344 matches
-
finit, care conferă băuturii caracterul și calitățile definitive esențiale. Capitolul III Definirea, descrierea și prezentarea băuturilor tradiționale românești Articolul 3 În funcție de tehnologia de fabricație, de materiile prime și materialele folosite, de calitățile organoleptice și de proprietățile fizico-chimice, țuica, horinca, turțul, pălinca, vinarsul, rachiul de fructe, rachiul de tescovină și rachiul de drojdie de vin se definesc după cum urmează: 1. Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a
NORMĂ din 18 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
concentrația alcoolică minimă este diferită în funcție de procesul tehnologic de obținere tradițional zonei, dar nu mai mică de 24% vol. la comercializare pentru consum; ... l) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă. ... 2. Pălinca este o băutura alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, așa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui
NORMĂ din 18 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
fruct sau fructe; redistilarea la aceeași concentrație alcoolică este autorizată; ... c) având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; ... d) având un conținut în acid cianhidric, în cazul pălincii obținute din fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; ... e) având un conținut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: prune (Prunus
NORMĂ din 18 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) și boabe de ienupăr (Juniperus communis L. și/sau Juniperus oxicedrus L.), conținutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; ... f) folosirea la fabricarea pălincii a produselor îndulcitoare, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă; ... g) folosirea la fabricarea pălincii a zahărului caramelizat, așa cum a fost definit în art. 2 pct. 3, nu este permisă nici în scopul de a
NORMĂ din 18 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; ... f) folosirea la fabricarea pălincii a produselor îndulcitoare, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă; ... g) folosirea la fabricarea pălincii a zahărului caramelizat, așa cum a fost definit în art. 2 pct. 3, nu este permisă nici în scopul de a adapta culoarea, culoarea galbenă sau galben-aurie obținându-se prin învechire în butoaie de stejar; ... h) folosirea la fabricarea pălincii a
NORMĂ din 18 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
fabricarea pălincii a zahărului caramelizat, așa cum a fost definit în art. 2 pct. 3, nu este permisă nici în scopul de a adapta culoarea, culoarea galbenă sau galben-aurie obținându-se prin învechire în butoaie de stejar; ... h) folosirea la fabricarea pălincii a substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranților, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 și 12, nu este permisă; i) combinarea (cupajarea), așa cum a fost
NORMĂ din 18 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
din Satu Mare. Nu în ultimul rând bucătăria tradițională din Chilia trebuie încercată (ex. "plăcinte codrenești cu lobodă", "tăști", "scoverzi"/clătite, "fancuri", "moșocoarne", "vărzar", cozonaci cu brânză sau diverse fructe, supele tradiționale de cartofi și fasole, slănina și șunca pregătite tradițional, pălinca făcută la pălincia din sat din diverse fructe ale localnicilor, individuale și/sau combinate). În perioada sărbătorilor de iarnă încă se practică colindatul tradițional, dar și "Viflaimul" și "Steaua" organizate de tinerii din sat în colaborare cu biserica ortodoxă din
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
femeile din casă la joc. Sunt serviți apoi cu băutură și colac. Inainte femeile pregăteau un colac împletit anume pentru corindători și nu li se dădeau bani. La primirea colacului unul dintre ei rostea „aldirea” colacului, un altul rostește „aldirea” pălincii. La ieșirea din casă se cântă o colindă de mulțumire. Corindătorii umblă toată noaptea iar în ziua de Crăciun se odihnesc. A doua zi de dimineață se adună la gazda de corinzi unde corindătorii sunt ospătați. Treptat se adună și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
966 erau români, 20 rromi și unul de etnie germană. Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, pomicultură, precum și pe comerțul cu produse agricole. Fiind o zonă bogată în livezi de pruni, aici se produce "pălinca de prune" (băutură alcoolică specifică zonei Ardealului) obținută prin fierberea borhotului rezultat în urma fermentarii fructelor, printr-un proces de dublă distilare.
