rusul umblă cu moșneagul Hadarag, care zice că le știe graiul. Umblă din casă în casă, dar n-o pârât pe nimeni până amu’. Poate nu l-o mânca limba tocmai când a ajunge la noi. Da’ știi ceva? Trebuie curățat grajdul, să nu rămână nici o miroaznă de cal. Vezi să nu fie vreo urmă de potcoave prin curte sau
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să ne veselim și să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort, și a înviat, era pierdut și a fost găsit." $16 1. Isus a mai spus ucenicilor Săi: "Un om bogat avea un ispravnic care a fost pîrît la el că-i risipește averea. 2. El l-a chemat, și i-a zis: "Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ți socoteală de isprăvnicia ta, pentru că nu mai poți fi ispravnic." 3. Ispravnicul și-a zis: "Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
sunt." 71. Atunci ei au zis: Ce nevoie mai avem de mărturie? Noi înșine am auzit-o din gura Lui." $23 1. S-au sculat toți, și au dus pe Isus înaintea lui Pilat. 2. Și au început să-L pîrască, și să zică: Pe omul acesta l-am găsit ațîțînd neamul nostru la răscoală, oprind a plăti bir Cezarului, și zicînd că el este Hristosul, Împăratul." 3. Pilat L-a întrebat: "Ești Tu Împăratul Iudeilor?" " Da", i-a răspuns Isus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
-L vadă, din pricina celor auzite despre El; și nădăjduia să-L vadă făcînd vreo minune. 9. I-a pus multe întrebări; dar Isus nu i-a răspuns nimic. 10. Preoții cei mai de seamă și cărturarii stăteau acolo, și-L pîrau cu înfierbîntare. 11. Irod, cu ostașii lui de pază, se purtau cu El cu dispreț, și, după ce și-a bătut joc de El, și L-a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L-a trimis apoi la Pilat. 12. În ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
zis: "Mi-ați adus înainte pe omul acesta ca pe unul care ațîță norodul la răscoală și iată că, după ce l-am cercetat cu de-amănuntul, înaintea voastră, nu l-am găsit vinovat de nici unul din lucrurile de care-l pîrîți. 15. Nici Irod nu i-a găsit nici o vină, căci ni l-a trimis înapoi; și iată că omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte. 16. Eu deci, după ce voi pune să-l bată, îi voi da drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
cum am fost înaintea Divanului, cu Eftimie și cu Pavel, de ne-am tocmit de bunăvoie cu fratele cu egumenul... Gavriil de la s(ve)tâi Nicolae den Țarina Iașilor ca să hie întru pace de acmu până în veci, nice să mai pârâm noi pre dânșii nici ei pre noi, ce ne-au dat nouă parte den bucatele s(fin)tei mănăstiri să hie dat în veci, iară ce e pre mâna lor să hie în veci”... ― Apoi, părinte, aici e ca și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
două dughene care se aflau “Lângă mănăstirea lui Barnovschi aproape de Schimbători”. ― Îmi amintesc ce au spus în fața lui vodă “Egumenul și cu alți călugărași, carii au fost mai denainte vreme... la mănăstire de la Hlincea”... care fiind scoși de la mănăstire au pârât pe Cozma egumenul nou înscăunat: “Când li s-au luat lor mănăstirea Hlincea... li s-au luat și cele două dughene... care nu simtu date de ctitori mănăstirii Hlincea, ce simtu date danie de ct(i)tori svintei mănăstiri de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
o descâlci, fiule. ― Și spune vodă: “Adecă au venit înaintea noastră și a tot Sfatul nostru rugătoriul... Iezechiil egumănul de Copou (mănăstirea Sfântul Atanasie) epitropul de la m(ă)n(ă)stirea ce se numește Xiropotamo, de la Sveta Gora... și au pârât de faț(ă) pre egumenul Hrisanthu și pre călugării de Sfetii Ioan Zlataust, din Iași, pentru moșiil(e) de la Prisăci și pentru vinăriciul din Dealul Brândzii de la Bucium și pentru Poiana lui Țigan și cu alte poieni din Codrii Ieșilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
făcută împreună cu mitropolitul Ghedeon, vodă hotărăște: “Deci dovedindu-să... cum au fostu luat călugării de Sfetii Ioan Zlataust aceli moșii a Clatii, cu meșterșuguri, și cu vicleșug, și s-au dat rămași din toată lege țărâi, ca să n-aibă a mai pârî pe călugări de la Xiropotamo, în veci... Iară călugări de la Xiropotamo s-au îndreptat, (câștigat) cum sintu a lor drepte moșii”... ― Iarăși sunt nevoit să apelez la bunătatea ta, sfințite, pentru a mă ierta, dacă greșesc, afirmând că nu-i pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
