5,724 matches
-
dar În esență este o civilizație care și-a pus pregnant amprenta Într-un mod negativ asupra vibrației Pământului. Ea a introdus În ceea ce voi numiți cod genetic violența fizică, dorința de acaparare, setea financiară, goana după acumulările materiale. Din pătura de mijloc chineză, atrași ca un magnet de această civilizație albă, s-au ridicat cei cu setea de cucerire, iar prin contopirea celor două rase s-a ajuns la ceea ce numiți astăzi popoare arabe, care individual nu pot lucra, nu
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
a zis. Pe dracu’ epilepsie, Vasile... Puiu Nistea nu știa, dar se pricopsise cu un sifilis de la țigăncile pe care le frecventa ca vajnic soldat al patriei proletcultiste; ca să le obțină farmecele și nurii fura de la cantina regimentului pâine și pături, și se ducea cu pâine și pături ca să le f..., iar tuciuriii Îl așteptau ca pe mântuitor, rupți de foame și gata să vândă păturile armatei române la piață, fără nici un complex. Așa că nici vorbă de „fobia podurilor“, fiindcă, În afară de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
al patriei proletcultiste; ca să le obțină farmecele și nurii fura de la cantina regimentului pâine și pături, și se ducea cu pâine și pături ca să le f..., iar tuciuriii Îl așteptau ca pe mântuitor, rupți de foame și gata să vândă păturile armatei române la piață, fără nici un complex. Așa că nici vorbă de „fobia podurilor“, fiindcă, În afară de sifilis, bietul de el venea din adolescență cu o malarie nemiloasă, cadou de la mizeria satului În care trăise și Își desăvârșise cultura. Iar ce l-
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
trei ore de mers.Noi ne oprim aici. Se stă la masă. Se caută loc în camere. Cabana e spațioasă.Se găsesc paturi,dar căldura e asigurată doar cu energie electrică.Radiatoarele nu fac față.Chiar culcați și îmbrăcați sub pătură nu se acumulează căldura. Se vizionează un film de aventuri cu pirații galbeni. Incepe distracția.Muzica și antrenul mai alungă frigul.Sunt prezentate stiluri noi de dans. Noaptea trece cu anecdote,muzică și iubiri pătimașe. „Cununi de roze clare iubita
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
mai ieri și care vorbesc un idiom apropiat de sanscrita Vedelor, când mi-a zis: — Nu mă culc cu tine decât în minaret... Sau pe o macara, undeva. Găsește. Inventează. Și-a examinat unghiile. — Patul e doar pentru nani. Iar pătura asta e abjectă. Am ieșit amândoi tiptil, pe lângă gărzile hotelului care jucau cărți, și sărind gardul moscheii, ajunși la mina ret, am epatat-o ridicând cu un gest scurt și sigur piatra sub care-l văzusem de zeci de ori
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
noapte pe balconul minaretului și mi-am văzut sub el, de partea cealaltă a străzii cu buticurile ei obscure și nenumărați trecători înturbanați încă fol făind nocturn, fereastra iluminată a came rei, cu sticle goale și patul acoperit cu o pătură într-a devăr abjectă. S-a așezat pe marginea balustradei de piatră a minaretului, s-a chiorât în gaura de lume din bezna de jos și mi-a zis: — Ar fi așa simplu să mă las să cad... Am smuls
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de fum și gălăgie din orășelul tolănit la poalele colinei. Au încetat râsetele copiilor, mirosul de vată de zahăr și de popcorn nu mai ațâță nările nimănui, dincolo de canalul împrejmuitor plin cu apă nu fumegă niciun grătar, erau și câteva pături acolo, nu mai sunt, au dispărut și cei doi bărbați care jucau table, trecuse pe lângă ei și observase cum unul dăduse șase-cinci și apoi dusese la gură o sticlă cu bere, scoasă dintr o ladă frigorifică roșie, cu capac alb
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
o gamă diferită de viteze, schimbate de mâna dreaptă a șoferului care asculta un post de radio obscur și tocmai își spunea nu-mi mai doresc acum decât fotoliul din fața șemineului, pe onoarea mea, plus un ceai fierbinte și o pătură peste picioare, apoi poate să ningă o eternitate, cu fulgi cât pumnul, nici că-mi pasă, viața e frumoasă, forever young I want to be, forever young, I want to be forever young, do you really want to live forever
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
