357 matches
-
relevanță: copiii femeilor (indiferent dacă e băiat sau fată) sunt excluși de la participarea la descendență (vezi figura 4, apud Fox, 1972). Figura 4. Descendență patriliniară Patriliniaritatea fundată pe rezidența patrilocală este un model mai răspândit. Societățile bazate pe agricultură și păstorit practică acest sistem. Îmbinând avantajele de descendență și rezidență cu cele ale puterii economice și politice, dominația bărbatului este fără rivalități din partea femeilor. Sistemul nu are contradicțiile celui matriliniar. Nu s-ar putea spune însă, dintr-o perspectivă mai generală
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și Transilvania de litoralul Mării Negre și de Dunăre, dublat de un schimb de cunoștințe tehnice, prin trecerea munților de către meșteri pricepuți din Transilvania sau trimiterea de tineri pentru a deprinde meșteșugurile în spațiul intracarpatic. A mai jucat un rol și păstoritul transhumant, dreptul românesc comun celor două state extracarpatice, chiar unele coduri juridice dintr-o țară erau accidental folosite în celălalt stat. Unitatea de cultură și de limbă explică și trecerea frecventă a unor dregători dintr-o țară în alta, ca
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
structură cognitivă și afectivă raportată la mediu. În literatura română, sentimentul naturii apare ca una din constantele definitorii ale structurii psihologice a poporului nostru explicabilă și prin condițiile istorice specifice de existență. Secole de-a rândul, datorită străvechilor sale îndeletniciri (păstoritul și agricultura), românul a trăit nemijlocit în cadrul naturii. Contactul permanent cu natura, cu fenomenele ei ciclice, au statornicit în conștiința oamenilor un sentiment de înrudire trainică cu meleagurile acestei țări. În cazul poporului român, sentimentul naturii nu poate fi disociat
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
devine acel personaj care, prin aparițiile sale episodice în lumea sătească, provoacă mister și suspiciune. El vine de pe tărâmuri necunoscute și poartă cu sine magia acelor locuri. Astfel de reprezentări sunt încă valabile în câteva sate românești din moldova unde păstoritul mai este valorizat ca fiind o îndeletnicire importantă. În cercetările noastre am întâlnit aici relatări ale unor întâmplări din trecut al căror personaj principal este păstorul. El poate lua mana animalelor și "cunoaște semnele timpului și ale cerului" (G.D., 63
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în mod deosebit corespondențele dintre limbă și trăsăturile spirituale ale comunității de care este vorbită se găsește în faptul că semnificațiile inițiale ale cuvintelor specifice limbii sînt legate de domeniile de activitate care caracterizează viața istorică a comunității respective (agricultură, păstorit, viață militară, navigație etc.)376. Aceste aspecte nu se relevă însă în mod spontan, ci rezultă din interpretarea cuiva și, în evaluarea acestor virtuți ale cuvintelor (sau ale altor elemente ale limbii), este foarte important să se păstreze un nivel
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Vll î.e.n. existau mai multe centre de cultură a căror viață poate fi urmărită o perioadă lungă de timp. În sudul Dunării, în peninsula balcanică și Grecia probele arheologice dovedesc începînd cu mi-leniul V î.e.n., existenta unor populații care practicau păstoritul și o formă de agricultură mai simplă. Peste mare, în podișul Anatoliei, cultura de la Çatal Hűyűk a înflorit în aceeași perioadă. În mileniul V î.e.n. din Carpați pînă în Anatolia existau comunități umane care ne-au lăsat dovezi clare ale
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
horticultura era slab dezvoltată (doar 34 de persoane se declarau horticultori), iar pomicultura aproape inexistentă (2 pomicultori) (Herseni, 1985b: 172). Cifrele trebuie luate în considerare cu mare precauție, existând posibilitatea unor declarații false din partea locuitorilor, perioada fiind cea a colectivizării. Păstoritul. Cealaltă ocupație, a creșterii oilor și vitelor, reprezintă o a doua sursă importantă de venit, având de asemenea o tradiție îndelungată, dar ocupând un rol secundar începând cu secolul XIX. În trecut, oieritul în Tălmăcel era ocupație de bază și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
venit, având de asemenea o tradiție îndelungată, dar ocupând un rol secundar începând cu secolul XIX. În trecut, oieritul în Tălmăcel era ocupație de bază și de asemenea oamenii creșteau și vite. În această zonă se consideră a fi tradițional păstoritul de tip pendulator, doar în interiorul hotarului satului (după unii autori se mai numește și păstorit agricol local (Vuia, 1964), sau păstorit local (Dunăre și colaboratorii, 1984). Transhumanța s-a dezvoltat abia începând cu secolul XIV6, ca urmare a dezvoltării breslelor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
