412 matches
-
genurile și speciile următoare: a) Gramineae Graminee Agrostis spec. Păiuș Alopecurus pratensis L. Coada vulpii Arrhenatherum elatius (L.) J. și C. Presl. Ovăzcior Dactylis glomerata L. Golomăț Festuca arundinacea Schreb. Păiuș înalt Festuca ovina L. Păiușul oilor Festuca pratensis Huds. Păiuș de livezi Festuca rubra L. Păiuș roșu Lolium spec. Raigras Phleum pratense L. Timoftică Poa spec. Firuță Trisetum flavescens (L.) Pal. Beauv. Ovăzcior auriu b) Leguminosae Leguminoase Lotus corniculatus L. Ghizdei Lupinus spec., cu expceția lupinus perennis L. Lupin, cu excepția
jrc35as1967 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85169_a_85956]
-
Graminee Agrostis spec. Păiuș Alopecurus pratensis L. Coada vulpii Arrhenatherum elatius (L.) J. și C. Presl. Ovăzcior Dactylis glomerata L. Golomăț Festuca arundinacea Schreb. Păiuș înalt Festuca ovina L. Păiușul oilor Festuca pratensis Huds. Păiuș de livezi Festuca rubra L. Păiuș roșu Lolium spec. Raigras Phleum pratense L. Timoftică Poa spec. Firuță Trisetum flavescens (L.) Pal. Beauv. Ovăzcior auriu b) Leguminosae Leguminoase Lotus corniculatus L. Ghizdei Lupinus spec., cu expceția lupinus perennis L. Lupin, cu excepția lupinului peren Medicago lupulina L. Trifoi
jrc35as1967 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85169_a_85956]
-
cunoștințelor științifice și tehnice, decide ce modificări trebuie aduse anexelor." Articolul 2 Directiva din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de plante furajere se modifică după cum urmează: 1. La articolul 2 alineatul (1) punctul A litera (a), cuvintele: "Agrostis spec. Păiuș" sunt înlocuite cu următoarele cuvinte: "Agrostis canina L. Ssp. Canina Hwd. Bucățel Agrostis gigantea Roth Iarba mare (albă) Agrostis stolonifera L. Moleață (iarba câmpului) Agrostis tenuis Sibth. Păiuș" 2. La articolul 2 alineatul (1) punctul A litera (a), cuvintele: "Lolium
jrc124as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85259_a_86046]
-
La articolul 2 alineatul (1) punctul A litera (a), cuvintele: "Agrostis spec. Păiuș" sunt înlocuite cu următoarele cuvinte: "Agrostis canina L. Ssp. Canina Hwd. Bucățel Agrostis gigantea Roth Iarba mare (albă) Agrostis stolonifera L. Moleață (iarba câmpului) Agrostis tenuis Sibth. Păiuș" 2. La articolul 2 alineatul (1) punctul A litera (a), cuvintele: "Lolium spec. Raigras" sunt înlocuite cu următoarele cuvinte: "Lolium multiflorum Lam. Raigras aristat (inclusiv Raigras Wersterwold) Lolium perenne L. Raigras peren Lolium x hybridum Hausskn. Raigras hibrid." 3. La
jrc124as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85259_a_86046]
-
L. Lolium multiflorum Lam. Lolium perenne L. Lolium x hybridum Hausskn. Phleum pratense L. Poa nemoralis L. Poa pratensis L. Poa trivialis L. II. LEGUMINOSAE Medicago sativa L. Trifolium pratense L. Trifolium repens L. Vicia sativa L. I. GRAMINEE Golomăț Păiuș înalt Păiușul oilor Păiuș de livezi Păiușcă roșie Raigras aristat sau de Italia, inclusiv raigras de Westerwold Raigras peren sau englezesc Raigras hibrid Timoftică Iarbă deasă Firuță Șuvar-de-munte II. LEGUMINOASE Lucernă albastră Trifoi roșu Trifoi alb Măzăriche de primăvară (1
jrc141as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85276_a_86063]
-
multiflorum Lam. Lolium perenne L. Lolium x hybridum Hausskn. Phleum pratense L. Poa nemoralis L. Poa pratensis L. Poa trivialis L. II. LEGUMINOSAE Medicago sativa L. Trifolium pratense L. Trifolium repens L. Vicia sativa L. I. GRAMINEE Golomăț Păiuș înalt Păiușul oilor Păiuș de livezi Păiușcă roșie Raigras aristat sau de Italia, inclusiv raigras de Westerwold Raigras peren sau englezesc Raigras hibrid Timoftică Iarbă deasă Firuță Șuvar-de-munte II. LEGUMINOASE Lucernă albastră Trifoi roșu Trifoi alb Măzăriche de primăvară (1) JO C
jrc141as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85276_a_86063]
-
Lolium perenne L. Lolium x hybridum Hausskn. Phleum pratense L. Poa nemoralis L. Poa pratensis L. Poa trivialis L. II. LEGUMINOSAE Medicago sativa L. Trifolium pratense L. Trifolium repens L. Vicia sativa L. I. GRAMINEE Golomăț Păiuș înalt Păiușul oilor Păiuș de livezi Păiușcă roșie Raigras aristat sau de Italia, inclusiv raigras de Westerwold Raigras peren sau englezesc Raigras hibrid Timoftică Iarbă deasă Firuță Șuvar-de-munte II. LEGUMINOASE Lucernă albastră Trifoi roșu Trifoi alb Măzăriche de primăvară (1) JO C 11, 05
jrc141as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85276_a_86063]