și în apropierea cabanei, totul e bine când se termină cu bine, forever young I want to be, urmează două curbe periculoase, una la dreaptă, cealaltă la stânga, motorul mugi din nou, poate că voi renunța la ceaiul fierbinte, dar la pătură nu, auzi un clinchet în spate, he, he, sticlele de whiskey păreau a fi nerăbdătoare, concurență serioasă pentru ceaiul ăla care începe să piardă teren, nici nu-mi place, habar nu am cum de mi-a intrat în minte, poate
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
în fața unor îndrăgostiți, spre exemplu, în timp ce aceștia se sărutau. Rămăseseră pentru totdeauna în tablou, cu buzele lipite, ninși de flori albe, căzute dintr un măr. O fetiță, în iarbă, jucând-se pe lângă Casa Păpușilor, în vreme ce alături de ea, întinși pe o pătură cadrilată, părinții ciocneau pahare cu vin roșu. Se vedea în spate creasta unui munte, acoperită cu un capișon alb. Fetița avea ochi albaștri și privea direct către pictor. O undă aproape insesizabilă de mirare se putea citi în ochii ei
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
care mi-a trecut vreodată prin minte. Mi-au trecut multe, unele mai proaste ca altele. Dar asta... Când durerea aia vrea să iasă din mine, mă fac ghem pe unde mă apucă, în baie, în bucătărie, în dormitor, trag pătura peste cap și strâng din dinți ca să nu țip, așa de tare doare. De ce nu pot să țip? Ce întrebare! Și vecinii, de ei ați uitat? Trăiesc într-o comunitate, la rândul meu, nu în mijlocul pustietății. Vecinii n-ar înțelege
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
banca a patra. Nu v-am spus nimic despre ea. Încă. O să vă spun doar atât: avea foarte mulți pistrui. Și părul lung, roșcat, și-l strângea într-o coadă, îl lega cu elastic. Nu o iubeam. Dar noaptea, sub pătură, mă gândeam la picioarele ei. Și nu numai. Și la râu, după ce durerea s-a dus la ea acasă, trebuie să stea și durerea asta undeva, are nevoie de un loc unde să-și refacă forțele, m-am frecat bine
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
în religie. Mergeam la biserică, mă rugam la toate icoanele. Și au venit evenimentele din Decembrie '89. Aveam și eu, ca atâția mulți alții, informații despre ce se întâmplă în țară și prin jur. Mai trăgeam seara cu urechea, sub pătură, la "Europa liberă" și "Vocea Americii". Se prăbușeau, unul după altul, șefii statelor comuniste, iar al nostru, cel mai urât, mai dur, mai șubred își găsea de lucru în Iran! Nu mă pricepeam la politică, dar ca un om simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
invadându-i simțurile, cu Toni picotind la picioarele sale, începu metodic să-și treacă, în caietul de note, "acțiunile", meniurile pe zile, cumpărăturile... În lipsa lui sosiseră saltelele, pe care le puse fiecare la locul ei, aranjă cearșafurile, pernele, plăpumile și păturile. În bucătărie orândui "inventarul" și apoi se apucă de meniu. Paștele era o sărbătoare deosebită, care se cerea cinstită cum se cuvine. Își amintea de bucatele mamei, dar cumpărase de la o librărie din București, fără știrea Cameliei și a fetelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
seara, în fața șemineului cu butuci de brad înmiresmați, ziua "copiii" se jucau cu Toni prin livadă. Dimineața din a doua zi de Paște, Petre le propuse să meargă "în excursie", în pădure, propunere acceptată de toți cu aplauze. Luară niște pături, un coș cu "de-ale gurii" și, cu Toni după ei, o porniră la drum. Era răcoare și frumos printre brazi, adia un vânticel de primăvară și păsările se întreceau în cântări. Orășeni închiși între betoane, de mult nu avuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
din grădină și chiar la "Observator", era asistat de Toni, alături de care începuse să facă excursii tot mai îndelungate în pădurea din spatele casei. Îl atrăgeau brazii maiestuoși, aerul proaspăt, păsărelele, umbrele și luminile pădurii. Găsea câte o poieniță unde întindea pătura și, cu fața în sus, privea albastrul cerului. Câteodată mai și adormea, fiind trezit de Toni care-l trăgea cu colții de pantaloni, atrăgându-i atenția c-ar fi vremea prânzului. În livadă apăruseră merele, perele, prunele, multe, mici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în urma ei peste tot. Acum, cu noul tovarăș alături, Ana se apucă de lucru, ba la caietul de schițe, ba la computer... La un sfârșit de săptămână, Petre o invită pe Ana în pădure. Pregătiră sucuri și sandvișuri, luară o pătură, cu Toni și cu Pic după ei merseră spre poienița cunoscută. În pădure era răcoare și bine, nu se auzea decât foșnetul brazilor și cântul păsărelelor. Ana începu iar cu întrebările: Tată, am găsit acasă, în bibliotecă, mai multe cataloage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