Meseșenii de Sus, Sălaj () [Corola-website/Science/301810_a_303139]
-
anul 1966. Economia așezării este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, pomicultura precum și pe comerțul cu produse agricole, captarea și îmbutelierea apei de izvor. Fiind o zonă bogată în livezi de pruni, aici se produce băutura tradițională ""pălinca de prune"", specifică zonei. În Măgura Priei (996 m.), vârful cel mai înalt al Munților Meseșului, în hotarul satului, în apropierea drumului județean 108G Cizer - Vânători, în locul numit "Purcăreață", se ține în fiecare an în a doua duminică a lunii
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
obiectiv relansarea știrilor TVR, de a le face cât mai credibile, mai dinamice și mai profesioniste., În octombrie 2008 Consiliul de Administrație al TVR condus de Alexandru Sassu i-a eliminat toate atribuțiile editoriale din fișa de post, în urma scandalului „Pălinca și Caltaboșii”, în care luase decizia de a difuza în Jurnal un material care ilustra mituirea ministrului agriculturii Decebal Traian Remeș. Consiliul de Onoare al Clubului Român de Presă și CNA au decis că a acționat în interesul public, dar
Rodica Culcer () [Corola-website/Science/309681_a_311010]
-
faptului că până in anul 1989 localitatea Sâg a fost colectivizată. Livezile de pomi fructiferi în special pruni și meri sunt des întâlnite, de aici de-a lungul timpului s-a întreținut producția de băuturi spirtoase, în acest caz a pălincii de prune. Pălinca de Zalău, cea mai cunoscută în întreaga țară își trage rețeta din zonele cunoscute ca producători din județ, zona satului Sâg fiind dacă nu cea mai importantă, printre cele cele mai reprezentative la nivelul județului. Comerțul cu
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
in anul 1989 localitatea Sâg a fost colectivizată. Livezile de pomi fructiferi în special pruni și meri sunt des întâlnite, de aici de-a lungul timpului s-a întreținut producția de băuturi spirtoase, în acest caz a pălincii de prune. Pălinca de Zalău, cea mai cunoscută în întreaga țară își trage rețeta din zonele cunoscute ca producători din județ, zona satului Sâg fiind dacă nu cea mai importantă, printre cele cele mai reprezentative la nivelul județului. Comerțul cu alimente și băuturi
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
faună cinegetică compusă din mistreți, cerbi carpatini, iepuri, lupi, fazani, vulpi. Turismul organizat, nefiind încă dezvoltat, se află mai mult la stadiul de proiecte. Atracțiile zonei sunt bisericile vechi de lemn din Sârbi și Tusa, Izvoarele Barcăului, Păstrăvăria din Tusa, Pălinca de Prune specifică zonei. Din punct de vedere turistic, peisajele desprinse de pe culmea Plopișului, casele răspândite pe culmi și gospodăriile izolate în bazinul superior al Barcăului, relieful carstic de la Izvoarele Barcăului(unde izvorăște râul Barcău) și împrejurimile ce fac omul
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
cu măști ce simbolizează logodna și nunta, parcurg comuna într-un car alegoric. Gălăgia produsă de participanți este menită alungării spiritelor nefaste, a anotimpului rece și neroditor. Acestora le sunt oferite de către sătenii pe care îi întâlnesc în cale ouă, pălincă, bani sau gogoși. [[Imagine:NuntaBran.jpg|thumb|right|250px|Nuntă în zona Bran]] În mare, ciclul nupțial din Țara Bârsei nu diferă ca desfășurare de cele din restul Transilvaniei. În acest paragraf vor fi abordate doar manifestările secvențele specifice acestei
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
de turiști. Marghitanii sunt recunoscuți ca oameni ospitalieri, harnici și buni meseriași, trăsături păstrate până în zilele noastre de la străbunii care au trăit lângă câmpurile cu margarete. Oricine vine cu gânduri curate în orașul de lângă Barcău va fi primit cu o pălincă tare și o friptură pe cinste.
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
și universale (Riesling, Merlot, Sauvignon blanc, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Muscat Ottonel). Berea este și ea consumată cu plăcere de către români, însoțind adeseori alimente din bucătăria tradițională germană sau românească. O altă băutură preferată de români este țuica (rachiul de prune, pălinca, obținute prin distilare), România fiind al doilea mare producător mondial de prune.
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
o șuetă. Un evantai multicolor de stări și sentimente, într-un party al revelațiilor. Cinci femei în tranziție Taine, frustrări, suferințe ni se dezvăluie treptat, în timpul unei petreceri prilejuite de ziua de naștere a gazdei, la care un păhărel de pălincă „dezleagă” limbile și îndeamnă la mărturisiri, unele triste, altele purtând o încărcătură de umor amar. „Atât gazda cât și invitatele sale atacă, în replici acide, cam tot ce stârnește comentarii critice în ultima vreme: succesul în afaceri al șmecherilor, cameleonismul
Petreceți un weekend încântător la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105811_a_107103]
-
Made în România” la „Made by România”, care presupune o punere în valoare mai bună a potențialului uman și material al economiei autohtone atunci când se fac investiții străine. Produse precum lenjeria „Jolidon”, „ID Sarrieri”, „Clujana”, brânza „Năsal”, delicatesele „La Colline”, pălinca „Valco”, magiunul de Topoloveni, apa „Borsec” etc, toate având pe etichetă sigla românească, sunt doar câteva branduri la origine 100% românești. Se știe foarte bine că nu poți „lua fața” celorlalte țări avasate fără să ai o economie creatoare de
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]