672 matches
-
Pârjol (în trecut, "Băhnășeni", în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Băhnășeni, Bărnești, Băsăști, Câmpeni, Hăineala, Hemieni, Pârjol (reședința), Pustiana și Tărâța. Comuna se află în nordul județului, pe malurile Tazlăului Mare, care separă satul Pârjol
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
Pârjol (în trecut, "Băhnășeni", în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Băhnășeni, Bărnești, Băsăști, Câmpeni, Hăineala, Hemieni, Pârjol (reședința), Pustiana și Tărâța. Comuna se află în nordul județului, pe malurile Tazlăului Mare, care separă satul Pârjol de satele Băsești, Hăineala, Câmpeni și Pustiana și care primește în zona comunei afluentul Solonț. Este o zona de exploatare petroliferă și
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
Pârjol (în trecut, "Băhnășeni", în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Băhnășeni, Bărnești, Băsăști, Câmpeni, Hăineala, Hemieni, Pârjol (reședința), Pustiana și Tărâța. Comuna se află în nordul județului, pe malurile Tazlăului Mare, care separă satul Pârjol de satele Băsești, Hăineala, Câmpeni și Pustiana și care primește în zona comunei afluentul Solonț. Este o zona de exploatare petroliferă și forestieră, având în proprietate și pădurea ce se întinde la marginea satelor Câmpeni și Pustiana. Este străbătută de
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
județul Neamț la Tazlău, Borlești și Roznov (unde se intersectează cu DN15), Girov (unde se intersectează cu DN15D), Dobreni (unde se intersectează cu DN15C), Negrești și Crăcăoani (unde se termină tot în DN15C). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pârjol se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,6%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (3,44%) și ceangăi (2,21%). Pentru 2,75% din populație
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
Beța, Biea, Ciceu, Comârlău, Coșa, Ereș, Ferenț, Laslău,Piștea,Sandur, Timaru, etc. La sfârșitul secolului al XIX-lea. comuna purta numele de "Băhnășeni", făcea parte din plasa Tazlăul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Băhnășeni, Borzești, Pârjol, Tărâța (Gura Solonțu) și Câmpeni, cu 1717 locuitori care trăiau în 485 de case. În comună existau patru biserici ortodoxe, una catolică și o școală cu 9 elevi (dintre care o fată) deschisă în 1884 la Băhnășeni, iar cel mai
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
Băsăști), iar principalii proprietari de terenuri erau episcopul de Buzău Dionisie Climescu și Ecaterina Gheorghiu. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Tazlău a aceluiași județ. Comuna Băhnășeni avea 3000 de locuitori în satele Băhnășeni, Borzești, Sărata, Pârjol, Tărâța și Bărnești; iar comuna Băsăști avea în compunere satele Balcanu, Băsăști, Câmpeni, Căpățină, Căsoasa, Chiliile de Jos, Chiliile de Sus, Fimorești, Ghidionu, Hăineala, Ludași, Rețeni și Schitu Frumoasa, având în total 3241 de locuitori. În 1931, mai multe sate
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
Căsoasa, Chiliile de Jos, Chiliile de Sus, Fimorești, Ghidionu, Hăineala, Ludași, Rețeni și Schitu Frumoasa, având în total 3241 de locuitori. În 1931, mai multe sate s-au desprins din comuna Băsăști pentru a forma comuna Schitu Frumoasa, iar satul Pârjol a trecut la comuna Băsăști. Astfel, comuna Băsăști a rămas cu satele Băsăști, Câmpeni, Hăineala, Pârjol și Solomonești, iar comuna Băhnășeni cu satele Băhnășeni, Bârnești, Borzești, Cucuieți, Hemeeni, Sărata, Tărâța și Timărești. În 1950, comunele au fost transferate raionului Moinești
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
în total 3241 de locuitori. În 1931, mai multe sate s-au desprins din comuna Băsăști pentru a forma comuna Schitu Frumoasa, iar satul Pârjol a trecut la comuna Băsăști. Astfel, comuna Băsăști a rămas cu satele Băsăști, Câmpeni, Hăineala, Pârjol și Solomonești, iar comuna Băhnășeni cu satele Băhnășeni, Bârnești, Borzești, Cucuieți, Hemeeni, Sărata, Tărâța și Timărești. În 1950, comunele au fost transferate raionului Moinești din regiunea Bacău, și în timp au fost unificate sub numele de "Pârjol". În 1968, comuna
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
Băsăști, Câmpeni, Hăineala, Pârjol și Solomonești, iar comuna Băhnășeni cu satele Băhnășeni, Bârnești, Borzești, Cucuieți, Hemeeni, Sărata, Tărâța și Timărești. În 1950, comunele au fost transferate raionului Moinești din regiunea Bacău, și în timp au fost unificate sub numele de "Pârjol". În 1968, comuna Pârjol a revenit la județul Bacău, reînființat și a preluat satul Pustiana de la comuna vecină Scorțeni; tot atunci, au fost desființate satele Dealu Ariei (comasat cu Băhnășeni), Hemeeni (comasat cu Tărâța), Solomonești și Timărești (comasate cu Bărnești
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
și Solomonești, iar comuna Băhnășeni cu satele Băhnășeni, Bârnești, Borzești, Cucuieți, Hemeeni, Sărata, Tărâța și Timărești. În 1950, comunele au fost transferate raionului Moinești din regiunea Bacău, și în timp au fost unificate sub numele de "Pârjol". În 1968, comuna Pârjol a revenit la județul Bacău, reînființat și a preluat satul Pustiana de la comuna vecină Scorțeni; tot atunci, au fost desființate satele Dealu Ariei (comasat cu Băhnășeni), Hemeeni (comasat cu Tărâța), Solomonești și Timărești (comasate cu Bărnești). Singurul obiectiv din comuna
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
a revenit la județul Bacău, reînființat și a preluat satul Pustiana de la comuna vecină Scorțeni; tot atunci, au fost desființate satele Dealu Ariei (comasat cu Băhnășeni), Hemeeni (comasat cu Tărâța), Solomonești și Timărești (comasate cu Bărnești). Singurul obiectiv din comuna Pârjol inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este școala (astăzi, cămin cultural) din satul Pustiana, clădire construită în 1910 și clasificată ca monunent de arhitectură.
