1,576 matches
-
Adrian , publicat în Ediția nr. 213 din 01 august 2011. de te-am iubit cândva îți cer iertare să te urăsc de-aș fi putut acum această tristă întâmplare ne răscolește ca un început -------------------------------------- erai frumoasă ca o duminică de paște cu mirosul de cozonaci în priviri și sânii plini de vinul împărtășaniei surâsul ți-era încondeiat așa ca un ou de pus în vitrină iar tălpile păreau să te poarte ... Citește mai mult de te-am iubit cândva îți cer
PĂPĂRUZ ADRIAN by http://confluente.ro/articole/p%C4%83p%C4%83ruz_adrian/canal [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
reîntoarce dacă nu duce cu el bănuțul de argint busuiocul și câteva lacrimi Ana s-a reîntors am văzut-o în vis avea părul despletit ochii adânciți mâinile slabe și degetele lungi purta cămașa albă cu dantela cusută în ajunul paștelui în care a plecat... și-a rotit ochii prin casă apoi s-a oprit la mine nu clipea inima îmi zvâcnea ca o rană m-am trezit cu ochii umezi am privit dincolo fereastra ea dispăruse în întunericul rece și
GESTURI, DOAR ATÂT CÂT DUREAZĂ UN VIS de TEODOR DUME în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/teodor_dume_1494086046.html [Corola-blog/BlogPost/381213_a_382542]
-
plecat noaptea la denie cu amicul meu Gheorghe. Am prins momentul când s-a cântat Veniți de luați lumină! Hristos a înviat.... Era frumos. Popa avea o voce minunată, bisericuța era plină, toți oamenii se înălțau sufletește. După ce am luat paște, am plecat tot noi doi și ne-am oprit în pădurea dinspre sat. Am stat jos și fiind după minim doua săptămâni de post, ne-am ospătat. Fiecare avea la el: un ou roșu, o felie de cozonac, o bucățică
Iulian Popescu: Urare simplă by http://revistaderecenzii.ro/iulian-popescu-urare-simpla/ [Corola-blog/BlogPost/339544_a_340873]
-
către Cetate și lume). Aproximativ un milion de catolici din România și peste două miliarde de credincioși catolici din întreaga lume sărbătoresc, duminică, Învierea. Tradiții și obiceiuri de Paștele catolic. Ce fac credincioșii în această zi sfântă Credincioșii catolici sărbătoresc Paștele anul acesta pe 27 martie. Există numeroase obiceiuri pe care catolicii le practică în ziua Paștelui. Cel mai spectaculos obicei este stropitul. Stropitul își are originea în Germania, iar majoritatea românilor din Ardeal l-au adoptat cu mare drag. La
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului by http://uzp.org.ro/credinciosii-catolici-reformati-si-evanghelici-sarbatoresc-duminica-invierea-domnului/ [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
Să fie bine, azi - cum nu e, mâine - În move haine, multicolorate, Si in trusouri scumpe, mult prea mult, Pentru întreaga lumii libertate De a privi spre stele - cerul cult - Cu ochi brăzdați de gloanțe verticale, Si limbi albite-n paștele de dinți, Ei, de-ale lor, își văd - prostii banale, Ca mercenari tocmiți de-ai lor părinți - Ruine scumpe, si calești la poartă, Căi zburători, din orzul tuturor, Povestea vieții pruncilor e-o artă În care mulți se joacă, alții
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1426130055.html [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
tras în țeapă pentru minciună și lăcomie. La fel de cunoscute sunt și legendele cu sentimentele respingătoare ale lui Vlad Țepeș față de bolnavi și cerșetori, pe care conform miturilor îi considera hoți care profită de mila oamenilor, precum și ,,Masacrul din ziua de Paște", în care se zvonește că 43 de oameni au fost trași în țeapă, iar alți 300 arși de vii, pentru că aceștia -brașoveni fiind- complotau pentru a-l alunga pe Vlad de la domnie. Un lucru mai puțin știut despre acesta este
VLAD ȚEPEȘ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1414699443.html [Corola-blog/BlogPost/383917_a_385246]
