472 matches
-
funcționeze cu cinci catedre: Fizica plasmei și structura materiei (condusă la început, 1990-1991, de către prof. dr. Mihai Toma și apoi de către prof. dr. doc. Mircea Sanduloviciu), Fizica corpului solid (Prof. dr. Gh. I. Rusu), Electricitate și fizică electronică (prof. dr. Constantin Păpușoi), Optică și spectroscopie (prof. dr. Mihai Delibaș), Fizica teoretică (prof. Ioan Gottlieb). Numărul studenților admiși în anul întâi a crescut de la 60 la 175, iar durata studiilor a crescut din nou la 5 ani. S-a înființat, începând din 1991
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
numeroși colaboratori, doctoranzi și studenți, Ștefan Procopiu a creat la Universitatea din Iași o școală de fizică într-un domeniu fundamental al fizicii - fizica corpului solid. Opera sa a fost continuată, la început de profesorii Vasile Tutovan, Ilie Bursuc, Constantin Păpușoi și dezvoltată în zilele noastre de către profesorii Gh. I. Rusu, Violeta Georgescu, Alexandru Stancu ș. a. Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare de Fizică Tehnică din Iași, Centrul de Cercetare CARPATH (Centre for Applied Research în Physics and Advanced Technologies), Centrul
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
profesorului Vescan imediat după înființarea Facultății. Din urmă veneau discipolii acestora, cam de aceeași vârstă, cu o foarte bună pregătire științifică și didactică. În primul rând, profesorii Vasile Tutovan și Ilie Bursuc, mai apoi profesorii Mircea Sanduloviciu, Valer Pop, Constantin Păpușoi și Mardarie Sorohan, după aceea profesorul Ioan Gottlieb, venit de la Cluj, doamnele profesor Georgeta Ioniță, Margareta Țibu și Margareta Ignat și mai tânărul profesor Ioan Mercheș. Au existat probleme determinate în principal de binomul competiție-colaborare, dar încet-încet lucrurile s-au
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
culminează în anul 1987, când Facultatea de Fizică și Facultatea de Matematică-Mecanică se unifică sub numele Facultatea de Matematică și Fizică, la fel cum fusese în 1948. Remarcăm că, până în 1990, Facultatea i-a avut ca decani pe prof. Constantin Păpușoi și conf. Margareta Țibu de la Facultatea de Fizică. Numărul anilor de studiu se reduce iarăși de la 5 la 4. O altă remarcă este aceea că, până în 1989, la Facultatea de Fizică au existat și cursuri fără frecvență. 5. Perioada 1990-2012
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
cu competențe multiple în domeniul fizicii aplicate. Au apărut apoi specializările Fizică medicală (1995), Biofizică (1996) și Fizică informatică (2001). Toate acestea au fost posibile datorită ideilor inovatoare și curajoase ale unor profesori (Mircea Sanduloviciu, Gh. Popa, Petru Frangopol, Constantin Păpușoi, Mardarie Sorohan, Alexandru Stancu) care au realizat că fizica are aplicații într-o multitudine de domenii: tehnologie, medicină, știința mediului, informatică etc. Tendința de orientare a fizicii spre direcții interdisciplinare era, de o bună bucată de timp, în avangarda preocupărilor
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Sanduloviciu (1992-1998), prof. dr. Erzilia Lozneanu (1998-2003) și prof. dr. Dumitru Luca (2003-2004), - Fizica corpului solid, condusă de prof. dr. Gh. I. Rusu (1990-1991), apoi de prof. dr. Mihaela Rusu (1999-2004), - Electricitate și Fizică electronică, condusă de prof. dr. Constantin Păpușoi (1990-1999) și prof. dr. Alexandru Stancu (1999-2004), - Optică și spectroscopie, condusă de prof. dr. Mihai Delibaș (1990-1999) și prof. dr. Ghiță Singurel (1999-2004), - Fizică teoretică, condusă de prof. dr. Ioan Gottlieb (1990-1999) și prof. dr. Ioan Mercheș (1999-2004). Trebuie remarcat
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
1990: - Optică și spectroscopie - prof. Constantin Mihul, prof. Valer Pop, prof. Ghiță Singurel, prof. Mihai Delibaș, prof. Mitachi Strat, prof. Dana Ortansa Dorohoi; - Electricitate și Magnetism - prof. Șt. Procopiu, prof. Vasile Tutovan, prof. Ilie Bursuc, prof. Mardarie Sorohan, prof. Constantin Păpușoi, prof. Violeta Georgescu, prof. Neculai Sulițanu, prof. Alexandru Stancu; - Fizică teoretică - Prof. Ioan Gottlieb, prof. Georgeta Ioniță, prof. Margareta Ignat, prof. Ioan Mercheș, prof. Ciprian Dariescu; - Fizica plasmei și aplicații - prof. Mircea Sanduloviciu, prof. Gh. Popa, prof. Erzilia Lozneanu, prof.
