3,902 matches
-
Livius și Livia, Traianus și Claudia, Darius și Lucia, Octavianus și Octavia, Tiberius și Marcela, ba chiar și (Doamne iartă-mă!) cu o verișoară mai îndepărtată care poartă până în zilele noastre povara numelui Pomponia. Chiar și pe mine m-a păscut, până în ultima clipă, primejdia unui nume prestigios. Din aceleași binecuvântate motive se decisese să fiu botezat Marius, și numai o inspirație de ultim moment a mamei a deschis spre zona slavă o potecă derivată din șoselele post-romane pe care mărșăluiau
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
Cristina Alexandrescu Oana Zăvoranu este obligată, prin hotărâre judecătorească, să-i plătească fostului soț, Păscu Ionuț (Pepe), suma de 10.000 de lei daune morale, pentru a nu fi executată silit, după ce l-a catalogat pe acesta ca fiind homosexual și țigan. Vedeta susține că se va conforma deciziei, dar condiționat: că Pepe să îi
Oana Zăvoranu îi cere lui Pepe un număr de cont. Vezi motivul by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71980_a_73305]
-
declarat că va plăti suma decisă de instanță, insă vrea să se asigure că banii vor ajunge acolo unde cântărețul a spus că îi va dona, respectiv unei case de copii sau unui azil de bătrâni, scrie yahoo.com. “Spre deosebire de Păscu Ionuț, am hotărât că în acest litigiu, finalizat numai aparent, să dau prioritate Statului Român, țării în care trăim și nevoilor celor aflați în dificultate. Astfel, potrivit instanței, Păscu trebuie să plătească Statului Român 6.500 lei taxa de timbru
Oana Zăvoranu îi cere lui Pepe un număr de cont. Vezi motivul by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71980_a_73305]
-
de copii sau unui azil de bătrâni, scrie yahoo.com. “Spre deosebire de Păscu Ionuț, am hotărât că în acest litigiu, finalizat numai aparent, să dau prioritate Statului Român, țării în care trăim și nevoilor celor aflați în dificultate. Astfel, potrivit instanței, Păscu trebuie să plătească Statului Român 6.500 lei taxa de timbru, lucru pe care nu l-a făcut și îl voi face eu pentru că sunt româncă, iar restul de 3.500 de lei, îi voi viră imediat cum Păscu îmi
Oana Zăvoranu îi cere lui Pepe un număr de cont. Vezi motivul by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71980_a_73305]
-
instanței, Păscu trebuie să plătească Statului Român 6.500 lei taxa de timbru, lucru pe care nu l-a făcut și îl voi face eu pentru că sunt româncă, iar restul de 3.500 de lei, îi voi viră imediat cum Păscu îmi va aduce la cunoștiință contul casei de copii sau azilului de bătrâni unde el dorea să doneze acești bani. Astfel, mă voi asigura că Păscu nu a mințit judecătorii și nici pe românii de bună credință, întrucât a declarat
Oana Zăvoranu îi cere lui Pepe un număr de cont. Vezi motivul by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71980_a_73305]
-
sunt româncă, iar restul de 3.500 de lei, îi voi viră imediat cum Păscu îmi va aduce la cunoștiință contul casei de copii sau azilului de bătrâni unde el dorea să doneze acești bani. Astfel, mă voi asigura că Păscu nu a mințit judecătorii și nici pe românii de bună credință, întrucât a declarat de câte ori a avut ocazia că nu are nevoie de nici un leu pentru el” a scris, ieri, Oana Zăvoranu pe pagina sa de facebook. Chiar și mama
Oana Zăvoranu îi cere lui Pepe un număr de cont. Vezi motivul by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71980_a_73305]
-
ana, Elenă Badea Pepe a rămas, din nou, fără permis de conducere, după ce și în 2012 acesta i-a fost reținut pentru o perioadă de 90 de zile, tot din cauza vitezei. Potrivit Mediafax, Pepe, pe numele adevărat Nicolae-Ionuț Păscu, aflat la volanul unui BMW X6, a rămas fără permis de conducere pentru 90 de zile, după ce a fost înregistrat de aparatul radar conducând cu 127 de kilometri la ora, în localitatea argeșeana Albota. Agenții de la Serviciul Poliției Rutiere Argeș
Pepe, din nou, fără permis de conducere. Vezi ce viteză avea by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72220_a_73545]
-
pară vacanțele un non sens. Elevele silitoare nu sînt uitate, dar prim planul este ocupat de tineri mai degrabă atipici, nelipsiți însă din mozaicul social. Pucci, cu capul prost croit dintru bun început, cum decretase propriul lui tată, continuă "să pască" rătăcind prin urbe și cînd rămîne pentru a treia oară consecutiv repetent, ceea ce e totuși un bine, firea-i apatică împiedicîndu-l să-și manifeste natura de răufăcător. Amicul lui visează să o violeze pe profesoara de engleză, face o fixație
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
