804 matches
-
de teacă, fiind asemănătoare cu piesa descoperită la Văleni în mormântul 77, care a fost inclusă în tipul 6 al fibulelor din fier cu portagrafa în formă de teacă, cu analogii foarte apropiate cu fibulele de la Poienești, Moldoveni, Bărboasa-Gălănești sau Pădureni. Piesa de la Săbăoani a fost descoperită la mormântul de înhumație nr. 11 și poate fi datată către sfârșitul secolului al III-lea. În orice caz, acest tip de fibulă este specifică secolului al III-lea, fiind prezentă atât în așezări
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
piese asemănătoare din alte necropole ale dacilor liberi este edificatoare. Este suficient să amintim aici tipurile de mărgele pe care le-am prezentat deja în text, descoperite la Văleni, la care adăugăm pe cele descoperite în necropolele de la Poienești, Bărboasa, Pădureni, Săucești, Dămienești, Gabăra-Moldoveni sau Oncești-Cioara. c5 - Monede La mormântul de înhumație nr. 34, în zona gâtului, lângă o fibulă de bronz cu placa înaltă s-au găsit și câteva fragmente de metal alb, care ar putea proveni de la o monedă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ci și în cadrul așezărilor. Oarecum asemănătoare sunt recipientele care fac parte din tipul 2b al oalelor de la Văleni și apropiate de exemplarele grupate în categoria BI a2 de către Gh. Bichir. Cele mai apropiate analogii le găsim în inventarul necropolelor de la Pădureni, Bărboasa-Gălănești, Poienești, Văleni sau Dămienești. Tipul 4. Sunt vasele urnă puțin mai înalte, bitronconice, cu corpul rotunjit, trunchiul de con superior cu laturile mai înclinate decât la cel inferior, buza lată, evazată drept sau oblic și fundul inelar. Pe gât
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
II, s-a descoperit doar o parte dintr-un asemenea vas, decorat pe gâtul cilindric, pe umăr și pe corp cu motive lustruite. Fragmentele din acest vas au fost găsite împrăștiate între morminte. Asemenea vase au mai fost descoperite la Pădureni, Bărboasa-Gălănești, Vârtișcoi sau Poienești. După cum se poate constata, în necropola II de la Săbăoani, situația privind folosirea urnelor este asemănătoare cu cea din necropola I, în sensul că puține morminte au avut vase întregi sau întregibile. Chiar în locul unde au existat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din viața comunității dacilor liberi. Trebuie să menționăm faptul că în necropola II de la Săbăoani nu s-a descoperit nici un fragment de ceașcă dacică, acea cățuie prezentă în toate așezările și necropolele din această perioadă, cum sunt necropolele de la Poienești, Pădureni, Văleni sau Soporu de Câmpie din Transilvania, ori Locusteni din Oltenia. O semnificație aparte o au acele de cusut, care s-au descoperit la trei morminte din această necropolă, toate de incinerație în urnă: M. 133, 142 și 144, aflate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de căldărușă, fiind descoperit în mormântul de înhumație nr. 19. Face parte din categoria pieselor cu aceeași semnificație prezente încă din perioada clasică a culturii dacice. În necropolele dacilor liberi sunt destul de numeroase, amintim aici doar exemplarele de la Poienești, Săucești, Pădureni, Bărboasa-Gălănești sau Văleni. Brățările, ca și în marea majoritate a necropolelor, sunt destul de rare. La Săbăoani, în necropola II s-au descoperit trei brățări, una întreagă și două fragmentare, într-un singur mormânt, de înhumație - M. 105. Piesa întreagă este
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ales Văleni. Cel de al doilea rit de înmormântare începe să fie din ce în ce mai des folosit de populația dacilor liberi, numărul mormintelor de incinerație fiind dominant sau chiar unic în unele necropole din această perioadă ca de pildă necropolele de la Bărboasa-Gălănești, Pădureni, Poiana-Negri, Izvoare-Bahna. Numărul mai mare al mormintelor de înhumație, în unele necropole, ar putea fi în legătură cu datarea acestora, care ar indica începuturile acestor necropole într-o perioadă imediat următoare dispariției marilor așezări de tip „dava”, respectiv, prima jumătate a sec
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
următor. Observăm, însă, lipsa obiectelor de podoabă realizate din materiale de bună calitate, cum ar fi mărgelele de cornalină, lapislazuli, aduse din zone îndepărtate, din corali sau realizate din argint, cum sunt cele lucrate în tehnica filigranului descoperite la Poienești, Pădureni, Vârtișcoi, Moldoveni, Butnărești, Văleni, Oncești-Cioara, Săucești, Bărboasa-Gălănești, Izvoare-Bahna sau în necropolele din Dacia - romană: Soporu de Câmpie, Obreja, Fărcașele, Reșca sau Locusteni.Cu toate acestea, portul obiectelor de podoabă, destul de bine ilustrat de prezența chiar puțin numeroasă a acestora demonstrează
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