bunăvoie cu fratele cu egumenul Gavriil de la Svetâi Nicolae din Țarina Iașilor ca să hie întru pace de acum până în veci...” Mă tem, însă, părinte, că în fundul inimii lor mai purtau încă oarecare supărare... „Dar pe față nu s-au mai pârât la vodă. Vezi însă că ne-am cam luat cu vorba și tocmai nu băgai de seamă că treci peste hrisovul lui Miron Barnovschi voievod din 9 decembrie 1627 (7136), în care se spune: <... Domnia mea am luat pe Domnul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
15.” Am răspuns repede înșirând cuvintele fără să mă gândesc. La fel de neașteptată mi s a părut și întrebarea bătrânului ce a urmat imediat: „Despre ce judecată este vorba, fiule?” Apoi, am citit aici că monahii de la mănăstirea Nicoriță i-au pârât pe cei de la mănăstirea Aroneanu pentru un iaz de pe pârâul Ciric, zicând că ei l-au primit de la Miron Barnovschi voievod, dar de fapt îl țin cei de la mănăstirea Aron Vodă. După judecată, însă, călugării de la mănăstirea Nicoriță au rămas
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
m-am făcut că nu iau în seamă ce a spus. Citesc cu băgare de seamă, ca să văd cam ce ar fi mai deosebit: „...Adică au venit înaintea noastră... rugătoriul nostru ieromonah Dosofteiu...de la svânta mănăstire Hlincea și s-au pârât de față de multe ori cu rugătorii noștri, Luca egumen și cu tot săborul de la svânta mănăstire de la Bârnova, ce iaste făcută de Barnovschi vodă pentru un vad de mori cu mori gata ce sântu pe pârâul Miculinei...” Când am ajuns
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
hai mai degrabă să tălmăcim ispisocul din 13 octombrie 1668 (7177).” Nu am încotro și încep să buchisesc: „Io Iliaș Alixandru...domn al Țării Moldovei...” Și dăi și dăi, cum că egumenul cu „săborul de la svânta mănăstire Trei Svetiteli” au pârât pe cei de la mănăstirea Golia, cum că „iau giumătate din venitul feredeului și le fac mare asupreală”. Mai departe aflu că Ștefăniță Lupu voievod a încurcat lucrurile, încălcând cele hotărâte de tatăl său „Vasilie Vodă” în ispisocul de danie către
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
citesc și lui. Așa am și făcut: „Facem știre cu această carte a domniei meli tutror cui să cade a ști. Iată cau vinit înainte domnii mele și a tot Svatul nostru dumnealui Ion Neculce biv hatman de s-au pârât de față cu dumnealui Iordachi vel căpitan de Codru, ficiorul răpoosatului Lupul Costachi biv vel vornic, pentru un sat anume Boianul de la ținutul Cernăuților, jeluind Ion hatmanul precum acel sat este a dumisale drept ocină de moșie. Și tâplându-să de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Erau laolaltă răcituri, fructe, dulcețuri, țigări. Tot ce putuse fura. Din trebile casei își alesese numai strânsul mesei cu cheia de la bufet. Baba o prinsese deseori colectând, dar nu spusese Linei nimic. Tot ea se răstise: - Nu te duci să pîrăști? Vinul e pe mâna dumitale! - ca și cum baba era cea care da de băut domnișorului, nu satana de fată. Baba tăcea, și de ce tăcea nu știa singură. Numai doamna Vcra - odăi cu pelargonii la fereastră și brise-bise cu dantelă cu igliță
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
din când în când strecura câte o mână subsuoară zgrepțănând stăruitor, apoi râgâia. Crețu sufla greu și, de osteneală, ochii i se tulburaseră. Privindu-i de sus și ascultând ce vorbesc, Lică întocmea un plan. Milițienii n-or să-l pârască c-a plecat de-acasă căci băiatul le era drag. Știau de la „don’ plotoner” că Lică va urma „liciul” să se facă „profisor” și de asta îl respectă. Mama nu scoate capul din bucătărie și, până la masă, nu-i are
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
veni Îndată, Însoțit de un pîrț: „De pișicher“. Și se puse din nou pe sforăit, iar el ieși glonț s-o anunțe pe Vilma, care tocmai se scula de la masă, În bucătărie. Nilda se amestecă strigînd că nu trebuia să pîrască pe nimeni, dar că făcuse foarte bine venind să le spună ce se Întîmplase. Vilma se Înfurie abia cînd Julius o Întrebă ce Înseamnă pișicher. „Vino“, Îi spuse. — Carlos! Coboară te rog din trăsură, ca să se poată juca Julius... E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Întrebă dacă avea vreo plîngere cu privire la purtarea fratelui său Bobby. Julius Îi spuse că nici una și jucătorul de golf se bucură și-l felicită fiindcă numai pîrÎcioșii, netoții și țîncii se plîngeau de frații sau de prietenii lor. „Numai neisprăviții pîrăsc“, adăugă, Încîntat de expresiile atît de spaniole pe care le recuperase, incluzîndu-le din nou În vocabularul lui. Carlos apăru În clipa aceea cărînd cîteva geamantane pe care le adusese cu taxiul și Juan Lucas Îl Întrebă cum se face că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]