725 matches
-
Pascal, București, 1940; Sărmanul Adrian, București, 1940; Buruiana fermecată, București, 1940; Copiii cu părul de aur. Scufița Roșie în Țara Zânelor, cu desene de G. Iliescu și Ioana, București, [1941]; Copilul nimănui, cu desene de G. Iliescu, București, 1941; Haplea. Pățanii din tinerețe, București, 1941; Trandafirul mării și alte povestiri din „O mie și una de nopți” și de la alte popoare, cu desene de Pascal, București, 1941; Mimina, București, 1942; Porumbița și Timofte, București, 1942; Regina din Insula piticilor, cu desene
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
1945; ed. Sibiu, 1993; Cartea bucuriei, București, 1945; Fel de fel de viețuitoare, București, 1945; Jar Voievod și Fulg Albastru, București, 1945; Joc și veselie, București, 1945; Maimuțica, cu desene de Pascal, București, 1945; Privește și citește, București, 1945; Haplea. Pățanii și năzdrăvănii, București, 1970; Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii, cu desene de Marin Iorda, București, 1971; Povești din tolba lui Moș Nae, Iași, 1993; Aventurile lui Tirtirică, București, f.a.; Cartea mea, București, f.a.; Comoara cu povești alese printre cele mai
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
1945; Fel de fel de viețuitoare, București, 1945; Jar Voievod și Fulg Albastru, București, 1945; Joc și veselie, București, 1945; Maimuțica, cu desene de Pascal, București, 1945; Privește și citește, București, 1945; Haplea. Pățanii și năzdrăvănii, București, 1970; Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii, cu desene de Marin Iorda, București, 1971; Povești din tolba lui Moș Nae, Iași, 1993; Aventurile lui Tirtirică, București, f.a.; Cartea mea, București, f.a.; Comoara cu povești alese printre cele mai frumoase de la diferite popoare, București, f.a.; Cutia
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
se conecta direct la Harul divin și la Scriptură. De aici provin celelalte instituții ecleziastice rivale cu cea inițială. Acest scurtcircuit n-a pus capăt fatalității rețelei, ci a produs altele, mai limitate dar nu mai puțin "compromițătoare". Drept dovadă, pățania mesajului evanghelic însuși. Medierea lui Hristos fusese socotită ca o abolire a legii, dar a produs la rîndul ei o lege. Credința și comuniunea prin spirit trebuiau să-i elimine pe farisei, ordonanțele și regulile ceremoniale, și ea a produs
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Pentru că gîndirea lui va trebui să fie În permanență vigilentă și flexibilă, să facă o selecție a oportunităților ivite. * „Lucrurile pe care le știm mai bine sînt cele pe care nu le-au Învățat.” (Vauvenargues) Memoria afectivă, Încorporată În propriile pățanii, te Învață minte cel mai bine, tocmai pentru că este mai amară. În acest context, nu putem să nu amintim observația lui G.B. Shaw: „A Învăța să trăiești e ca și cum ai Învăța să patinezi: Începi dîndu-te În spectacol Într-un mod
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
bogate și mai interesante din punct de vedere psihologic. Astfel, oricare dintre proverbele devenite perene pentru umanitate surprinde, pe de o parte, un fapt, o situație sau o experiență de viață semnificativă sub raport psihologic (de exemplu, o Întâmplare, o pățanie sau un bucluc care produce un necaz, un conflict, o suferință etc.), iar pe de altă parte, excelează prin abilitatea de a sugera Într-o manieră mai mult sau mai puțin figurată tâlcul ascuns sau alegoric al faptului sau al
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ne-ar vedea.” (Seneca) Când Înveți pe altul, tu atunci mai mult Înveți. Înveți Învățând pe alții.. (Faptul de a Învăța pe altul aduce un plus de clarificare În gândurile și chiar În simțirile tale.) Cel mai bun Învățător este pățania. (Pentru că Învățătura obținută prin suferința simțurilor tale nu se uită: „Mai multe știe Stan Pățitul decât toți cărturarii”; „Omul, pân’ nu pătimește, nu se mai Înțelepțește”.) Nu multe, ci mult. Non multa, sed multum. (Acest proverb exprimă, de fapt, un precept