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
Dancu, la sud de Iași, printr-un act din 8 aprilie 1672 i-a mai dăruit întregul teritoriu cuprins între pârâul Socola, Vlădiceni și înălțimea de la obârșia Vasluiețului. Istoricul Nicolae Iorga presupune că Mănăstirea Clatia ar fi fost nimicită de pârjolul făcut de hoardele tătare în anul 1711, după războiul ruso-turc din același an, când domnitorul Dimitrie Cantemir a luat calea Rusiei. După dispariția acestei mănăstiri, toate bunurile sale au trecut la Mănăstirea Dancu. În anul 1812, Spiridon Papadopol și soția
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
oferit grâne ieftine populației. A oferit bani pentru reconstrucție și a impus măsuri stricte pentru reducerea riscului de repetare a incendiilor. Lumea credea că Nero însuși ar fi provocat incendiul ca să facă loc pentru Domus Aurea. În toiul incendiului, privea pârjolul din turnul lui Mecenas și se bucura de frumusețea flăcărilor, cântând "Arderea Troiei", și puțini au fost păcăliți atunci când a aruncat vina asupra creștinilor. Acuzat că ar fi ordonat marele incendiu de la Roma , Nero a aruncat vina asupra creștinilor, urmând
Nero () [Corola-website/Science/297118_a_298447]
-
vel-vornicul Mirza cu mercenarii săi. În septembrie 1615 răzvrătiții înconjoară Iașiul cerându-i domnitorului să părăsească tronul. Răscoală a fost înfrânta de domnitor în confruntarea de la Fântână lui Păcurar iar cei prinși au fost uciși. Domnitorul a salvat Transilvania de pârjol tătăresc, convingându-l pe Cantemir-bey să își trimită hoardele în Polonia pe care hanul tătar a devastat-o. În noiembrie 1615 polonii au intrat în Moldova, iar oastea lui Tomșa a fost înfrânta pe dealul Tătaranilor. Domnitorul fuge din țară
Ștefan Tomșa al II-lea () [Corola-website/Science/299294_a_300623]
-
o deviere în stânga, la 17 km de șoseaua naționala și ar fi util a cunoaște istoria acelei localități. Sunt prezente unele toponime ca: Drumul lui Caian lângă comuna Chinteni, existând posibilitatea unei prosperități a familiei în zona Clujului, iar după pârjolul tătăresc de la 1241, o parte a familiei să fi ajuns în Comitatul Solnoc-Dabaca. Cu nume de familie apare în 1618, în registrul de evidente a nobililor din Căianu Mic, întocmit de Sigismund Haler, o posibilitate fiind ca numele sa provină
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
intersectează cu șoseaua județeană DJ156A, care îl leagă spre nord de Girov (unde se intersectează cu DN15D), Dobreni (unde se intersectează cu DN15C), Negrești și Crăcăoani, și spre sud de Borlești, Tazlău și mai departe în județul Bacău de Balcani, Pârjol și Ardeoani (unde se termină în DN2G). Prin oraș trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de stația Roznov. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Roznov se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Roznov () [Corola-website/Science/300533_a_301862]
-
structura ICR revista Dilema, desființată din cauza unor dispute între redacție și conducerea Institutului. Din redacția revistei "Cultura" în 2004-2005 făceau parte Cristian Teodorescu (redactor-șef), Dorin Liviu-Bîtfoi, Cristina Rusiecki, Cătălin Sturza, Adriana Mocca, Claudia Tița (secretar general de redacție), Florina Pârjol, Cornelia Maria Savu, Cătălin D. Constantin, Adrian Majuru și Nicu Ilie (art design). Apariția publicației a fost suspendată în 2005, după ce la conducerea ICR a fost numit Horia-Roman Patapievici. La finalul lui 2005, revista "Cultura" și-a reluat apariția în cadrul
Cultura (revistă) () [Corola-website/Science/314721_a_316050]
-
leagă spre nord de Piatra Șoimului, Roznov (unde se intersectează cu DN15), Girov (unde se intersectează cu DN15D), Dobreni (unde se intersectează cu DN15C), Negrești și Crăcăoani, și spre sud de Tazlău și mai departe în județul Bacău de Balcani, Pârjol și Ardeoani (unde se termină în DN2G). La Ruseni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ159C, care duce spre sud-est la Rediu și Cândești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Borlești se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