-
săptămâna deniilor, toate zilele acestei săptămâni fiind considerate, încă de la începuturile creștinismului, mărețe și sfinte și, chiar din seara de Florii, se citesc deniile, slujbe de priveghere care se săvârșesc doar în săptămânile a cincea și a șaptea ale Postului Paștelor. Așadar, Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare este perioada liturgică care începe cu Denia din Sfânta și Marea Luni și se încheie cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Sâmbătă și este ultima
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
trebuia pentru sărbătorirea Paștelui. Marele Atanasie spune, deși alții sunt de altă părere, că Zevedeu era acela care ducea ulciorul cu apă. În urmă, arătând ucenicilor Săi cele mai înalte porunci, a predat în foișor, pe când se lăsa noaptea, taina Paștelui nostru. Iar dacă s-a făcut seară, Iisus S-a așezat la masă cu cei doisprezece ucenici. Vedeți deci că acesta nu era Paștile iudaic, căci era cină, pâine, băutură și stă jos la masă și toate mâncărurile erau pregătite
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
sa. A fost cea mai mare minune pe care ia fost dat să o trăiască. Era umil, nici vorbă de mândrie, dar în sinea lui își spunea: Cine poate îndura bucuria de a i se spune în Ajun de Sărbători "Paște fericit, Sărbători fericite și La mulți Ani".. In încheiere vreau să spun că acești doi bătrâni care se țin și astăzi cu drag de mână, constituie un act eroic, este o poveste mai vrednică de povestit decât o mie și
IN AJUN DE SĂRBĂTORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/In_ajun_de_sarbatori_ionel_cadar_1333541326.html [Corola-blog/BlogPost/358868_a_360197]
-
nopți cu povești de tinerețe. Cred dragi cititori că, bătrânețea este un examen pentru toți cărora Dumnezeu le îngăduie să ajungă până acolo, un examen extrem de greu,de dur și pe care puțini îl trec cu brio. Vă doresc un Paște ferici și La mulți Ani, dragi cititori. Ionel Cadar Referință Bibliografică: IN AJUN DE SĂRBĂTORI / Ionel Cadar : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 460, Anul II, 04 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Cadar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
IN AJUN DE SĂRBĂTORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/In_ajun_de_sarbatori_ionel_cadar_1333541326.html [Corola-blog/BlogPost/358868_a_360197]
-
Acasa > Literatura > Proza > POVESTE DE PAȘTI Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1948 din 01 mai 2016 Toate Articolele Autorului -Dacă de Paștele ovreilor e ploaie... cugetă Geta stând sfiită pe un colț de pat, atunci... -...și de-al nostru tot așa va fi! adăugi de la masă Vidu. El, cruce de voinic, folosea patul doar la culcare, zicând că lungit acolo îi vine
POVESTE DE PAŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1462086361.html [Corola-blog/BlogPost/378368_a_379697]
-
Conform cercetării „Cum sărbătoresc românii Paștele în 2017”, din totalul participanților la sondaj 98% afirmă că obișnuiesc să sărbătorească Paștele, dar doar 87% dintre ei știu ce anume sărbătoresc creștinii de Paște. Totodată, 92% dintre intervievați afirmă că tradițiile de sărbători sunt importante sau foarte importante. Două treimi dintre respondenți precizează că există obiceiuri tradiționale de Paște specifice zonei în care locuiesc, iar, dintre acestea, cel mai des menționate sunt: mersul la
Studiu IRES: Unde petrec românii Paștele și cât investesc în pregătiri by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/101602_a_102894]
-