mai puțin să-i fie îndatorați. Căci, așa cum cu bun cuvânt a observat și Al. Raicu - în "Luminile oglinzilor" (Ed. Minerva, 1974) - Mircea Damian "nu s-a ferit niciodată să-și spună deschis părerile, chiar atunci când era conștient că-l pasc primejdiile". O făcea nu ca să braveze, nu spre a dobândi vreun avantaj personal, ci dintr-o nestăpânită nevoie de a spune lucrurilor pe nume, de a dărâma falsele statui ale vieții publice și cu un curaj rareori atins în publicistica
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
Simona Vasilache Uităm, de cîte ori nu recitim cum se cade Momente și schițe, că pedagogul-dresor, cu părtinitoarea lui metodă, ține de școala nouă. I se întîmplă, cu alte cuvinte, și școlii pocinogul ce paște o lume-ntreagă: graba de-a confunda vechiul cu bunul de aruncat. Și mai auzi, apoi, că alții aveau universități pe la anul 1000, în vreme ce noi... Ei bine, noi n-am greși vizitîndu-ne mai ades școlile vechi, de provincie, părăsite-n
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
pe care nu o aplică, de "popi", în fond, avînd în gură numai snoave și-n fapte neorînduială. Lumea lui Nastratin Hogea, sfîntul care se împuținează pe măsură ce trăiește. Acestei lumi, salvîndu-l, o clipă, pe Anton Pann de obscuritatea care-l paște, îi dedică Barbu Isarlîkul, magna copia a purgatoriului turcesc, pe care el, conlucrînd cu strămoșul, îl inventează și-l descrie. La mijloc de rău și bun e, în fond, culcușul oricărei pedagogii. Primum non nocere. Nu pot să vă recomand
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
o pasăre de apă țipă sfâșietor/ nu-i corbul nici lăstunul orb/ e umbra fiului din nor". Poezia, una cu cântecul mierlelor negre și "râsetele puternice ale brancardierilor" din spitalul Avicenne, e medicamentul cel mai puternic. "suntem ca măgarii care pasc liniștiți la poalele/ unui vulcan care se trezește" (reportaj din parisul în flăcări). Surpriză: în finalul acestui volum al realului dur, cu sugestii metafizice abia conturate, cu zgura suferinței și biciuri ale "noii ideologii mineriada copiilor intifada infantiada", se aleg
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
și ea din viață, textul rămînînd un important document de istorie a artei. Îl publicăm acum, atît ca omagiu adus marelui nostru pictor, cît și ca încercare de a mai atenua cîte ceva din puterea corozivă a uitării care îi paște pe artiști în imediata lor posteritate. (P. Șușară) Aceste cincizeci și trei desene cu figuri, ca și cele două file de caiet cu dublul autoportret și cu măgărușul, făceau parte dintr-un patrimoniu de optzeci și opt desene pe pergament și opt-zeci
Desenele lui Tonitza by Eugenia Iftodi () [Corola-journal/Journalistic/9341_a_10666]
-
s-o reclame la Secția 22/ ce-o pornește,-ndată, pe urmele țigăncii. Mici poeme cu poantă, luînd asupră-le din proza unei lumi de descurcăreți, care se fac că le surîde norocul cînd, de fapt, din urmă moartea-i paște. Sau, măcar, descalificarea, îndulcită de o vremelnică - și, oricum, necunoscută lor - izbîndă literară. Ca tipuri ale cotidianului amalgamat, care umplu coloane și pagini. Cel mai adesea cu negru. O filă rătăcită, tot dintr-un manuscris al lui Foarță cel care
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
cu funcționare exclusiv diurnă, ar trebui să fie posibil. - Nu vă pot promite nimic. Într-adevăr, baca-lau-rea-tul se cere o singură dată. Dar am și capete fără bacalaureat deloc. Văcarii, bunăoară... - Spuneați că aveți doar capete urbane. - Ai noștri își pasc vitele la porțile orașului. Sunt văcari urbani. Din ceilalți nu luăm. - Nu vreau văcari. - Mă rog, nu insist. Mai ales că nu avem foarte mulți. Voiam să vă fac un serviciu. Din cauza bacalaureatului. Mai există câteva profesiuni fără bacalaureat, dar
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
acelor instituții care au reușit să facă față situațiilor în care resursele deveneau limitate sau chiar apărea o puternică penurie. Altfel spus, nu avem în vedere doar situațiile în care pășunea lui Hardin era încă imensă, iar animalele care o pășteau erau încă puține, ci mai ales acelea în care suprautilizarea pășunii era iminentă. În aceste din urmă cazuri se testează eficiența, capacitatea unui aranjament instituțional de a fi realmente o soluție la problemele de acțiune colectivă care apar în fața unei
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
pentru exemplificarea dilemelor de acțiune colectivă ce pot apărea în gestionarea bunurilor comune . Să presupunem așadar, urmându-l pe Hardin (1968, pp. 1244-1245), că avem o pășune pe întinderea căreia orice păstor își poate aduce turma de oi pentru a paște iarbă. Această situație poate fi neproblematică o perioadă îndelungată de timp, iarba regenerându-se suficient de rapid astfel încât toți păstorii interesați să își poată hrăni turmele fără a periclita hrănirea turmelor altora. La un moment dat însă, este posibil ca