XIX. În trecut, oieritul în Tălmăcel era ocupație de bază și de asemenea oamenii creșteau și vite. În această zonă se consideră a fi tradițional păstoritul de tip pendulator, doar în interiorul hotarului satului (după unii autori se mai numește și păstorit agricol local (Vuia, 1964), sau păstorit local (Dunăre și colaboratorii, 1984). Transhumanța s-a dezvoltat abia începând cu secolul XIV6, ca urmare a dezvoltării breslelor de postav și piele, ceea ce a creat o cerere mare de materie primă, tot timpul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
era ocupație de bază și de asemenea oamenii creșteau și vite. În această zonă se consideră a fi tradițional păstoritul de tip pendulator, doar în interiorul hotarului satului (după unii autori se mai numește și păstorit agricol local (Vuia, 1964), sau păstorit local (Dunăre și colaboratorii, 1984). Transhumanța s-a dezvoltat abia începând cu secolul XIV6, ca urmare a dezvoltării breslelor de postav și piele, ceea ce a creat o cerere mare de materie primă, tot timpul anului (Bucur, 1977b). Specificul Tălmăcelului este
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
XIV6, ca urmare a dezvoltării breslelor de postav și piele, ceea ce a creat o cerere mare de materie primă, tot timpul anului (Bucur, 1977b). Specificul Tălmăcelului este dat tocmai de acest lucru: faptul că și în ziua de azi, practică păstoritul de tip pendulator, pășunile de pe munții ce fac parte din hotarul satului fiind suficiente pentru hrana oilor. Transhumanța s-a dezvoltat târziu, în deceniul cinci al secolului trecut (Stroilă, 1996). Datorită faptului că în Tălmăcel, transhumanța nu a constituit modalitatea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pendulator, pășunile de pe munții ce fac parte din hotarul satului fiind suficiente pentru hrana oilor. Transhumanța s-a dezvoltat târziu, în deceniul cinci al secolului trecut (Stroilă, 1996). Datorită faptului că în Tălmăcel, transhumanța nu a constituit modalitatea principală de păstorit, numărul de oi pe care îl deținea o familie de-a lungul timpului nu a ajuns la efectivele impresionante din Poiana Sibiului, Jina sau Tilișca. În 1959, existau șase stâne, cu un număr de 4547 de oi, proprietarilor revenindu-le
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din Ardeal și Ungaria. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel. 1981. Cercetări etno-sociologice în Țara Oltului în perioada interbelică: despre relații sociale intersătești, în Aluta. Studii și comunicări, Muzeul Județean Covasna, Sf. Gheorghe. Irimie, Cornel și Popa, Constantin. 1985. Păstoritul. Organizare, producție, valorificare, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae, Petrescu, Paul (coord.). 1985. Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Policy Options to Overcome Subsistence Agriculture in CEECs în Abele, Steffen, Frohberg, Klaus (eds). 2003. Subsistence Agriculture in Central and Eastern Europe: How to Break the Vicious Circle. Halle, Institute of Agriculture Development In CEE. Vuia, Romulus. 1964. Tipuri de păstorit la români în secolul XIX și începutul secolului XX. București: Editura Academiei. Vuia, Romulus. 1975. Studii de etnografie și folclor (Volumul I, II). București: Editura Minerva. Wallerstein, Immanuel. 2000. Globalization or the Age of Transition? A Long-term View of the
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
solicitate în conformitate cu art. 10 și 11. ... (4) Prin derogare de la prevederile alin. (2) și (3) autoritățile competente ale statelor membre de destinație pot acorda derogări generale sau limitate pentru mișcarea ovinelor și caprinelor pentru reproducție și îngrășare destinate exclusiv pentru păstorit temporar lângă frontierele interne ale Comunității. Statele membre care aplică astfel de derogare trebuie să informeze Comisia despre conținutul derogărilor acordate. ... (5) Ovinele și caprinele la care se face referire în prezența normă sanitară veterinară nu trebuie în nici un moment
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179980_a_181309]
-
alin. (2) și (3) Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, ca autoritate competența a României ca stat membru de destinație poate acorda derogări generale sau limitate pentru mișcarea ovinelor și caprinelor pentru reproducție și îngrășare destinate exclusiv pentru păstorit temporar lângă frontierele interne ale Comunității Europene. Dacă Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor aplică o astfel de derogare trebuie să informeze Comisia Europeană despre conținutul derogărilor acordate. ... (5) Ovinele și caprinele la care se face referire în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185415_a_186744]
-
procurare a hranei este abstractă, putând fi satisfăcută într-o mulțime de feluri. Ce tip de activitate de procurare a hranei va fi selectat depinde de posibilitățile concrete de care dispune colectivitatea în momentul „alegerii”: poate să adopte agricultura sau păstoritul, culesul și vânătoarea sau, în fine, poate recurge la forță, exploatând alte colectivități producătoare de hrană. Opțiunea pentru un mod sau altul de obținere a hranei depinde de o mulțime de condiții particulare: configurația mediului natural (prielnic agriculturii, păstoritului sau
