394 matches
-
căsătorește cu medicul Gheorghe Iosub din Tătăruși, după care merg la specializare, ea devenind medic oftalmolog, iar soțul chirurg la Spitalul Municipal Pașcani. Din păcate, s-a stins din viață destul de tânără, rămânând fără mamă doi copii mici. Doctor Ioan Pașca, absolvent U.M.F. Iași, secția stomatologie, iar din 1980 lucrează la Pașcani. Doctor Mihai Vețeleanu, (1980 - 1983), care, după câțiva ani de activitate la Lespezi și la Spitalul Orășenesc Pașcani ca medic internist, a plecat împreună cu soția sa, Gabriela Vețeleanu, medic
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
acest an au venit refugiați din Transilvania de nord-vest, în special din Maramureș și Satu-Mare, ocupată de Ungaria în urma Dictatului de la Viena. Printre aceste familii se aflau: Dobra Constantin, Dobra Corneliu, Pleșa Ștefan și fiica lor, Maria, care era elevă, Pașca Petre și copiii lui: Gheorghe, Iosif și Valeria, Bâtea Ilie și fiul lor Ioan, din Scărișoara. Numai o minune a făcut ca în anul 2007, cu ajutorul prietenului Dan Ioan din Satu Mare, să ne reîntâlnim la Oradea, la o întâlnire cu
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
covată. Îl frământa cu pumnii și-l ghigosea până ce aluatul făcea beșici. După vreo două ore, aluatul era gata, mama îl acoperea cu o pânză curată și-l lăsa câteva ore „să se odihnească”. Apoi îl porționa pentru cozonaci și păști. Păștile erau cu brânză și smântână. Cozonacii erau umpluți cu rahat, stafide, cacao și nucă. Eu n-am mai văzut după aceea, de-a lungul vremii, cozonaci așa crescuți și gustoși cum făcea mama. Doamne, unde ești, să ne dai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Îl frământa cu pumnii și-l ghigosea până ce aluatul făcea beșici. După vreo două ore, aluatul era gata, mama îl acoperea cu o pânză curată și-l lăsa câteva ore „să se odihnească”. Apoi îl porționa pentru cozonaci și păști. Păștile erau cu brânză și smântână. Cozonacii erau umpluți cu rahat, stafide, cacao și nucă. Eu n-am mai văzut după aceea, de-a lungul vremii, cozonaci așa crescuți și gustoși cum făcea mama. Doamne, unde ești, să ne dai înapoi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
au unit într-o singură voce puternică de bărbați, femei și copii, ce suna ca un strigăt înălțat către cer. Camelia și copiii au rămas încântați când, la încheierea slujbei de Înviere, în biserică, sătenii au așezat coșuri cu cozonaci, păști, ouă roșii și sticle cu vin pentru a fi sfințite. Atmosfera de bucurie și sărbătoare, îi emoționa. La ieșirea din biserică, satul părea de poveste, cu clopotele sunând și oamenii purtând cu grijă "Lumina" către case. La înapoiere, pe masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vin pentru a fi sfințite. Atmosfera de bucurie și sărbătoare, îi emoționa. La ieșirea din biserică, satul părea de poveste, cu clopotele sunând și oamenii purtând cu grijă "Lumina" către case. La înapoiere, pe masă, Petre schimbase "peisajul" apăruseră cozonaci, păști, ouă colorate în toate culorile... S-au bucurat că "Lumina" luată la biserică s-a păstrat până acasă. Se așezară cuviincioși la masă, doar veneau de la Înviere și începură a ciocni, pândind fiecare să "termine" oul celorlalți. "Hristos a înviat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fiecare să "termine" oul celorlalți. "Hristos a înviat! Adevărat a înviat!" Petre fu ținta întrebărilor, unele nu prea "cuvioase". Camelia îl luă direct: Petre, după delicioasa ciorbă de zarzavat, să nu-mi spui că tot tu ai făcut cozonacii și păștile. Tată, interveni și Ana. Ouăle au ieșit foarte frumos. Tu le-ai vopsit? Cozonacul și păștile le-am primit de la gospodinele din sat. Ouăle eu le-am vopsit, uite aici dovada și-și arătă palmele încă pătate în 5 culori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
nu prea "cuvioase". Camelia îl luă direct: Petre, după delicioasa ciorbă de zarzavat, să nu-mi spui că tot tu ai făcut cozonacii și păștile. Tată, interveni și Ana. Ouăle au ieșit foarte frumos. Tu le-ai vopsit? Cozonacul și păștile le-am primit de la gospodinele din sat. Ouăle eu le-am vopsit, uite aici dovada și-și arătă palmele încă pătate în 5 culori. Seara s-a prelungit în voie bună și a doua zi îi așteptau noi surprize. Dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sfințea, enoriașii Îi dădeau banii, pe care el Îi arunca, așa, ca În scârbă, În sacoșa din rafie, a dascălului celui tânăr; vinul alb, din sticle, Îl turna Într-o căldare, iar pe cel colorat, În alta; ouăle Înroșite, cozonacii, păștile și alte alea, le arunca, vraiște, În coșurile din nuiele, ale celorlalte slugi, creștine, ale sale. Când, o căldare, ori coșurile, se umpleau, fluiera Îndată din degetele băgate În gura făcută ca o găurică rotundă de cișmea, și, alte ajutoare
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
