439 matches
-
mintea plecată-n vacanță, deși mă-ndoiesc. Dar la literatura română, dacă nu simți pulsul literaturii, dacă nu-nțelegi nimic din poezie sau din proză, dacă n-ai mai citit o carte de decenii e mai bine să te lași păgubaș. Altfel ai să intoxici generații de copii cu străvechi și moarte poncife, cu "comentarii" care nu comentează nimic și cu citate din critici potrivite forțat după metoda milițianului puternic. În consecință, elevii tăi vor ajunge să urască și ei literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mai mari (care reprezintă și liderii grupului) intervin de obicei pentru a-i împăca sau pentru a restitui obiectul furat, dacă s-a întâmplat așa ceva: "Copiii mai mari respectă proprietatea: dacă este furată o jucărie, ceea ce se întâmplă adesea, atunci păgubașul o poate revendica cu succes prin protest și repetată afirmare a posesiei reale. S-a observat că cel care dorește un obiect aflat în posesia unui alt copil mai întâi îl cere cu împrumut și apelează la furt doar dacă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
să fi cîștigat o faimă mai mare ca mine în această nobilă îndeletnicire. Dar, pe legea mea, astăzi iscusința nu e la preț, și, de cînd cu necazul pe care l-am avut într-o anumită întîmplare, m-am lăsat păgubaș. Octave (6) Cum așa? Ce întîmplare? Scapin (7) O poveste cu prilejul căreia m-am pus rău cu justiția. Octave (7) Cu justiția? Scapin (8) Da, nu m-am prea avut bine. Octave (8) Tu cu justiția? În acest punct
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pentru a merge acasă. Supa care i-o pune în farfurie consoarta ar fi un subiect de discuție, că e cam slabă și fără gust - mai pui un pic de sare sau vegeta, dacă ai, și merge - dar se lasă păgubaș, oftează și mănâncă, așa cum este. Și vorba cântecului: "Așa se trec bieții bătrâni,!" numai că nu se mai roagă "la împăratul", pentru că împăratul (acesta însemnând guvernanții, în totul lor neocomunist) are alte griji, cele personale și nu ale marii mase
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
aici pe câteva sute de lei. - Și ăia de la care se fură nu pot veni aici să le recunoască? - Nu, că le schimbă, le mai vopsesc, știu ei ce să le facă... Nu le scot repede la vânzare, până uită păgubașul. De-aia le vând ieftin, fiindcă nici hoțul nu se tocmește. Crezi că ți-l vindea el cu o mie de lei dacă nu-i convenea? - Și poliția, zic, nu poate să-i prindă? - Poliția nu se bagă, le dă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
era un consens, când îl prindeam îi trăgeam pumni în cap, el răbda, nega în ciuda evidenței și noi îl iertam tocmai fiindcă știam că e hoț, rămânea între noi, nu-l reclama nimeni. O dată a purtat pantofii altuia câteva săptămâni. Păgubașul năvălea asupra lui, era târât pe jos, bumbăcit zdravăn, dar pe urmă se ridica, răspundea la înjurături, mereu cu un surâs și o sclipire vicleană în ochii lui care se înecau parcă în sudoare. Nu învăța nici bine, nici prost
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
seamă că vodă povestește toată tăreșenia furtului? O ia de la capăt și o duce până la coadă. În final, spune: “Deci și domniia mea, adeverind așea, într-acesta chip, povestea lor, am pus pre Martin Panica la temniță ca să plătească caii păgubașilor ; și neavînd altă nimcă , fără numai... vie în Miroslava, s-au rugat dumisale hatmanului Buhuș să cumpere viile și le-au cumpărat”. Vodă merge până acolo încât spune: “Cînd au fost în zilele lui Dumitrașco vodă, le-au perit trei
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
te obișnuiești cu mirosul, nu te mai deranjează parcă atât de tare. Am bătut disperat în uși primele minute, numai eu, că el, sărmanul, nu avea nici măcar curajul să se lase pe vine, după care m-am lăsat și eu păgubaș. Nu știu cât am stat acolo. Am pierdut noțiunea timpului. În lumina aia albăstruie, colegul meu de celulă arăta ca un personaj dintr-un film, sau dintr-un vis al meu. Stăteam amândoi pe jos și nu scoteam o vorbă. Cred că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de castani ale școlii. Surpriza avea să vină în fața locuinței directorului. Fata de ieri, culegea din praf foile răvășite de vânt ale unui ziar al vremii Timpul, necăjită de rafalele care le împrăștiase până departe. Fără a vedea cine era păgubașul din cauza întunericului, prinse foile zburătoare și se-ntoarse spre fată. Surpriza-l făcu să nu spună nimic, în prima clipă. Doar când fata-i zâmbi și-i mulțumi, se- nclină și se prezentă. - Mulțumesc din nou! Eu mă numesc Iustinica