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și 2), în contextul indicat de Hardin. Să presupunem, de asemenea, că pășunea pe care cei doi păstori o utilizează are o capacitate de susținere notată cu L. L reprezintă așadar numărul maxim de oi din turmă care pot să pască pe pășune la o capacitate optimă (fără să diminueze cantitatea ierbii consumate de unele dintre animale). Fiecare păstor are de ales între două strategii: cooperare și defectare, unde cooperarea înseamnă să nu includă în turma sa mai mult de L
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Se înseninase de tot, ne era din ce în ce mai sete și apa se terminase. Am urmat cărarea uscată de căldură, pământul se stârnea în nori de praf sub tălpile noastre, ridicându-se peste lanurile de grâu. Am trecut pe lângă un cal care păștea liniștit la marginea drumului. Dacă e un cal aici, înseamnă că trebuie să fie și o fântână, am presupus, pentru că un cal n-ar fi stat în arșița amiezii fără să aibă apă prin apropiere. Și așa a fost. După
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
nu este adevărat și nu va fi. * Cu cât suntem mai responsabili, mai aserviți așadar conștiinței, cu atât lumea proiectată spiritual devine mai vâscoasă, până la înec. Când discursul ține cu orice preț să își asume totul, nu eterna idioție ne paște, ci ener gumena demență, etern transmisibilă într-o universală junglă de simboluri și semne, semne pipăibile ca lipitorile. * „În Dumnezeu sunt, așadar, trei persoane. Numai că, încercând să vedem ce este aceea o persoană divină, brusc cuvântul omenesc devine neputincios
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
mă las slobod la gură și mă cred scoborât direct din Pateric. Una din ele mă privește în ochi cu frenezie, o simt înflăcărată de un entuziasm naiv și credul, îmi vine dintr-odată ideea că nu transa religioasă o paște, ci orgasmul; și pentru câteva clipe închid ochii. După ce le promit că voi veni să asist din curiozitate la una din adunările lor, își pierde controlul, râde isteric și pe o distanță de câțiva metri sare ca o vrabie - spre
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
și ireversibil iar viitorul este orizontul imprevizibil presărat cu incertitudini și surprize. Îndemn Trăiește, muncește și poartă-te în așa fel încât la trecerea în neființă să nu ți se îngroape și numele. Sărăcie Cine cu lenea s-a-nsoțit, Sărăcia îl paște, negreșit. Viața Viața omului ar fi mai tihnită și mai ferită de evenimente neplăcute dacă îndemnul inimii s-ar armoniza cu glasul conștiinței. Proiect Proiectarea drumului în viață este o treabă facilă și la îndemâna oricui. Parcurgerea traseului propus este mai
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
roman într-o doară" zice, scăpîndu-se de răspunderi, autorul lui. O fabulă pîndită de ispita absurdului, făcîndu-se că se încurcă în întîmplări și-n cuvinte. Starostele, om - vorba vine... - subțire, retras în peșteră, e un urs brun pe care-l paște, ca pe toți congenerii lui albiți, alungați, pesemne, de semenii în putere, o bătrînețe polară. În așteptarea ei, într-o noapte de șuetă, ori numai o cură de lene binevoitoare meditației, vin să-l viziteze: Bursucul, vecin fără drept de
Vizitarea fabulei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9554_a_10879]
-
genere, producția lirică a Ilenei Roman se distinge prin opulență, prin, adică, o reală forță ritualică alcătuitoare de pajiști imagistice, servită de mecanica generatoare de ludic, într-un inspirat menaj între folclor și dada. Suprarealism incantatoriu: "Chiar pe coapsele Mariei/ Paște calul primăriei/ Priponit de geana mea,/ Căci doar eu îl văd, vidros/ Văd de parcă îi miros/ Cu trei nări de la cățea" (Vedenii). Orchestrarea e abilă, deși câteodată la suprafață, fiecare poem își are propria scenografie, iarăși câteodată doar schițată. întregul
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
în competiția valorilor contemporane [...] Teza noastră modestă e să fim adevărați și convingători. Și nu un depozit de texte. Să fim, cum se spunea odinioară, o publicație cu Ťtendințăť iar tendința noastră este esteticul ș...ț Bunule cititor, hai să paștem împreună această pajiște scriptică odobeșteană - dintru început!". Ca buni cititori ce sîntem, am păscut textele inaugurale ale conducerii revistei: într-adevăr pășuniste, bolnave de metaforită, lirice peste poate, aducînd a parodie de Mircea Micu după Fănuș Neagu. Iată o mostră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9670_a_10995]