521 matches
-
moartea o repriză, oamenii fug, un joc, război, libertate-n tărăboi. Se strigă catalogul, iar e toamnă soarele freamătă a iarnă, evenimentele ne schimbă... în politică și mămăligă. Citesc ziarul, citesc pe blog neliniștea se vede ca un joc, sunt păpușari și sunt păpuși caut un loc de trepăduș, dar am un lacăt la picior închis în zborul unui corb. Se schimbă lumea, pacea o iluzie și moartea nu mai cere scuze, suntem damnați, infernul pe pământ mormântul vieții, alt mormânt
SE SCHIMBĂ LUMEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374673_a_376002]
-
greva fiscală (refuzul de-a achita taxele și impozitele), neîncercate până în clipa de față, sunt cele două redutabile arme ale națiunii unite, prin care poate să dea peste cap aranjamentele politrucilor interni și-i poate pune serios pe gânduri pe păpușarii străini. ------------------------------------ George PETROVAI Sighetu Marmației, 12 aprilie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - STATORNICIA POLITICII ROMÂNEȘTI ÎNTRE MITITEI ȘI MITITICA / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1931, Anul VI, 14 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Petrovai
STATORNICIA POLITICII ROMÂNEŞTI ÎNTRE MITITEI ŞI MITITICA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369214_a_370543]
-
ornat... O să va placă! A ieșit o bunătate...Dar stă neatins și parcăTot știindu-vă departeSufletu-n dureri se-neacă.— Bine, mamă, doar ți-am spus,De Crăciun, cu mic cu mareColindăm cum ne-am propusMall-uri, parcuri, patinoare.... XXI. PĂPUȘARII LUMII, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1823 din 28 decembrie 2015. De la zidirea lumii, prin rânduieli nescrise, Se-ascut cuțite dure pe umeri de copii Și în sentințe strâmbe sunt multe vieți proscrise Iar morți de suflet umblă
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
dau pe dinafară Șuvoi de neputințe cu viață-abandonată. Destine stau clădite pe umeri mult prea mici, Iar hainele puterii - croite mult prea mari, Scheletice gândiri ne lasă cicatrici Și sunt pe unde trec... de suflet cuțitari. Mânuitori de vieți, netrebnici păpușari Închid cortina lumii la ... Citește mai mult De la zidirea lumii, prin rânduieli nescrise, Se-ascut cuțite dure pe umeri de copiiși în sentințe strâmbe sunt multe vieți proscriseIar morți de suflet umblă prin lumea celor vii.Se poartă aroganța, această
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
de altfel, fără jenă, și le plasează în, poftim, celebrul stabiliment de după pasarelă. Nu este de căutat, tot așa, o intrigă în canonică tăietură sofocliană, ci, de-andoaselea, o revărsare continuă de "replici", de pe urma cărora rămînem doar cu acoperita constatare că păpușarul acestor personaje este el însuși un personaj, dotat cu un ieșit din comun apetit metaforic (poate un pic nesupravegheat), dar oricum meritînd atenția unei critici literare încă reticente, dar care, sigur, va veni. Nu e la îndemîna oricărui condeier să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de a pune în lumină semnificația situațiilor și evenimentelor narate. Henrietta Stackpole din Portretul unei doamne și Maria Gostrey din Ambasadorii joacă rolul de ficelle. ¶Termenul înseamnă "fir" în franceză, ca și "truc" sau "sfoară" (cf. sforile cu care un păpușar își manevrează păpușile). ¶Booth 1983 [1976]; H. James 1972; Souvage 1965. ficțiune [fiction]. După Ricardou, ISTORIA în opoziție cu NARAȚIA sau DISCURSUL. ¶Ricardou 1967. figură [figure]. Entitatea sau seria de entități pe care se pune accent și care iese în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
IX). Contrastul de atitudine e cu atât mai vizibil, cu cât, în ultima secțiune, eul liric își supraveghează cu atenție răbufnirile, poeta alternând asumarea perspectivei colective („noi”) cu ipostazierea unui „tu” generic, cobai al experimentelor sadice în care se lansează păpușarii demenți ai regimului. În fond, ambele procedee trădează o depersonalizare programată, ce poate fi citită deopotrivă ca încercare de obiectivare și ca efect al captivității eului în celula totalitară. Căci semnele reificării traversează acest ciclu, începând cu „mecanismele cu chip
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
neoromantismului șaizecist, poetul sondează trecerea de la copilărie la maturitate, intrarea în lume, iminența sentimentului erotic. Deși modelele și influențele sunt încă eclectice (pot fi recunoscute reminiscențe din Lucian Blaga și Ion Pillat), lui S. îi reușesc mai multe istorioare lirice (Păpușarul) sau poeme-joc parodice, „cu poante” optzeciste (Frumosul prinț). În versurile din cartea următoare, Înfriguratul fierbinte (1980), autorul pierde acea simplitate și inocență care îi marcaseră debutul, conferind liricii sale, chiar dacă nu una foarte personală, o muzicalitate plină de farmec. Un
SIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
Aici autorul brodează pornind de la un fapt real, cu un personaj ilar, care, scăpând de sub „controlul” guvernului (și al ficțiunii), poate produce haos și de aceea trebuie suprimat. E o lume de automate, de marionete cu creierul spălat, unde „cineva”, Păpușarul, Sforarul-Șef, pune mereu în scenă, voit redundant, aceeași piesă, cu alte măști. Dacă personajele sunt vizionare și acțiunile lor epifanii, U., obsedat de trecut, nu poate evada decât prin mitul eternei reîntoarceri și prin mister. Scriitorul adoptă stilul personajului
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
este tocmai „fumul mic al ironiei”. Totul e punctat de vocabulele miniaturalului, ale derizoriului, ale fragmentarului: „câteva”, „mărunte”, „puține”, „mică”. „Ironia, mica noastră Grecie” se proiectează acum în lucirile crepusculare ale epilogului imperiul de umbre și deghizamente ale prințului Jumătate. Păpușarul a fost înghițit de propriile-i plăsmuiri. „Și dacă sunt eu, Dumnezeule/ eu/ degetul tremurător al smereniei care ne scrie încet?” De aici, din punctul central al îndoielii, nu se deschid decât două drumuri: cel alienant („să-ți bați joc
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
a fost însă întreținută atât de persoane interesate, cât și - din păcate - chiar de victime, care nu au reușit să depășească traumele prin care au trecut și să îi ierte pe cei care au acționat asupra lor la comanda unor păpușari ascunși. Acuzele nejustificate de „torționar” și „călău” sunt încă de actualitate, deși credem că nu îi putem pune pe picior de egalitate pe deținuții care au fost obligați să lovească, după ce luni de zile au îndurat torturi de tot felul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ciclul Vineri (1971), cât privește textele vechi. În cele noi, subzistă spaima de neant, precum și „vedeniile” minții „rătăcite într-un dor de o infinită măreție” (Pământ), dar forma e mai puțin frapantă. Mitologia poetului se îmbogățește cu o figurație alegorică - „Păpușarul” scoțând din lada sa tot ce a intrat în neființă, „Ghinărar Marjori”, comandant al invadatoarei oști de omizi, „Bălașul, Zamfirul, Berlantul”, trei lupi vizitatori, „Not, uriașul de-o palmă” ce „aduce pierzania”, „leoaica-ciocârlie” și, mai ales, mierla, interlocutor gracil, muză
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
partidul de guvernământ! Știm foarte bine care e biografia lui Adrian Năstase - sau eu cred că o știu relativ bine -, o știm pe cea a lui Mircea Geoană și altele, dar biografia omului care este, În fond, unul din principalii păpușari În toată această poveste o cunoaștem foarte puțin. Eu unul știu extrem de puțin despre ce s-a petrecut cu Octav Cozmâncă după revoluția din decembrie 1989. Ce a făcut, de pildă, dl Cozmâncă În 1990? E interesant de aflat unde
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
violează surorile și fiicele sau cum le taie gâturile mamelor și taților lor. Soldaților, Își aminteau ei Încă, le plăcea să zâmbească atunci când făceau pe cineva să se ridice sau să coboare amenințându-l cu cuțitul, de parcă ar fi fost păpușari mânuind sforile unei marionete ca să repovestească una dintre vechile povești Jataka ale birmanezilor. Cel mai tare le era frică de soldați În timpul musonului. Ploaia dădea jos acoperișurile din stuf de deasupra micilor verande ale tribului, iar ei trebuiau să trăiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
că sunt una și același lucru) deja se stabiliseră etapele pe care trebuia să le parcurgă țara noastră până la completa pierzanie. Că am fost copii fără minte în 1989 se văzuse fiindcă am jucat aproape cum ne-au tras sforile păpușarii de dincolo de perdea. Păi unde dracu s-a mai văzut un popor care să facă o revoluție în direct? Orice lucru cere o regie iar regia revoluției a fost făcută din timp și de aceea a părut perfectă. Poate nu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
întrebându-vă: Cine dracu' mai este și ciumetele acesta atât de "premiat" de ciracii de azi ai distrugerii României. De unde aia a măsii (am limbaj academic, nu-i așa?) a apărut și acest obiect spurcat, abil tras de sfori de păpușari nevăzuți, numit, dracul să-l ia, care în sinea lui cred știe prea bine că una din etapele distrugerii unui popor este: "Distrugerea sistematică a valorilor lui culturale" (a spus-o asta nu subsemnatul, ci un mare general chinez care