lucrări cu caracter general sau lucrări speciale asupra regiunilor mai întinse din care face parte și acest sector al Siretului. - 1870, Foethede, în timpul construirii liniei ferate Cernăuți Pașcani, cercetează și o parte din Valea Siretului, vorbind pentru prima oară de pături sarmațiene. - Grigore Cobălcescu, în cadrul „Studiilor paleontologice terțiare din unele părți ale României” pomenește de Lespezi, făcând și două profile geologice. - În „Dicționarul geografic al județului Suceava” (1894), al lui Serafim Ionescu, apar referiri la comuna Lespezi. - Din punct de vedere
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în camera mea, m-am schimbat, însă m-a podidit iar plânsul. Îmi venea să plâng întruna, până nu-mi mai rămânea nici strop de lacrimă. Am fugit în camera de la etaj, m-am aruncat pe pat, mi-am tras pătura pe cap și am plâns până la epuizare. Apoi gândurile mele au zburat departe. Treptat, din supărare, s-a cristalizat în mine dorința după o anume persoană și tânjeam să-i văd chipul, să-i aud vocea. Am avut senzația pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
fiica ei în brațe, lângă fereastra prin care pătrundea lumina lunii. Profilul ei splendid, trăsăturile deslușite ca într-un portret din Renaștere pluteau pe cerul palid din fundal. Nici urmă de cochetărie sau dorință în gestul ei de a arunca pătura peste mine. N-ar fi oare mai potrivit cuvântul „omenie“ pentru a descrie un asemenea gest? Nu a fost calculat, ci natural, de simpatie. Apoi, a privit cerul îndepărtat, nemișcată, ca într-un tablou. Am deschis ochii. Vibram de dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
descrie un asemenea gest? Nu a fost calculat, ci natural, de simpatie. Apoi, a privit cerul îndepărtat, nemișcată, ca într-un tablou. Am deschis ochii. Vibram de dragoste și dorință. Lacrimile-și făceau loc printre pleoape și mi-am tras pătura pe cap. Kazuko, La început îl vizitam pe pictor pentru că eram atras de lucrările lui și de pasiunea puternică ascunsă în ele. Pe măsură ce l-am cunoscut însă mai bine, lipsa lui de cultură, de răspundere, josnicia lui m-au dezamăgit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
lucruri legate de niște împrejurări restrânse, ce tind să dispară cu desăvârșire. Primenirea aceasta a moravurilor noastre surpă însemnătatea comediilor lui Caragiale. Limba chiar în care sunt scrise este închegarea unei limbi desfigurate, dintr-un moment dat și în anumite pături sociale (s. ns.)/.../ în cincizeci de ani nu va mai rămânea nici cea mai mică urmă din atmosfera morală a operei lui Caragiale; amintirea republicii din Ploiești sau a gărzii civice se va fi risipit de mult. într-o sută
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
Mariana Ștefănescu Îmi amintesc bine acel septembrie de pe pătura din crâng. E toamnă și pădurea are menstruație. Precum norii noaptea nedeslușită de deasupra apei, gânduri nevăzute zboară adânc "n mine. Șed la umbra mea ca Robinson pe insula pustie. Mă aflu pe o cergă "n mijlocul unei pășuni de la
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
vreo insulă în care să nu ne trezim că dau peste noi Geoană, Văcăroiu, Vadim sau Becali. Sau chiar Tăriceanu. Dacă până acum românii care doreau să plece aveau mai degrabă motive de natură economică, începe să se formeze o pătură de oameni care suportă din ce în ce mai greu atmosfera poluată până la sufocare a vieții publice din țară. Minciuna, rapiditatea schimbării îngerului în ticălos și-a ticălosului în salvator al nației, persistența celor mai compromiși politicieni pe poziții de prim-plan, nemernicia prezentată
Dulcele gust al nemerniciei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9900_a_11225]
-
zăpadă Îmi alungă orice cuget... În jurul meu totul îngheață, Vântul mi se agață de față, Calea spre tine-i de gheață, Dar cu tine alunec spre viață... Deși este rece și mi-e cam frig, Și zăpada cea rece devine pătură, Mă încălzesc atunci când o ating Pe ea, cea care mereu mă-ndură... Iarna ce feeric este să stau la geam, Numărând fulgii grei de nea, Alintând ființa caldă ce mulțumit o am, Luminându-o seara precum o stea... A divinității
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]