precizează că anul acesta vor petrece sărbătorile pascale acasă - 75%, în timp ce alți 16% vor sta acasă dar vor face vizite, iar 5% vor pleca într-o minivacanță. 3% dintre respondenți vor petrece aceste sărbători la locul de muncă. Vizita de Paște Dintre respondenții care vor sta acasă și vor fi liberi de sărbători, 68% spun că vor primi pe cineva în vizită. Cel mai frecvent, acești musafiri sunt membri ai familiei apropiate - 70%, alte rude - 44% sau prieteni apropiați - 35%. Cei mai mulți
Studiu IRES: Unde petrec românii Paștele și cât investesc în pregătiri by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/101602_a_102894]
-
Prăjiturile și primele Aproximativ șase din zece respondenți declară că vor face acasă prăjiturile de Paște (58%), pe când o cincime dintre ei spun că le vor cumpăra de la diverși producători. 4% dintre cei intervievați nu vor avea prăjituri de acest Paște. Prime de Paște vor primi 15% dintre persoanele participante la cercetare, iar aproximativ o treime dintre respondenți (32%) spun că nu urmează să li se ofere prime. Pentru aproape jumătate dintre cei intervievați nu e cazul să se discute despre
Studiu IRES: Unde petrec românii Paștele și cât investesc în pregătiri by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/101602_a_102894]
-
respondenți (32%) spun că nu urmează să li se ofere prime. Pentru aproape jumătate dintre cei intervievați nu e cazul să se discute despre prime (nu lucrează sau alte situații) - 47%. Despre faptul că atât catolicii, cât și ortodocșii sărbătoresc Paștele anul acesta la aceeași dată știu 70% dintre participanții la studiu, iar dintre cei 30% rămași - jumătate nu știu când sărbătoresc catolicii Paștele, iar jumătate cred că îl sărbătoresc înainte (7%) sau după Paștele ortodox (8%). Mai mult de trei
Studiu IRES: Unde petrec românii Paștele și cât investesc în pregătiri by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/101602_a_102894]
-
pe motiv de incompetență. Noi, cetățenii acestui oraș, vă cerem să ne dovediți, prin realizarea acestui proiect, calitatea și capacitatea dumneavoastră managerială. Eșecul acestui proiect va fi eșecul dumneavoastră. Vă rugăm să nu mai investiți banii noștri în ornamente de Paște, ci în trotuare aici, acum. În zona noastră mor oameni călcați de TIR-uri pentru că nu au pe unde să meargă. Mor speranțe. Cu toții aparținem acestui oraș. Toți plătim aceleași taxe. Oamenii sunt disperați. Haideți să ne bucurăm împreună de
PROTEST în Capitală. Peste O MIE de participanți by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/101963_a_103255]
-
fiind înaintea echinocțiului său convențional (3 apr) și trebuie să aștepte următoarea lună plină, adică 29 ½ zile, iar dacă aceasta pică într-o zi de luni, abia duminica viitoare poate fi Paștele. Mai este o întrebare: De ce anul acesta sărbătorim Paștele împreună? Știm că echinocțiul de primăvară este pe 21 martie în Apus și pe 3 aprilie în Răsărit. Anul acesta, 2017, luna plină va fi pe 11 aprilie, la ora 09:08. Așadar, ambele calendare au data echinocțiului de primăvară
Data Paștelui în Răsărit și Apus. De ce sărbătorim Învierea la date diferite? by Pr Dr Mihai Iordache () [Corola-website/Journalistic/105618_a_106910]
-
de must sterilizat și cinci litri de Coca Cola. Personalul castelului a băut 20 litri de vin roșu, adus de acasă și 40 litri vin de Balcic. Nu am aflat, din surse autorizate, ce s-a consumat la masa de Paște. Am aflat că, doar cu șase luni înainte, pe 29 octombrie, în Castelul pe care îl moștenise de la mama sa, regele Carol al II-lea, împreună cu suita sa au consumat, la dejun, cotlete de șalău Nantua, fazan la frigare, salată
Paștele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103062_a_104354]
-
coordonate ca și la curtea tatălui și bunicului său". În anul 1942, familia regală a oferit, de Paști, un dejun regal. A fost un dejun restrâns la care au participat doar nouă persoane. Meniul a fost compus din ouă de Paște, aperitive, miel fript, salată de legume de sezon, pască și fructe. La cină s-au servit ouă roșii, supă țărănească, șalău rece, sos de maioneză, pască și fructe. Tot cu ocazia Paștelui, suita regală a mâncat, la dejun, alivenci moldovenești