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cel non-poetic să îl facă de ocară, Exigenți ce căuta-vor să m-azvârle către laturi Cu discursuri îmbâcsite de-ale lor curate sfaturi! Nici de-acele iguane nu mă tem, ori de varani, Nici de politruci laconici deghizați în păpușari! Dar mă tem că adormiții nu se vor trezi în veci, Că aceste gânduri strigă către capetele seci, Că în van îmi fac speranțe pentru cauza română - Pentru asta românismul ideal va să rămână... Prea e viața încărcată de necazuri
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pe șleau, părea cam ațoasă. Era așa de înaltă și de slabă încât toate articulațiile ei - genunchii, șoldurile, coatele, umerii - păreau să fi fost slăbite cu șurubelnița și, când mergea, mai că-ți venea să crezi că o mânuia un păpușar nevăzut. Din acest motiv, femeile nu se simțeau amenințate de ea. Dar mulțumită bunei ei dispoziții, a râsului ei colorat și a energiei inepuizabile de a petrece până târziu în noapte, bărbații se simțeau bine în compania ei. Oaspeții celebri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
un „ceva“ nedefinit. Dacă nu obțineam ceva ce îmi doream - o slujbă, un autobuz, o pereche de blugi de mărimea potrivită - aveam obiceiul să spun că „n-a fost să fie“, ca și cum ar fi existat o divinitate, un fel de păpușar binevoitor, care avea un scenariu pentru noi toți. Unul căruia îi păsa de hainele pe care le purtam. Dar acum când eram încolțită, acum când chiar conta, realizam că nu știam ce să cred. Nu credeam că Aidan era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
literaturii timpului, evoluția dramaturgiei române este strâns legată de lupta perseverentă pentru înființarea teatrului românesc, a cărui existență impunea problema alcătuirii unui repertoriu original, inspirat din realitățile țării. Textele scrise înainte de înființarea scenelor românești sunt piese destinate lecturii sau jocului păpușarilor, deși au un caracter rudimentar. Primele texte dramatice românești au o orientare satirică predominantă. Scrierile dramatice, la fel ca întreaga literatură progresistă a vremii, au reflectat agonia unei societăți, încercările ei ridicole de a-și menține privilegiile. Oglindirea unei societăți
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
degringolada lui și-l manipula de la distanță. Noimann se gândi mai Întâi la Satanovski. Poate că și aceasta era o simplă demonstrație de iluzionism, În care Îi fuseseră antrenate afectele. Noimann se simțea ca o marionetă aflată În mâinile unui păpușar dibaci, care, ascuns după cortină, Îl prezenta publicului, schimonosindu-i fața În fel și chip. Era suficient ca păpușarul să miște un deget pentru ca medicul să simtă În interiorul său o neliniște și teamă ce nu puteau fi stinse nici cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
o simplă demonstrație de iluzionism, În care Îi fuseseră antrenate afectele. Noimann se simțea ca o marionetă aflată În mâinile unui păpușar dibaci, care, ascuns după cortină, Îl prezenta publicului, schimonosindu-i fața În fel și chip. Era suficient ca păpușarul să miște un deget pentru ca medicul să simtă În interiorul său o neliniște și teamă ce nu puteau fi stinse nici cu o cisternă de alcool. Norul de gânduri negre ce-i pluteau prin cap nu năvăleau acolo de la sine. Mănușile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
până atunci imobilizat având impresia că el și toți din împrejurul său se aflau într-o cutie de sticlă iar de undeva de sus ochi nevăzuți urmăreau totul cu detașare. Ca niște păpuși vii care se mișcau după voința unui păpușar fără a fi nevoie de nici un fel de sfoară: - Nu există nici un intrus pe navă. Despre rebeli nu poate fi vorba nici atît. Îmi cunosc bine oamenii, eu i-am ales, și niciunul dintre ei nu a nutrit vreodată gânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
cristalină și are același gust sărat și leșios. O liniște se împărățește ca o noapte senină răsfățată în adâncul unei mări moarte la capăt de timp... Jumătăți de sferă orbecăie ca și cârtițe prin destine abandonate la margine de lume. Păpușarul Satul era înțesat de un praf călduț în care îmi afundam picioarele să îi simt povestea încă nespusă, iar pe la garduri apăreau înspre seară capetele trudite ale vecinilor dornici să mai schimbe o vorbă după ziua zbuciumată. Maidanul era invadat
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
mii și mii de fâșii. O prezență insistentă îmi deschidea cu grijă ochii să o las să-mi intre în piept să-și bată ultima oară ritmul doar pentru câteva clipe. Era moș Caletcă, un fel de comis voiajor sau păpușar al acelor ținuturi. Olog, cu un trup împuținat de vremuri și suferință, colinda satele împărțind niște păpuși la fel de triste ca și el și o mulțime de păsărele din ghips cu pene multicolore, agățate pe câte o o bucată de elastic
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]