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
prof. Gh. Popa, prof. Erzilia Lozneanu, prof. Mihai Toma, prof. Leopold Biborosch, prof. Nicoleta Dumitrașcu; - Fizica și tehnologia materialelor semiconductoare - prof. Ioan Golovcenco, prof. Gh. I. Rusu, prof. Mihaela Rusu; - Fizica și tehnologia materialelor dielectrice, feroelectrice și multiferoice - prof. Constantin Păpușoi, prof. Liliana Mitoșeriu; - Biofizica și Fizica medicală - prof. Petru Frangopol, prof. Tudor Luchian, prof. Viorel Melnig, prof. Dorina Creangă, prof. Nicoleta Dumitrașcu; - Fizica sistemelor autoorganizate - prof. Mircea Sanduloviciu, conf. Sebastian Popescu, conf. Dan Dimitriu; - Electronică fizică și microunde - prof. D.
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
de Cercetare Științifică (ANCS). Amintim aici: -Centrul de cercetări în fizica stării condensate, inițiat de prof. Gh. I. Rusu, -Centrul de cercetare de excelență CARPATH (Centre for Applied Research în Physics and Advanced Technologies), condus la început de prof. Constantin Păpușoi, și -o platformă de formare și cercetare interdisciplinară AMON - Integrated Platform for Advanced Studies în Molecular Nanotechnologies, inițiată și condusă de prof. Alexandru Stancu. Aceasta din urmă implică aproape 150 de profesori, doctoranzi și studenți de la facultățile de fizică, chimie
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
de-a lungul timpului de personalități de mare prestigiu științific precum Dragomir Hurmuzescu, Horia Hulubei, Theodor V. Ionescu, Șt. Procopiu, Constantin Mihul, dacă ne gândim la cei din generația de început, dar și de demnii lor urmași: Ilie Bursuc, Constantin Păpușoi, Valer Pop, Ioan Gottlieb și alții. Printre cei din a doua generație se numără și profesorul Vasile Tutovan cu care, într-o anumită perioadă a activității mele, am avut prilejul de a colabora mai îndeaproape. Este știut că orice om
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
care a ”împrumutat” în bună parte modul de a acționa în diferite situații. A continuat direcția de cercetare inițiată de profesorul Șt. Procopiu asupra păturilor subțiri feromagnetice, conducând colectivul de cercetare din care mai făceau parte profesorii: Ilie Bursuc, Constantin Păpușoi, Paula Apostol, Aurica Mândreci, Violeta Georgescu. Între anii 1976-1972, la filiala Academiei RSR din Iași, domnia sa a condus secția de Fizica metalelor. Aceasta împreună cu cea de Magnetism a format nucleul de bază al Centrului de Fizică Tehnică din Iași. Este
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
bune. Acum, la despărțirea de această lume, să-l însoțim cu gândul cel bun și cu respectul nostru. Sunt sigur că țărâna îi va fi ușoară. Dumnezeul să-l odihnească în pace ! 16.10.2004 2.2.2. Profesorul Constantin PĂPUȘOI Îndurerată familie, Întristată adunare Facultatea de Fizică trece prin momente grele, momente triste. Una dintre cele mai reprezentative personalități ale ei - profesorul Constantin Păpușoi - pleacă astăzi pe ultimul drum pământean. Trupul lui pleacă, dar spiritul lui rămâne printre noi, rămâne
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
fi ușoară. Dumnezeul să-l odihnească în pace ! 16.10.2004 2.2.2. Profesorul Constantin PĂPUȘOI Îndurerată familie, Întristată adunare Facultatea de Fizică trece prin momente grele, momente triste. Una dintre cele mai reprezentative personalități ale ei - profesorul Constantin Păpușoi - pleacă astăzi pe ultimul drum pământean. Trupul lui pleacă, dar spiritul lui rămâne printre noi, rămâne cu noi. Zeci de generații de studenți, dintre care mulți sunt cadre didactice ale Facultății noastre, îi vor păstra spiritul în sufletul și în
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
și respectat în domeniul în care lucra - magnetism - urmaș, continuator al unei personalități marcante a fizicii românești - profesorul Ștefan Procopiu. Cele mai sincere condoleanțe familiei îndoliate ! O asigurăm pe doamna profesoară Paula Apostol, pe fostul nostru student, actualul coleg Cristi Păpușoi, de întregul nostru sprijin moral, de toată stima noastră. Vom fi mereu alături de ei. Fie ca amintirea celui care a fost profesorul Păpușoi să dăinuie în mintea și în inima noastră ! Ne vom aduce aminte întotdeauna cu admirație și respect
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
condoleanțe familiei îndoliate ! O asigurăm pe doamna profesoară Paula Apostol, pe fostul nostru student, actualul coleg Cristi Păpușoi, de întregul nostru sprijin moral, de toată stima noastră. Vom fi mereu alături de ei. Fie ca amintirea celui care a fost profesorul Păpușoi să dăinuie în mintea și în inima noastră ! Ne vom aduce aminte întotdeauna cu admirație și respect de profesorul Păpușoi. Ohihnească-se în pace ! Iași, 30 iunie 2005 2.2.3. Profesorul Dumitru GROSU Întristată asistență, Conducem astăzi pe ultimul drum