masei lemnoase din arborete afectate de factori biotici și/sau abiotici, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Cristiana Pașca Palmer București, 12 mai 2016. Nr. 884. Anexă METODOLOGIE 12/05/2016 -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272275_a_273604]
-
aplicării derogării se exercită de către personalul împuternicit din cadrul subunităților teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului. Articolul 5 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Cristiana Pașca Palmer București, 23 august 2016. Nr. 1.662. Anexă RAPORT asupra acțiunii derulate în baza derogării obținute - model - Solicitant ............................................................ ....................................................................... Specia pentru care s-a acordat derogarea .............................. Numărul exemplarelor ....................................... Stadiul de dezvoltare ................................................. Starea exemplarelor înainte de prelevare .............................. Starea exemplarelor după prelevare .................................... Locul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275417_a_276746]
-
iezi, de Ion Creangă; Cântec , de G. Coșbuc; Cei trei purceluși etc. c)ursul - mare mâncăcios, bun de păcălit,este prezent în lecturi ca: Ursul păcălit de vulpe, de Ion Creangă; Doi prieteni, de Cezar Petrescă; Moș Martin, de M.D. Pașca; d)câinele - credincios, paznic bun, regăsit în lecturi ca: Zdreanță,de T. Arghezi, Inimă de câine, de T. Arghezi, Fata babei și fata moșneagului, de Ion Creangă și lista poate continua, pentru fiecare găsindu-se „sosia” în creația literară. Este
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
I. Lapedatu. În alte științe își aduc contribuția Alex. Ceaușianu (economie), G. Bogdan-Duică și Ion Breazu (istorie literară), D. I. Condurachi (drept), N. Orghidan (sociologie), Emil Țeposu și Emil Pop (biologie, medicină), D. D. Roșca (filosofie), Sextil Pușcariu, Sever Pop, Ștefan Pașca și Emil Petrovici (lingvistică și filologie). Cu studii de artă sau folclor sunt prezenți Ion Mușlea, Valeriu L. Bologa, Virgil Vătășianu ori se reproduc pagini aparținând lui Horia Petra-Petrescu. Critica literară este susținută de Ion Gherghel, I. Jura, C. Lacea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
Între principiile călăuzitoare, redacția reiterează lupta împotriva regionalismului Capitalei, "afirmând dreptul de viață, cel puțin sufletească, al oropsitei Bucovine" (X, nr. 1-2, p. 4). Lista realizărilor include și publicarea a 15 fascicule și broșuri semnate Leca Morariu, Al. Procopovici, Ștefan Pașca, I. Cârdei, George Voevidca, piese inedite ale lui Ciprian Porumbescu. În toamna anului 1933 o altă revistă își face apariția în peisajul nord-moldovenesc: Freamătul literar, publicație creată prin eforturile profesorilor de la Liceul Lațcu Vodă din Siret: George Cârstean, Gheorghe Dușceac
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Legea nr. 373/2004 . Articolul 11 Prezenta hotărâre este obligatorie pentru toate birourile electorale de circumscripție. Articolul 12 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Biroului Electoral Central, judecător Emil Gherguț Locțiitor președinte, judecător Victor Pașca Cameniță Membri: ──────── Nicoleta Florea - judecător Gheorghe Cernat - judecător Veronica R��dulescu - judecător Emilia Braicău - judecător Magdalena Ghermeli - judecător Octavian Opriș - președintele Autorității Electorale Permanente Alexandru Radu - vicepreședintele Autorității Electorale Permanente Ionel Fleșariu - vicepreședintele Autorității Electorale Permanente Matei-Agathon Dan - reprezentant al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162720_a_164049]
-
conlucrare”. Una din preocupările de căpetenie era elaborarea unui Atlas lingvistic român, activitate care a presupus, alături de dăruirea lui Sextil Pușcariu, munca devotată a doi dintre elevii săi, Sever Pop și Emil Petrovici, ultimul ajutat, pentru dialectele sud-dunărene, de Ștefan Pașca și de Theodor Capidan. Eforturile s-au concretizat, între 1938 și 1943, în editarea a șapte volume din Atlas... (patru din ancheta întreprinsă de Sever Pop și trei din cea înfăptuită de Emil Petrovici) și a unui tom de Texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
înfăptuită de Emil Petrovici) și a unui tom de Texte dialectale. Cât privește Dicționarul limbii române, la a cărui redactare au participat, în principal, Constantin Lacea și Theodor Capidan, secondați de N. Drăganu, C. Diculescu, D. Evolceanu, Teodor Naum, Șt. Pașca, Yves Auger, A.I. Rădulescu-Pogoneanu, sub îndrumarea aceluiași Sextil Pușcariu, munca echipei a dus, până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, la editarea literelor A-C și F-L, până la cuvântul lojniță, adică aproximativ a unei treimi din întreaga lucrare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