-
floristic. Porțiunea joasă a pajiștii, cu exces de apă la început de vară, este dominată de graminee înalte, între care predomină ovăsciorul. Spectrul floristic este caracteristic pajiștilor umede. În zona de platou de la baza versanților, există ochiuri de fâneață cu păiușul de livadă - Festuca pratensis: Festucetum pratensis. Sunt pajiști mezofile, relativ bogate în specii, cu valoare nutritivă ridicată, ce se interpun între pajiștile stepice de pe versanți și vegetația higrofilă din mlaștină. În zona joasă, microdepresionară a fâneței, regimul hidric este complet
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
a pădurii. Rășinoasele (molid, mai răspândit în Carpații Orientali, zadă, brad, pe alocuri și pin) se dezvoltă până la 1700 - 1800 m (ajungând în Carpații Meridionali până la 1900 m). Dintre plantele ierboase la aceste altitudini sunt caracteristice ferigile și, în poieni, păiușul roșu. În zona alpină, cu îngheț îndelungat și soluri acide, se dezvoltă pajiști dese și scunde iar în partea inferioară (subalpină) apar tufișuri de ienupăr, bujor de munte, afin, jneapăn. În largul văilor mari, datorită umezelii persistente, apare o vegetație
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
carpatica, în circumscripția Carpaților Meridionali Cristalini. Din punct de vedere al vegetației, regiunea se încadrează în etajul gorunului, care ocupă cea mai mare parte din suprafața împădurita. Speciile cele mai frecvente sunt: gorunul, carpenul, pluta sau plopul cenușiu, fagul, șovarul, păiușul, cucuta de pădure etc. În lunca Ialomiței și ale pâraielor întâlnim zăvoaie în care predomina speciile de anin, plop alb, plop negru, salcie și rachița. Cu secole în urmă pădurile acopereau peste 70% din suprafața regiunii, defrișările care s-au
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
și calea ferată Iași-Vaslui, pe care este deservită de stația Grajduri. În comuna Grajduri se află Poiana cu Schit, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite unele specii de plante de silvostepă, cum ar fi dumbățul, sulițica, pieptănărița și păiușul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grajduri se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,25%), cu o minoritate de romi (8,73%). Pentru 5% din
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
luncă. Vegetația forestieră este modest reprezentată prin stejar ("Quercus robur"), arțar tătărăsc ("Acer tataricum"), mai puțin brad și pin. Suprafețe relativ întinse ocupă pajiștile naturale din luncă și de pe versanți cu expunere estică și nordică. Acestea sunt pajiști stepizate cu păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz ("Carex humilis"), colilie ("Stipa lessingiana"). În cadrul vegetației naturale mai distingem ghiocelul ("Galantus nivalis"), vioreaua ("Scilia biofila"), lăcrămioara ("Convalaria majalis"), ciuperci, bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
o umiditate excesivă pentru ca vara să fie uscate (cu apa freatică la - 0,5 m) sunt acoperite de Carex vulpina(rogozul vulpii) în proporție de 60% în asociere cu exemplare de Juncus compressus(pipirig), Carex hirta(rogoz hirt), Festuca pratensis(păiuș), Trifolium dubium(trifoi), Taraxacum officinale(păpădia), Ranunculus repens(piciorul cocoșului târâtor), Ranunculus acris(piciorul cocoșului sau ruțișor galben). Stratul arborescent cu o înălțime de până la 9 m este edificat din următoarele specii: Salix alba (salcie alba), Salix fragilis(salcia plesnitoare
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
inferior cresc asociații ierboase ca hostii, tătăneasa, vulturica, iarba vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asociații graminee și leguminoase de mică valoare furajeră, îndeosebi pe terenurile intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
etajul inferior cresc asociații ierboase de: horștii, tătăneasa, vulturica, iarbă vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asciații, graminee și leguminoase de mică valoare furajera, în deosebit pe terenurile intens pășunate: iarbă vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
specifice ca : Phragmites communis (stuf), Thipa angustifolia (papură), Schoneoplectus lacustris (rogoz). Solurile predominante din teritoriu sunt luvisoluri și cernisoluri, peste are se suprapune zona de stepăcu o vegetație ierboasă reprezentata prin : asociații de plante xerofile dintre care amintim : Festuca valesiaca (păiuș), Andropogon ischaemum (bărboasă), Stipha joannis (colilie), Artemisia austriaca (pelin), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui). În prezent pajiștile naturale sunt din ce în ce mai rare ca urmare a artificializării pajiștilor, cât și datorită pășunatului intensiv, nerașional, in sensul numărului mare de animale pe unitate de