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mișcarea sau nemișcarea cărții, direcția de rotire (dreapta sau stânga). O amănunțită descriere a tehnicii este relatată de folcloristul Mihai Lupescu. El prezintă modul cum se realiza divinația cu ajutorul Psaltirii și al cheii bisericii în 1870, în Spătărești, județul Neamț. "Păgubașul venea la biserică curat și se închina la toate icoanele, plătind preotului o liturghie. După sfârșitul sfintei liturghii, preotul îmbrăcat în odăjdii ieșea în mijlocul bisericii și punea în psaltire la caftizma (catisma n.n.) a 16-a, cheia bisericii, o cheie
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
bine cu o cordică ca să nu cadă și apoi el lua în mâini altă psaltire de cetea această caftizmă. Cheia o țineau suspendată și fix de o parte și de alta dascălii cu degetul arătător. Și când totul era gata, păgubașul făcea trei mătănii și sărutând cartea cu cheia zicea: pun cheia pe... Și preotul începea a ceti. De se întâmpla ca cel pe care se punea cheia să fie vinovatul, cheia se învârtea de da să cadă jos. De nu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
blestemate ce banalitate (mi-am spus) prin asta am mai trecut și cu alte ocazii mai bine ar inventa altceva există tortură de import la o adică e scumpă dar merită (cel puțin așa am auzit) nu s-au lăsat păgubași au abandonat ochelarii de cal apoi și-au scos propriile botnițe (rânjeau) botnițele erau lustruite miroseau a frică gustul cuvintelor scâncite era amar nu mi s-a potrivit niciuna așa că am râs cu lacrimi o viață întreagă înecându-i încetul
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
a deschide uși Încuiate. Eu n-am un instrument din ăla delicat din oțel fin cu care se poate descuia orice fel de Încuietoare. Adevărul e că acum, la cele mai bune dintre Încuietorile astea moderne, poți să te lași păgubaș, că nu merge să le descui doar așa, cu una cu două. Asta e valabil doar pentru tipii ăia din filme de la UFA. Cel mai adesea, un spărgător pur și simplu taie cu fierăstrăul butucul sau dă cu burghiul de jur Împrejurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
și În această privință, o să te ajut chiar, dacă pot. Fața lui se Înnegură și adăugă: — Însă În ceea ce-l privește pe Mutschmann - al meu e. Dacă tipul tău are cumva gânduri nepotrivite de răzbunare, spune-i să se lase păgubaș. E papara mea. Este pur și simplu o problemă de bună desfășurare a afacerilor. Asta e tot ce vrei? Doar să faci curățenie În magazin? Uiți mica problemă legată de documentele lui Von Greis, nu crezi? Mai ții minte - alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
în Dalia de acum două nopți nu a fost și ultima. Am stat acolo și am urmărit trecătorii: soldați, bețivani de-ai locului, oameni obișnuiți din cartier, ce intrau și ieșeau din rstaurantul de alături. Mă gândeam să mă las păgubaș, dar m-am îngrozit la gândul următorului popas - Ramona -, așa că am rămas pe loc. Imediat după miezul nopții apăru și Packardul lui Madeleine. Coborî din mașină cu valiza în mână. Era ea însăși - nu se deghizase în Elizabeth Short. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
acuză de plagiat un alt profesor pe care eu Îl stimez; mă apuc să scriu un fel de răspuns foarte dur; Îl duc la revista Luceafărul; acolo stau de vorbă cu un redactor-șef analfabet; nu Înțelege nimic, mă las păgubaș și nu-l mai public. (marți) Vine Alain Robbe-Grillet la o Întâlnire cu studenții și ne vorbește despre noul roman; noi mai facem biografie și amintiri din copilărie În romanele ce se scriu, precum Moromeții și Desculț. Bine că mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pus capăt. Și tipul dinaintea lui? Max? Părea drăguț. — Părea - mai puțin drăguț era faptul că trebuia să pună mâna și să miroasă toate lucrurile Înainte. L-am dus la terapie cognitiv-comportamentală. A făcut o vreme, apoi s-a lăsat păgubaș. A, și făcea pipi așezat. Phil Își ridică privirea din farfurie: —Și ce-i așa de rău să stai jos ca să faci pipi? spuse blajin. E singurul fel În care bărbații de o anumită vârstă mai pot să-și golească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