caracterizată printr-o dificilă schimbare a ștafetei între generații, gruparea de cercetare de la Cluj continuă să creadă în virtuțile școlii pe care o reprezintă. În decursul timpului, ca directori ai Institutului au activat Sextil Pușcariu (1919-1940), Al. Procopovici (1941-1946), Ștefan Pașca (1946-1948), Emil Petrovici (1949-1968), Ioan Pătruț (1968- 1974), Dumitru Pop (1974-1976), Octavian Șchiau (1976-1989), Ion Mării (1990-1992, și din 1999), Eugen Beltechi (1992-1998), Liviu Petrescu (1998-1999). Repere bibliografice: Lingvistica clujeană la aniversarea a 100 de ani de la înființarea Academiei Române, CLG
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
afirmă Dimitrie Macrea 58: „A existat și mai există, pe de altă parte, o stagnare gravă în activitatea științifică a lingviștilor fruntași de la noi. Ani de zile n-au scris aproape nimic nici tovarășul Petrovici, nici tovarășul Iordan, Rosetti, Graur, Pașca etc. Înainte nu trecea lună în care ei să nu publice un studiu și nu trecea an aproape ca să nu publice câte un volum. Este adevărat că acești ani de stagnare coincid, în parte, cu anii de lupte grele care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
același număr cu proiectul noii ortografii, scoate în evidență strălucita contribuție a lui I.V. Stalin în problemele lingvisticii. Nu numai pentru știința limbii, ci și pentru științele sociale în general, data de 20 iunie este „un eveniment epocal” scrie Ștefan Pașca 60. În fine, „ecourile” au fost mai multe, să revenim la proiectul ortografic. Cele patru capitole ( Literele, Vocale și diftongi, Consoane și Despărțirea cuvintelor) sunt precedate de expunerea principiilor noii reforme ortografice, cât și de justificarea istorico-ideologică a acesteia: „Vechile
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Neagu, Stela Neculuță, Ion Th. Nedelcu, I. Nedelcu, Șerban Negreanu, Dinu Negrin, Harry Nicolaeva, Galina Nicolescu, G.C. Nicorovici, Vasile Novicov, Mihail O Olteanu, Ioanichide Onu, Liviu Oprea, Al. Oprea, George Ostrovschi, N. P Papu, Letiția Paraschivescu, M. R. Pas, Ion Pașca, Ștefan Pauker, Ana Păltineanu, M. Pârvulescu, Constantin Peicu, I. Perpessicius Pervențev Petrache, Ion Petrescu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Florin Petroveanu, Mihail Petrovici, Emil Philippide, Al. Pitlear, I. Podină, Silviu Poiană, I.C. Popper, J. Porumbacu, Veronica Postelnicu, Ioana Preda, Marin Predescu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
David Prodan comentând câteva versuri despre răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan ori cele ale lui Romulus Todoran privind poeziile populare dintr-un manuscris ardelean din 1831. Teatrul popular (D. St. Petruțiu, Elisabeta Nanu, Tatiana Gălușcă) și obiceiurile (St. Pașca, N. Drăganu, T. Morariu, Traian Gherman) fac și ele obiectul unor studii aplicate. Anuarul s-a bucurat de o foarte bună primire din partea specialiștilor. Ei au remarcat ținuta științifică a publicației (Ion Bianu, Jack Byck, H. H. Stahl, Ovidiu Bârlea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
monahală și să promoveze literatura cu puternică încărcătură creștină. Se publică astfel articole despre Gh. Lazăr, Emanoil Gojdu, Andrei Șaguna, Miron Românul, Ioan Moga ș.a., semnate de I. Lupaș, Lucian Blaga, Sebastian Stanca, N. Iorga, Gala Galaction, Florea Mureșan, Ion Pașca, Dominic Stanca ș.a. R. dobândește un conținut mai bogat sub episcopul Nicolae Ivan, care organizează în 1933 la Cluj asociația Frăția Ortodoxă Română, ce îl are președinte pe Sextil Pușcariu și din al cărei comitet de inițiativă au făcut parte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul II Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Articolul III Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Cristiana Pașca Palmer Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Achim Irimescu Anexă (Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 44/1.195/2011 ) - față - MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR ADMINISTRAȚIA REZERVAȚIEI BIOSFEREI "DELTA DUNĂRII" PERMIS DE PESCUIT COMERCIAL Seria 0001 nr. ............ din ................ ┌──────────┐ │ │ │ FOTO │ Sigla
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267342_a_268671]
-
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul II Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Articolul III Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Cristiana Pașca Palmer Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Achim Irimescu Anexă (Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 44/1.195/2011 ) - față - MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR ADMINISTRAȚIA REZERVAȚIEI BIOSFEREI "DELTA DUNĂRII" PERMIS DE PESCUIT COMERCIAL Seria 0001 nr. ............ din ................ ┌──────────┐ │ │ │ FOTO │ Sigla
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267369_a_268698]