atât la cele de incinerație, cât și de înhumație, în afară de faptul că au oferit posibilitatea datării necropolei, a limitelor ei cronologice, dovedesc evoluția aproape identică cu celelalte necropole din sec. II-III d. Chr., cum sunt cele de la Bărboasa-Gălănești, Poienești, Gabăra-Moldoveni, Pădureni, Văleni etc. Ele au dat posibilitatea stabilirii unei evoluții a culturii materiale din această perioadă, precum și a legăturilor cu alte populații cu care veneau în contact, în primul rând cu lumea romană. Din acest punct de vedere este de remarcat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
100 de exemplare. Atât fibulele cât și alte obiecte de podoabă au dat posibilitatea să datăm cu multă acuratețe limitele cronologice ale necropolei, dovedind evoluția identică cu celelalte necropole ale dacilor liberi din Moldova, sunt cele de la Bărboasa-Gălănești, Poienești, Gabăra-Moldoveni, Pădureni, Văleni. La sfârșitul acestor constatări privind datarea celor două necropole din sec. II-III d. Chr. de la Săbăoani, putem spune că, din punct de vedere cronologic, prima necropolă reprezintă începutul așezării dacilor liberi în această zonă, respectiv începutul sec. II d.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
muncii loc fac un act de mare cultură pentru săteni. Ignorate de presa literară de la centru, care ar trebui să le stimuleze și să crească autori, fie și numai prin sfaturi, în localități precum Răducăneni, Chircești, Giurcani, Ciocani, Puiești, Bohotin, Pădureni, Vutcani etc. viețuiesc publicații de prestigiu, dar se și scriu cărți, se întocmesc comunicări științifice, se organizează simpozioane, aniversări ale localităților și asociațiilor ori societăților literare care au răspândit știință și cultură, odinioa ră, dar și astăzi. Interesant, la Răducăneni
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sănătate mintală", care funcționează și în prezent. De calitatea de bun și competent organizator a profesorului Brânzei, odinioară, ca și de-a lungul anilor, au beneficiat din plin atât diferitele secții exterioare ale Spitalului Socola, precum, de pildă, secțiile de la Pădureni sau cea de la Ciocârlești, spitalul de psihiatrie de la Răducăneni sau Spitalul de Ergoterapie (pe atunci încă secție a Spitalului Socola) Tabăra de la Șipote, cât și diversele servicii psihiatrice județene, pe care, practic, profesorul le-a constituit ca o veritabilă rețea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sub forma unor variante lingvistice diferite, în funcție de regiunile etnografice. În Transilvania, horea este numele unui cântec tărăgănat, în sistem "parlando rubato" (asimetric), iar, în Maramureș și Oaș, hora lungă denumește cântecul liber, cu sonorități ciudate, sughițate, "cu noduri". În ținutul Pădurenilor și în Țara Hațegului, hora se numește brâu, în sud-vestul Transilvaniei, în Mărginime, danț, iar în Țara Oașului, roată 122, în celelalte regiuni păstrându-se termenul de horă sau joc, ca "dans circular". "Dansul circular" a fost foarte răspândit, încă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Gheorghe Cristea - președinte CAP Costești; Grigore Diaconu - președinte CAP Arsura; Alexandru Gându - inspector șef al Inspectoratului silvic județean; Maria Gramaticu - șef de echipă la CAP Roșiești; Vasile Ibănescu - președintele CAP Ibănești; Ion Moșanu - președintele CAP Deleni; Neculai Manolache - membru CAP Pădureni; Didina Moga - membră CAP Târzii; Mihai Munteanu - șef de fermă CAP Bunești-Averești; Ioan Neamțu - director, IAS Huși; Neculai Nechita - președintele CAP Cârja; Niță Panainte - membru CAP Codăiești; Ana Spiridon - preparator produse lactate, IIL Vaslui; Oprea Stângă - președinte CAP Pochidia; Gheorghe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dictează tuturor, Șofron îl știa om care nu primește să fie purtat de slugile tătâne-său, îl consideră băiat de treabă, dar confruntarea care îi va aduce datorită Siminei față în față va scoate la lumină o opinie mai radicală: pădureanul vede în fiul nehotărât și nestatornic al lui Busuioc un ticălos, un om de nimic. Chiar dacă vorbele sunt spuse la supărare, în cazul lui Șofron cel prea gândit și așezat, ele nu aparțin doar momentului. Șofron și-a cunoscut întotdeauna
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
însă nu are complexe. Se simte capabil prin ce este și ce are dobândit prin efort propriu. Se consideră îndreptățit pentru a o alege de soție pe Simina. Istoria sa e una a demnității și a luptei pentru depășirea greutăților: pădurean sărac ca toți ai săi, a coborât la câmpie ca să-și facă alt rost și a reușit. A fost cătană împărătescă, apoi slugă cu simbrie mulți ani. Maturitatea l-a prins pregătit (economic și psihologic) să-și întemeieze o familie