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
1933, când recolta a fost distrusă în proporție de 90%. Pe teritoriul comunei există o vegetație de silvostepă, unde întâlnim ca specii de păioase, carpenul, salcâmul, parul sălbatic, plopul, păducelul etc. Pajiștile în general sunt cultivate cu ierburi din categoria păiușului și a coliliei cu predominanță ierburile din categoria păiușului. O mare parte a pajiștilor este degradată datorită alunecărilor de teren și a pășunatului intensiv. Pe terenurile sărăturoase se întâlnește vegetația specifică alcătuită din iarba sărată, limba peștelui și altele. Fauna
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
90%. Pe teritoriul comunei există o vegetație de silvostepă, unde întâlnim ca specii de păioase, carpenul, salcâmul, parul sălbatic, plopul, păducelul etc. Pajiștile în general sunt cultivate cu ierburi din categoria păiușului și a coliliei cu predominanță ierburile din categoria păiușului. O mare parte a pajiștilor este degradată datorită alunecărilor de teren și a pășunatului intensiv. Pe terenurile sărăturoase se întâlnește vegetația specifică alcătuită din iarba sărată, limba peștelui și altele. Fauna este specifică vegetației de silvostepă fiind reprezentată în special
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
Elaeagnus angustifolia"), glădița ("Gleditsia triacanthos"). Au mai fost plantate în ultimii 30 de ani și specii rășinoase: pinul ("Pinus sylvestris"), molidul ("Picea excelsa"), tisa ("Taxus baccata") ș.a. Pajiștile, fânețele și pășunile au o vegetație ierboasă caracteristică acestei zone. Predomină speciile: păiușul ("Festuca ovina"), pirul crestat ("Agropyron cristatum"), pirul târâtor ("Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa"), trifoiul târâtor ("Trifolium repens"), brusturele ("Arctium lappa"). Pe șesuri și lunci cresc multe plante hidrofile ca: papură ("Typha latifolia"), stuf ("Phragmites australis"), rogoz ("Carex
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
parte a teritoriului administrativ este ocupată de terenuri agricole. Se găsesc și rămășițe de stepă reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe dunele de
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
expunere sud-vestică), Față (cu expunere vestică), Fânață/e (cu expunere nordică), Dosul Bârsei (cu expunere estică și sudică). În afara de aceste furdulauă, mai erau câteva parcele situate pe lângă sat, având următoarele denumiri: Dedița, Țighireaua, Toag, Turnu Dejii, Dumbrava, Recea, Călina, Păiuș, Via lui Cocean, După Grădini, Râpa Nădișanului, Via lui Bulbuc, Dos, Borte, Dealu' Nucilor, Vâlcei, Dogăreana, Lupiște, Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
vestul comunei mai sunt gorunul(Quercus petra), carpenul (Carpenus betulus), frasinul (Frasinus excelsior), teiul(Tilia tomentosa), arțarul (Acer campestris), paltinul (Acer pseudoplatanus). În zona de șes crește sălcia (Salicis fragilis). Plantele cele mai des întâlnite pe pajiști și pășuni sunt păiușul (Festuca vallesiaca), trifoiul sălbatic (Trifofium pretenae), sparceta (Onabrychis vicisifolia) pirul( Agrapyrum cristatum), măzărichea (Vicis sative. Plantele de cultură sunt atacate de buruieni că știrul (Atriplex), știrița(Amaranthus retrofelexus), troscotul (Paliganus eviculare), pelinul (Artemisia austriacă), mohorul (Sturis viridis), neghina (Agrostemma githago
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Querqus robur"). Pe langă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase că molidul ("Piceea excelsa"). Stratul arbustiv este alcătuit în special din alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguneea"), zmeur ("Robur idaeus"), etc. Covorul erbaceu este alcătuit din firuța ("Poa nemoralis"), păiuș ("Festuca altissima"), toporași ("Violă odorata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul ("Carex acută", "Carex riparia") și papura ("Typha angustifolia"). În mod special, trebuie amintită rezervatia floristica de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele Calafindești”, în apropierea
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]