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de boală este mulțumit. (Toate suferințele, oricât de mari ar fi, se Închină În fața bucuriei supreme de a putea trăi.) Unii Învață prin suferință, alții prin experiență. (De regulă, Încăpățânații, orgolioșii sau cei săraci cu duhul sunt cei care ignoră pățaniile altora, trebuind să trăiască ei Înșiși amărăciunea propriilor eșecuri: „Urmează - spune un alt proverb - drumul pe care l-au făcut oamenii mari”.) „Trebuie virtuți mai mari și tărie mai multă pentru a ști să duci o viață fericită, decât pentru
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
scoțând în evidență locul unde trăiesc aceștia. În alte activități am desfășurat memorizări (,,Se-nalță-n lumea-atâtea flori” de I.Bumbac, ,,Galbeni, roșii, albi sau bruni” de A.Richardson), povestiri, lecturi ale educatoarei, dramatizări (,,Căsuța din oală” de Luiza Vlădescu, ,,Pățania ursului cafeniu” de V.Colin, ,,Rățușca cea urâtă”de H.Ch.Andersen-fragment), lecturi după imagini, convorbiri, lucrări practice colective(,,Copii planetei Pământ”, ,,Flori albe, flori galbene, flori negre, flori”, ,,Copil că ține sunt și eu”, ,,Hora Pământului”, ,, Spune cine ești, spune
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
pentru oameni triști, București, 1943; Flori și ghimpi, București, 1956; Florile prieteniei, București, 1959; Bagaje ușoare, București, 1961; Muzică ușoară, București, 1961; Florile vieții, pref. Demostene Botez, București, 1962; Azi Neptun și Nicușor vor să facă un vapor, București, 1965; Pățaniile fraților Chiț-Chiț, București, 1965; Versuri clare, București, 1965; Schițe, oarecum vesele, București, 1966; 3 și cu Roșcatu 4, București, 1968; Soare cu dinți, pref. Fănuș Băileșteanu, București, 1972; Curățitorii de pete, București, 1974; Dana, Dan și Roboțel, București, 1976. Traduceri
MAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
scriitură decalată (în timp), combinând notația cu eseul și confesiunea. Privirea scormonitoare și înțelegerea largă, lipsită de preconcepții își găsesc un teren ideal de acțiune în scrutarea exoticei provincii italienești. Tolerant și acid totodată, epicureu distins și meditativ, iubitor de pățanii inedite și preocupat de chestiuni general-omenești, M. își colorează paginile cu un umor de finețe. SCRIERI: Anna sau Pasărea paradisului, Cluj, 1972; Vine istoria (volum colectiv), Cluj, 1972; Cel iubit, Cluj-Napoca, 1976; Caii sălbatici, Cluj-Napoca, 1981; Pe cont propriu, Cluj-Napoca
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
unor scriitori importanți din literaturile engleză, americană, spaniolă și a realizat scenarii și dramatizări pentru teatrul radiofonic prin adaptarea unor opere de García Lorca, Buero Vallejo, Ben Jonson, Marivaux, Bernard Shaw, Dickens, Conan Doyle ș.a. Cărțile sale pentru cei mici - Pățania pițigoiului (1954), Corabia tainelor (1963) ș.a. - se adaugă unei susținute activități publicistice. SCRIERI: Pățania pițigoiului, București, 1954; Basmele isteților, București, 1957; Zidul nepieritor al lui Ticatlún, București, 1962; Corabia tainelor, București, 1963; Mocasinii fermecați, București, 1968; Legendele munților, București, 1980
MARIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
pentru teatrul radiofonic prin adaptarea unor opere de García Lorca, Buero Vallejo, Ben Jonson, Marivaux, Bernard Shaw, Dickens, Conan Doyle ș.a. Cărțile sale pentru cei mici - Pățania pițigoiului (1954), Corabia tainelor (1963) ș.a. - se adaugă unei susținute activități publicistice. SCRIERI: Pățania pițigoiului, București, 1954; Basmele isteților, București, 1957; Zidul nepieritor al lui Ticatlún, București, 1962; Corabia tainelor, București, 1963; Mocasinii fermecați, București, 1968; Legendele munților, București, 1980. Traduceri: Hans Fallada, Banii nu fac nici două parale, București, 1942 (în colaborare cu
MARIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
Popa, Cântec de inimă albastră, Stai, că trag! Dar virtuțile omului de teatru trebuie căutate în altă parte. Un bun povestitor se arată a fi I. în istorisirile lui pentru copii - reeditate, multe dintre ele -, pline de tot felul de pățanii și năzdrăvănii. Întâmplările narate conțin învățături, spre luare-aminte. Așa, în Meșterul Strică (1937), „roman pentru tineret”, Poveștile unchiului meu (1938), Guguță în vacanță (1942), „roman de aventuri” în versuri, Un cățel, un purcel și-un băiețel (1947). Pasionat de născocirile
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
tingire./ Iubita mea, din trupul tău mănânc.” Impresia, facilitată cu intenție cititorului, este de creație a unui François Villon contemporan și dement, care panoramează „Submarinele de aur/ Plutind prin creierul unui nebun”. Pentru proza lui I. caracteristic este „romanul” Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille (1970). Se recontextualizează aici, de la o distanță ironică și autoironică, biografiile și genealogiile întâlnite în romantism. Prelucrarea „izvoarelor” e realizată cu o ingenuitate prefăcută, de tip Borges: sursele fanteziste sunt consemnate, colate, luate în serios
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
Cărțile lui I. apărute în România au fost traduse în limbile germană, suedeză, japoneză. SCRIERI: Cinste specială, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1967; Până la dispariție, București, 1968; ed. (Aus), tr. Heidi Dumreicher, Frankfurt am Main, 1971; Versuri, București, 1969; Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille, București, 1970; ed. (Unser Vater der Drache), tr. Heidi Dumreicher, Viena-München-Zürich, 1972; Vulcaloborgul si frumoasa Beleponjă, București, 1971; Sodom, Viena, 1978; Stumm, Viena, 1990; Prozessionstheater. Spuren und Elemente von der Antike bis zur Gegenwart (în
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
Versuri”, „Până la dispariție”, CNT, 1969, 15; T. Tihan, Mimetismul ermetic, TR, 1969, 20; Virgil Ardeleanu, „Până la dispariție”, ST, 1969, 5; Ov. S. Crohmălniceanu, Romane ale tinerilor, VR, 1969, 5; Gabriel Dimisianu, Un roman insolit, RL, 1970, 18; Dan Laurențiu, „Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille”, LCF, 1971, 9; Nicolae Balotă, „Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille”, RL, 1971, 13; Mirela Roznoveanu, „Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille”, TMS, 1971, 3; Ruxandra Cesereanu, Vintilă Ivănceanu și Evul Mediu modern
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
20; Virgil Ardeleanu, „Până la dispariție”, ST, 1969, 5; Ov. S. Crohmălniceanu, Romane ale tinerilor, VR, 1969, 5; Gabriel Dimisianu, Un roman insolit, RL, 1970, 18; Dan Laurențiu, „Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille”, LCF, 1971, 9; Nicolae Balotă, „Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille”, RL, 1971, 13; Mirela Roznoveanu, „Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille”, TMS, 1971, 3; Ruxandra Cesereanu, Vintilă Ivănceanu și Evul Mediu modern, RL, 1991, 30; I. Negoițescu, Vintilă Ivănceanu, scriitor oniric, CNP, 1991, 33
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
ale tinerilor, VR, 1969, 5; Gabriel Dimisianu, Un roman insolit, RL, 1970, 18; Dan Laurențiu, „Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille”, LCF, 1971, 9; Nicolae Balotă, „Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille”, RL, 1971, 13; Mirela Roznoveanu, „Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille”, TMS, 1971, 3; Ruxandra Cesereanu, Vintilă Ivănceanu și Evul Mediu modern, RL, 1991, 30; I. Negoițescu, Vintilă Ivănceanu, scriitor oniric, CNP, 1991, 33; Dicț. scriit. rom. II, 672-676; Dicț. analitic, IV, 607-608; Manolescu, Enciclopedia, 424-425