toate puterile pe acest front Încă un an - 1894 - și pe urmă (dacă până atunci victoria și recompensele nu vor fi mai pe măsura umilințelor, vulgarităților și dezgustului, a dezonoarei și a jignirilor cronice suportate până acum) să mă las păgubaș de acest experiment intolerabil și să revin pe un teren mai elevat și mai independent.“ Încă un an. PARTEA A TREIA 1 „Încă un an.“ Nu uitase Înțelegerea făcută cu soarta la sfârșitul lui 1893, dar se văzu nevoit, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
tăcerea sacerdotală, indentic absenteismu În poblic, indentic număru fără cap dă oficianți care să să ocupe dă el, indentice Întârzierili și abuliile. Abia mi-a datară un formolar pă care am scris ce aveam să comunic. Mai bine mă lăsam păgubaș. Puntu ăsta a fost primu pas dintr-o via crucis privată. Cum am dat formolaru, am și bunghit mișcarea totală dă repulse. Unii mi-a Întors spatele pă față. Altuia i s-a distorsionat moaca la vedere. Doi sau trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
una. Cum să nu mă fi lepădat Elena cînd vedeam toate strîmb? Cînd fiecare bucurie mie îmi trezea suspiciunea, îmi declanșa chinul și-n faptele cele mai înspăimîntătoare, paradoxal, găseam delectarea... Bucuria. Am alungato doar pentru ca apoi să mă prefac păgubaș. Să strig după ea, s-o implor, s-o amenint. Și să sfîrșesc prin a o pedepsi înăuntrul meu atît de crîncen încît pedeapsa se întoarce acum asupra mea și mă mistuie...” Între două capete ale disperării, vitraliul rece și
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
a rîs. N-a Înțeles nimic, cum adică să Întîrzie o revoluție o oră, ce, e tren, nu vedea poanta, cînd la ei nici măcar trăsura nu Întîrzia o oră În urmă cu o sută de ani, așa că m-am lăsat păgubaș. N-avea rost. Trebuia să evadez dintr-o asemenea lume perfectă. Am Încercat cu artele plastice, cu plastilina, cu muzica, cu psihiatria, mi-am lăsat barbă, m-am ras În cap, am băut cu determinare, ca la carte, n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
știi. Toată chestia e o mare și splendidă distracție, ce mai. — Domnule Tomlinson, Îmi place foarte mult locul meu de muncă și mi se pare adorabil să lucrez pentru Miranda. Mi-am ținut răsuflarea și am sperat să se lase păgubaș. — Ei bine, domnul T. e Încântat că totul merge bine. Bravo ție, tâmpitule, dar chiar ești Încântat? — Minunat, domnule Tomlinson. Distracție plăcută la prânz, i-am tăiat-o eu Înainte ca el să mă Întrebe, inevitabil, ce planuri am pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
chipurilor, nu-și mai amintea nimic din chipul doamnei Scarlat! Nici din glasul ei, nici din atingerea ei. Nimic. Doar o umbră uriașă și ciolănoasă. Nu, nu avea nici un chef s-o vadă. Poate era mai bine să se lase păgubaș și să stea acasă, cu tatăl lui? într-un mod inexplicabil pentru el, Bobo se simțea în ultima vreme tot mai solidar cu domnul Scarlat. Cu cât acesta era mai izolat și mai absent, re semnat să fie părăsit pe
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
faptă însă lucrul stă astfel: d. inginer, ca reprezentant al statului, proprietar al acelor pământuri, nu le-a dat în posesiunea, ci în proprietatea locuitorilor. Daca d. inginer a comis erori, acestea-l privesc pe d-sa și pe statul păgubaș, nicidecum pe locuitori, cari erau în drept a da cu pușca atât în prefect cât și în arendaș și în d. C. A. Rosetti, care cutează a le răpi pământuri ce sânt cu bună-credință a lor; și în orice caz
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oarecare pe subprefect. E în sfârșit o înțelegere între toți cei ce vor să trăiască bine fără de a munci câtuși de puțin: ia fieștecare ceea ce-i cade îndemînă și în cele din urmă toate se sparg în capul hoților de păgubași. Dar guvernul, liberalii cei mari, miniștrii plini de iubire cătră popor, Camera, Senatul, fruntea țării ce face? Face fiecare ce poate. {EminescuOpX 452} Cei mai mulți dintre "liberali" acum trei ani erau plini de datorii și, după o muncă, de trei ani
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]