Primele demersuri au fost organizate de preotul Simion Felecan cu binecuvântarea și consimțământul Patriarhiei Române. El alcătuiește "Grupul celor 7" format din preoții ortodocși Alexandru Câmpeanu (Regensburg), Gabriel Cernăuțeanu (Offenburg), Liviu Dărăban (Siegen), Simion Felcan (München), Lazăr Mitu (Köln), Lucian Pârjol (Berlin), Alexandru Pap (Aachen). Acest grup a convocat primul Congres al preoților ortodocși români din Europa. Întrunirea pregătitoare a avut loc în februarie 1992 la Köln, iar congresul a avut loc între 2-4 octombrie 1992 la Königswinter. În perioada 16-18
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord () [Corola-website/Science/311506_a_312835]
-
nord de Crăcăoani (unde se termină în DN15C) și spre sud-est de Dobreni (unde se intersectează cu DN15C), Girov (unde se intersectează cu DN15D), Roznov (unde se intersectează cu DN15), Borlești, Tazlău și mai departe în județul Bacău de Balcani, Pârjol și Ardeoani (unde se termină în DN2G). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Negrești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,89%), cu o
Comuna Negrești, Neamț () [Corola-website/Science/301654_a_302983]
-
adâncul dealurilor și pădurilor, dar care au luptat împotriva atacurilor otomane. Călugării franciscani de la Mănăstirea “Sf. Maria Radna” hotărăsc înființarea unor parohii catolice pe Valea Mureșului. Astfel, satul Țela devine în anul 1737 parohie catolică pentru toți credincioșii împrăștiați de “pârjolul” turcesc în toată Valea Mureșului. Primul paroh, călugărul Csuros Joszef, a fost omorât de tâlhari la numai câteva zile după instalarea în această abație. Un alt paroh, Valovich Mihai, a vrut să zidească o biserică în Țela și a aflat
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]
-
Băhnășeni este un sat în comuna Pârjol din județul Bacău, Moldova, România. Așezarea geografică. Satul Băhnășeni ( bahnă , înseamnă -loc mlăștinos ), așezat pe apa Solonțului , cu axa principală orientată de la vest la est , între satul Sărata în amonte și satul Tărâța (Gura Solonțului) în aval , având pe axa
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
1803, era a Banului Constantin Miclescu , același proprietar stăpânindu-l și în anul 1816„. A fost reședință comunală între anii 1864-1876; 1887-1927 și 1931-1950, înglobând satele învecinate ; pe la 1927 avea peste 500de locuitori , iar în 2002 satul Băhnășeni (din comuna Pârjol ), avea 894 de locuitori. Pe parcursul celor trei veacuri de existență , localitatea a cunoscut mai multe denumiri , variante ale unei grafii diferite a toponimicului Băhnășeni, după cum urmează: Băhnicenii , Bahnașenii, Bahmașemii, Băhnășenii și Cehnășenii. În ce privește izvoarele cartografice , localitatea apare pentru prima dată
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
sat desființat și comasat cu Băhnășeni în anul 1968 ). Drumurile de legătură ale satului cu așezările învecinate sunt puține. Un drum ce merge pe lângă vadul pârâului Solonț vine dinspre Tărâța și merge la Solonț . Un alt drum de legătură cu Pârjolul taie dealul din partea de răsărit a satului. Suprafața actualei vetre a satului este de 3750 km. Băhnășenii se încadrează în tipul de sat dispus în formă de aliniament de-a lungul pârâului Solonț, având ramificații pe pârâul Coșarului și pârâul
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
elevii care le terminau cu medii mari ,erau îndrumați spre Solonț sau Băsești ( cele mai apropiate Școli cu 7 clase. Structura organizatorică a învățământului școlar pentru satul Băhnășeni , pe anul 2013-2014, face parte din învățământul în sistem centralizat pe comuna Pârjol. Biserica și viața spirituală -Parohie Ortodoxă -categoria 2 rural -242 familii; - Hramul -Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil ; - Data ridicării - 1848 ; - Pictată de Jean Dumitrescu - 1944; - Renovarea picturii: - 1978-pictor Nicolae Pleșuvu ; - 2000 - pictor Dumitru Macovei; - Reparații capitale ale Bisericii - 2000-2005. -În
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]