Paștele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103062_a_104354]
-
Săvârșin sau la Sinaia. În perioada exilului, Familia Regală a României a petrecut foarte multe vacanțe în Grecia, la reședința Familiei Regale grecești de la Tatoi, unde regăseau un ambient apropiat de cel românesc, în special în perioada Crăciunului sau a Paștelui ortodox. La acea vreme, Regina Sofia era Principesă a Greciei și arăta o mare afecțiune pentru Principesele României, pe care le ducea la biserică sau le învăța colinde sau cântece. În ultimele două decenii, Familia Regală a participat la slujbele
Paștele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103062_a_104354]
-
acea vreme, Regina Sofia era Principesă a Greciei și arăta o mare afecțiune pentru Principesele României, pe care le ducea la biserică sau le învăța colinde sau cântece. În ultimele două decenii, Familia Regală a participat la slujbele sărbătorilor de Paște în arhiepiscopii și episcopii istorice, cum sunt cele de la Iași, Cluj, Craiova, Timișoara, Alba Iulia sau Galați, precum și în episcopii nou înființate precum cele din Giurgiu, Deva sau Madrid. Poate cea mai cunoscută sărbătoare pascală petrecută de Familia Regală a
Paștele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103062_a_104354]
-
a preluat câteva fragmente din cartea „Amintiri povestite, amintiri trăite”, editura Dacia, scrisă de Flavia Coposu-Bălescu, sora Seniorului. Paștele din 1919 și Marea Unire „Armata Română a înaintat în Transilvania și a ajuns în satul nostru în dimineața de Sf Paște a anului 1919. Bunica noastră, Cornelia Ancean, împreună cu sătenii au organizat primirea trupelor române. Fiecare locuitor al comunei a invitat în casa sa câți soldați români a putut, oferindu-le ouă roșii, cozonac și alte bunătăți, iar ofițerii au fost
Paștele în familia lui Corneliu Coposu. Cum sărbătoreau Învierea Domnului membrii familiei Seniorului? () [Corola-website/Journalistic/102136_a_103428]
-
cu 22 de ani, la Paștele din 1919, comuna Bobota a avut ca musafiri Armata Română de eliberare, condusă de generalul Moșoiu. În Joia Sfântă, după citirea celor 12 evanghelii, au sunat clopotele, apoi au fost oprite până în ziua de Paște. Vinerea Sfântă, seara, a fost prohodul, iar după depunerea lui Iisus în mormântul simbolic, acesta a fost păzit de patru soldați pentru a păstra și sublinia importanța momentului. În dimineața de Paște, obiceiul, pe care l-am apucat de când eram
Paștele în familia lui Corneliu Coposu. Cum sărbătoreau Învierea Domnului membrii familiei Seniorului? () [Corola-website/Journalistic/102136_a_103428]
-
a scris o foarte frumoasă scrisoare de mulțumire, mărturisind că ziua de Sf Gheorghe a anului 1940 a fost cea mai frumoasă zi onomastică din viața lui. Peste câteva zile de la această frumoasă sărbătoare. S-a terminat și vacanța de Paște și m-am întors la școală”.
Paștele în familia lui Corneliu Coposu. Cum sărbătoreau Învierea Domnului membrii familiei Seniorului? () [Corola-website/Journalistic/102136_a_103428]
-
fi vrut să iau cu mine acasă locurile pe unde treceam, spre exasperarea mamei care nu putea să mă dezvețe de acest prost obicei. * Arareori aveam voie să mergem în oraș singure. Una dintre aceste zile era prima zi de Paște. Dimineață, după ce ne spălam pe ochi cu un ou roșu, ca să fim roșii în obraji și sănătoase, și cu un bănuț de argint folosit doar cu această ocazie, spuneam repede rugăciunea „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1425572409.html [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]