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau păstoritul, culesul și vânătoarea sau, în fine, poate recurge la forță, exploatând alte colectivități producătoare de hrană. Opțiunea pentru un mod sau altul de obținere a hranei depinde de o mulțime de condiții particulare: configurația mediului natural (prielnic agriculturii, păstoritului sau vânătorii), configurația disponibilităților interne (tradiții și abilități de agricultor, păstor, războinic), particularitățile colectivităților găsite în zonă (existența sau nu a unor asemenea comunități, disponibilitățile lor productive și de apărare). Presupunem că operațiunea este agricultura. Cum se va organiza agricultura
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt utilizate doar de unele sisteme (materiile prime, de exemplu). Altele sunt solicitate de o mulțime sau chiar de toate sistemele care compun o societate: resurse financiare, timp și energie umană. Munții sunt o resursă pentru multiple activități: turism, recreere, păstorit, silvicultură, vânat, minerit. Timpul este o resursă mult mai generală: pentru activitățilede producție (fondul de timp de muncă de care dispune o colectivitate), pentru recreere și dezvoltare personală (timpul liber). Timpul liber, partea rămasă din timpul de care dispune o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
au făcut studii de acest gen, dar ceea ce a stat lungă vreme În atenția cercetătorilor este migrația unui grup pastoral român ce Înaintează În Evul Mediu pînă În Centrul Europei, lăsând În urma lui amintirea unei anumite vieți sociale legate de păstorit și mai ales un vocabular de origine română rămas În limba populațiilor printre care acest grup a trăit. Problema a preocupat statornic cercetători din România, Polonia, Cehoslovacia, mai puțin din Ucraina și Ungaria. Fără a fi numit astfel, studiul ,,regiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
manifestări diferite sau în cadre diferite apar manifestări asemănătoare (Gusti, 1946, 53). De pildă, coloniștii moți de lângă Timișoara, observă Gusti, continuă să profeseze meseriile de „negustori ambulanți săraci în câmpiile mănoase ale Banatului”, iar coloniștii macedoneni din Dobrogea „perseverează în păstorit și comerț în mijlocul tătarilor și turcilor agricultori”. Pentru autorul sistemului monografiei sociologice, factorii de mediu natural și social, luați în sine, nu au o semnificație sociologică explicativă, nu intră în categoria cadrelor voinței sociale, întrucât nu satisfac cerința relației dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dintre aceste comunități învecinate sau care au avut o arie comună de circulație ce a favorizat împrumuturile, interferențele, influențele reciproce. Căile de comunicare, de transmitere a unor tradiții, le-au constituit în principal administrația din Fundus regius, piețele, târgurile și păstoritul transhumant. Un rol important în acest context l-au avut negustorii și unii meșteșugari care mergeau să-și valorifice produsele în afara granițelor spațiilor lor de origine. Colportori de tradiții, ei au facilitat împrumuturile. La baza dreptului cutumiar românesc al obștilor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este „bucata mioritică a mai adevărată“. Dar trebuie spus că originea cuvântului este incertă. Alexandru Ciorănescu, în al său Dicționar etimologic al limbii române, îl clasează printre destul de numeroasele cuvinte cu „origine necunoscută“ (apropo de etimologie și de termenii specifici păstoritului, merită semnalat faptul că majoritatea acestor cuvinte nu sunt defel mioritice, ci turcești get beget; până și bietul nostru „cioban“ este turcesc!). Pe de altă parte, doamna Ileana Tănase susține, în Călătorie prin Italia gastronomică, originea latină a termenului bulz
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
privință. Preocupările de lingvistică ale unor colaboratori se reflectă în articole de istorie a limbii române, glosare regionale din toate provinciile, folosite în bună măsură la elaborarea unor dicționare, în publicarea unui vast material lingvistic și etnografic referitor la îndeletniciri (păstorit, agricultură, pescuit, meșteșuguri), în note și materiale cu caracter onomastic (culese din sate ori extrase din documente) etc. Rețin atenția în chip deosebit lucrările lui G. T. Kirileanu, O nouă ediție a scrierilor lui Creangă, J. Urban Jarník, Comoara de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
În alte cîteva părți ale Europei, condițiile locale favorizau uneori apariția participării populare la guvernare. De exemplu, văile montane aflate la mare altitudine în Alpi ofereau într-o anumită măsură protecție și autonomie pentru oamenii liberi care se ocupau cu păstoritul. După cum descrie un autor modern regiunea Raetia (mai tîrziu devenită cantonul elvețian Graubünden), în jurul anului 800 d.H.: "Țăranii liberi ...se aflau într-o situație unică de egalitate. Uniți fiind prin statutul comun... și prin drepturile comune de folosință asupra pășunilor
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]