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
Pericle Martinescu); A. I. Herzen, Cine-i de vină?, București, 1954 (în colaborare cu Al. A. Philippide); A. A. Zercianinov, D. I. Raiho, V. I. Strajev, Literatura rusă. De la Belinski la Cehov inclusiv, București, 1954; F. M. Dostoievski, Crocodilul. O nemaipomenită întâmplare sau Pățania din pasaj, București, 1956, Idiotul, București, 1962 (în colaborare cu Nicolae Gane); A. I. Jeleabujski, Umiliți și obidiți, dramatizare după F. M. Dostoievski, București, 1957; Istoria literaturii ruse, I, București, 1963 (în colaborare cu Tatiana Nicolescu); S. N. Sergheev-Țenski, Să căutăm, să căutăm
GANE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287163_a_288492]
-
S. Fantezian, Paracelsus, Avicena ș.a.). Debutează publicistic în presa timișoreană (1945), colaborează la „Studentul român” (1947), apoi devine redactor la ziarul „Scânteia”, unde avea să lucreze timp de peste două decenii. Adevăratul debut al scriitorului poate fi considerat volumul Romanul fantasticelor pățanii și aventuri și coșmaruri ale curajosului James B. Clawhead, marele Maestru al Obiectivității, omul care a trecut Cortina, roman satiric, cu accente de furibund pamflet politic, apărut în 1954, și cunoscut îndeobște sub titlul prescurtat de pe copertă: J.B.C. trece Cortina
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
colți de argint - balada sinuciderii prin descoperirea caracterului iluzoriu al chipurilor narcisiace, reluată în Balada celor trei puncte de vedere - texte emblematice pentru întreaga lui operă, sunt raportabile în absolut la romantismul german (Erlkönig de Goethe) și în imediat la Pățania teologului cu arborele de Ioanichie Olteanu („Revista Cercului Literar”, ianuarie 1945). Ele asigură unitatea unei opere așezate sub semnul unitar al Ideii platonice (de la Odă la o pădure abstractă din 1945 la Poemul exorcist din 2000), răsfrânte de o diversitate
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
București, 1952 (în colaborare cu Isabella Dumbravă); N. Sakonskaia, Boabă cu bobiță, București, 1952 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); A. Barto, El împlinește paisprezece ani, București, 1952 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); A.N. Tolstoi, Cheița de aur sau Minunatele pățanii ale lui Buratino, București, 1952; L. Voroncova, Povestire din Altai, București, 1953 (în colaborare cu G. Văraru); Rafaelo Giovagnoli, Spartacus, București, 1953 (în colaborare cu Magda Roșu); N. Nosov, Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi, București, 1956 (în colaborare
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
neajunsuri ce fac omului de rând viața amară (un titlu grăitor - Din dramele mizeriei). Rubricile susținute în „Ararat” și în „Universul” surprind instantanee care, în ochii gazetarului sufletist, au o anume relevanță. Altele sunt „reminiscențe” (Din alte vremi) sau istorioare („pățanii”), uneori nostime, mai adeseori fade, cu palide sclipiri de umor. Mici exerciții narative, ele caută să-și coloreze anecdotica prin conturarea câte unui profil (de pildă, „apașul gazetăresc”). Prozele din Schițe-filme (1913), fie glumețe (cu haz sărăcuț), fie duioase ca
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
provină dintr-un mediu cultural african posterior lui Draconțiu. Anonime sunt și cele două poeme, transmise fie sub numele lui Ciprian, fie sub numele lui Tertulian, Sodoma și Iona, exerciții retorice bazate pe episoadele biblice ale distrugerii Sodomei și pe pățania lui Iona (De Sodoma și De Iona). Mai lung e primul poem (167 de hexametri), în timp ce al doilea numără doar 105 și descrie cu precădere furtuna și naufragiul în care a fost implicat Iona. Autorul, un versificator capabil de performanțe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]