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ca să vadă cum vor alții să-l ducă. Comparația nu e una didactică, ci una lămuritoare care vorbește despre un minus, o absență pe care Neacșu o identifică în personalitatea lui Iorgovan: tânărul bogătan nu cunoaște responsabilitatea de sine. Bătrânul pădurean nu se înșală. Nuvela nu menționează niciun moment al asumării unei decizii importante în viața tânărului câmpean. Există însă nenumărate pasaje care vorbesc despre rețineri, ezitări sau abandon în educație, în raporturile inter sau chiar intrapersonale. La doar douăzeci de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vorba de epidemia de holeră din vara anului 1873, observa Sara Iercoșan în paginile consacrate acestei creații lui Slavici în Dicționarul analitic de opere literare. Studiile recente de demografie istorică având ca subiect comitatul Aradului, ca acela al lui Corneliu Pădurean 108, susțin prin datele oferite ipoteza enunțată de criticul literar. Investigația e interesantă, deoarece conduce în plus la noi observații. În coordonatele acestui timp narativ, cititorul cunoaște și vârsta eroilor prezentați: Iorgovan era (băiat) de douăzeci de ani, Simina fată
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
unde se cerea voie bună și multă gălăgie, se uitau mereu cu frică la ușă și la ferestre ca să vadă dacă nu cumva se ivește Ucigă-l-Toaca, fie vreun strigoi ca să le ceară socoteală pentru gălăgia ce o fac. Doar un pădurean, Neașcu spunând Iartă-mă, Doamne, dacă-ți calc voința! îndrăznește să intre la mort. Pas cu pas, cititorul se convinge de faptul că sărmanul Pupăză, "monstru din naștere"115, ,,copil pierdut"116 (lăsat de maică-sa, o femeie fără căpătâi
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
întâmpla să-ți fie greu de ceva, să-i spui băietului ăstuia și să nu-ți fie greu de dânsul! fusese ultimul îndemn al lui Neacșu înainte de plecarea sa la Socodor. Bătrânul știa mai bine decât fiică-sa că iubirea pădureanului pentru Simina nu e o slăbiciune sau un blestem care te mână spre celălalt atât cât ține patima. Ceea ce cunoaște Șofron e o trăire rară în viață, o stare de grație. El însuși intuiește veritabila alchimie a devenirii și a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
îți asigură ,,forța de a face față provocărilor existențiale"121 de a anticipa și relativiza cu înțelepciune ,,întâmplările" și nevoile celuilalt, mizând întotdeauna pe relație și pe capacitatea ei regeneratoare, pe semnificația ei vitală. De la starea frenetică a îndrăgostirii, tânărul pădurean trece, treptat, într-o etapă mai amplă, mai profundă și, totodată, mai puțin violentă. Sărutului smuls cu forța îi va lua locul spre momentul decisiv al clarificării naturii sentimentului o strângere de mână ce vorbește însă mai mult despre trecerea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ia capul în mâini și-l sărută pe frunte, înțelege semnificația ei și alege răspunsul cel mai potrivit: Și Șofron ce mai face? E bine, sănătos. Cel care fusese ultimul obstacol al așezării în matca normală a relației celor doi pădureni nu își dă doar acordul, ci certifică o stare de fapt. Și omul tău ce mai face? E bine, sănătos. sunt replicile unui dialog protocolar din lumea satului. Iorgovan se adresează Siminei ca muiere a lui Șofron cu liniștea și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
predat pușca, deși o avea încărcată. Ar fi plătit cu viața, dacă s-ar fi împotrivit. Ziaristul vorbește în detaliu despre această teribilă experiență într-un articol intitulat Sepi și publicat târziu în ciclul amintirilor din ziarul Lupta 152. Despre pădureni, luncani, lotri, Slavici dă informații bogate în monografia Die Rumänen in Ungaren, Sibenbürgen und der Bukowina elaborată concomitent cu nuvela Moara cu noroc. Ca Slavici gândesc și alți ardeleni pentru care popasul la han nu e niciodată un capriciu, el
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cum de Șofron (gr. sóphron "cu spirit sănătos, înțelept"→influența lat.-magh. s>ș) este chiar desemnat, prin onomastică, emblematic pentru condiția sa și pentru rolul pe care îl joacă în evoluția conflictului. Mai mult decât atât: numele celor doi pădureni sau zărăndeni (ambii tineri provin, după datele oferite cu acuratețe geografică de nuvela slaviciană, din Țara Zarandului) nu se regăsesc în inventarul onomastic realizat de Viorica Goicu 170 în această zonă ce se evidențiază printr-un specific aparte atât topografic
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
existențiale familiale și pe Șofron cel greu încercat ca protagonistul unei tragedii care vede obstacolul ca o unică soluție de reabilitate a firescului. Ghiță pare să ofere în luptă o asemănătoare descătușare de energie vitală ca și cea a puternicului pădurean. Totul e, însă, doar un joc al oglinzilor. Ghiță, păcălindu-se pe sine, ne induce în eroare și pe noi. În 1895, Slavici scrie nuvela Ceas rău, în care personajele principale, Laie și Ana lui, trăiesc o dramă similară cu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]