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
nostru sprijin moral, de toată stima noastră. Vom fi mereu alături de ei. Fie ca amintirea celui care a fost profesorul Păpușoi să dăinuie în mintea și în inima noastră ! Ne vom aduce aminte întotdeauna cu admirație și respect de profesorul Păpușoi. Ohihnească-se în pace ! Iași, 30 iunie 2005 2.2.3. Profesorul Dumitru GROSU Întristată asistență, Conducem astăzi pe ultimul drum pământean pe cel care a fost profesorul Dumitru Grosu. Este un moment, din păcate ultimul, când, în prezența sa, putem
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci omăt, Nu livadă, ci pomăt. - Zi-mi bunică dacă poți ce-s eu? - Tu? Un ghilimoț Dar român, cum suntem toți! Despre tănsăni și satul lor Din hrisoavele de pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci omăt, Nu livadă, ci pomăt. - Zi-mi bunică dacă poți ce-s eu? - Tu? Un ghilimoț Dar român, cum suntem toți! Despre tănsăni și satul lor Din hrisoavele de pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cât o zi de post, tare ca piatra, iute ca săgeata, iute ca vântul și ca gândul etc.), iar, pe de altă parte, expresiile construite doar cu determinanți adverbiali (a îngheța bocnă, a se îmbăta turtă, a tăcea ca mortu-n păpușoi etc.). Acestea din urmă se deosebesc de texteme prin trei trăsături semantico-sintactice: (a) sub raport semantic, funcția tuturor elementelor non-verbale din cadrul lor se reduce la rolul de amplificatori/intensificatori ai acțiunii pe care o desemnează verbul; (b) chiar dacă "sintagmele stereotipe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de schitul Dălhăuți, dar care locuiau ceva mai departe de restul comunității, în izolare, personajul descrie prima dată un peisaj aflat „peste munte, într-o vale adâncă între munți, într-o poiană mică, dar frumoasă. Aveau hrana trebuincioasă semănând acolo păpușoi și multe alte semințe și legume.” <footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.173. footnote> Acest drum peste munte, care duce la o vale între alți munți, vale mărginită
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
dr. Ghiță Singurel, prof. dr. Erzilia Lozneanu și prof. dr. Mitachi Strat vor funcționa ca profesori asociați cu norma în cumul; -pentru profesorii consultanți (prof. dr. ing. Dumitru Sandu, prof. dr. Ioan Gottlieb, prof. dr. Vasile Tutovan, prof. dr. Constantin Păpușoi), Consiliul votează în unanimitate ca, în anul universitar 2004/2005, pe baza unui contract încheiat cu Universitatea, să li se asigure, împreună cu pensia, un venit de 10 milioane lei. -Pentru prof. dr. doc. Mircea Sanduloviciu, Consiliul a fost de acord, în
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
și le-am ascultat vorbele pline de tâlc: Să știi că după bulboana asta de lângă noi este un loc al satanei care dacă te prinde în vârtej te învârte până te amețește și chiar te poți îneca spunea Ileana lui Păpușoi. Doamne ferește! Întârește vorbele Catrina lui Proțap. Am auzit că un bărbat din sat îmbătându se o dată bine, l-au luat cu călduri. S-a dus să se răcorească și vârtejul l-a ucis. L-au găsit pe seară umflat și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
păscut. Mi-am făcut prieteni, băieți și fete, de vârsta mea și chiar mai mari. Petreceam minunat împreună. Pe rând, unul dintre noi rămânea la pază, iar ceilalți la joacă. Ne ascundeam după căpițele de fân, popurile de strujeni, prin păpușoi și ne strigam în gura mare, că n-avea cine să ne stăpânească. Când mi-a venit mie rândul la păzit, planul îl aveam preconceput dinainte. Le-am lăsat în trifoiul din ogorul uncheșului Victor Buzilă, din Frătăuții-Vechi și-am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pentru toți. Ce poftă am mai avut! Ne-am făcut mustăți de la cartofi, dar n-a mai contat. Am golit tot ce aveam de mâncare prin trăistuțe și-apoi, unii s-au întins lângă căpițe, alții s-au băgat în păpușoi (ca să găsească știuleți de fript) și nimeni n-a pomenit de vite. Eu fiind de serviciu, m-am dus să le caut. Mare noroc că paznicul, domnul Olinici Andrei, le-a fugărit din trifoi și le-a mânat pe un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tata despicau burta porcului, scoteau întâi toate mațele într-o covată mai mare, pentru spălat. Mama cu Pachița lui Constantin și Ileana Veronei se dădeau deoparte și curățau bine toate mațele (cu multă apă, cu ceapă, tărâțe și făină de păpușoi). Le întorceau pe dos și iar le mai spălau, ca nu cumva să mai persiste mirosul de bălegar. Când credeau că sunt curate, le lăsau într-un lighean și-ntr-o covată cu ceapă măruntă și tărâțe. Rămâneau așa până
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]