825 matches
-
baze etice și religioase. Validitatea și dimensiunea profundă a acestei dezbateri inițiate vizează sectorul teologic. În literatura religioasă antică (Evangheliile apocrife, Actele martirilor) nu există suficiente indicii istorice; nu au existat Acte ale martirilor anterioare lui Decius (249-251). Primele mișcări pacifiste creștine încep să apară cu Arnobius și Lactantius și vor ajunge până la Orosius sub forma unei critici virulente adusă religiei beliciste romane și războiului în general, istoriei clasice și îndeosebi Romei, a unei istorii de războaie și cuceriri, definind o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
conduită în politică externă erau, în primul rând, Germania secondată de Italia, Ungaria, Bulgaria și, fără a fi pe ultimul loc, Uniunea Sovietică, care aștepta, parcă, la „cotitură” evoluția evenimentelor. Dintru început, planurile lor de revanșism se voiau percepute ca „pacifiste”. Însă pe parcurs pretențiile lor pentru revendicări și anexări teritoriale vor deveni treptat tot mai insistente și mai exagerate. Prin ceea ce s-a întâmplat, München-ul poate fi considerat momentul care a „dinamitat” frontierele europene al cărui statu quo, stabilit în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
caracterizează prin denunțarea culturii occidentale și a modelului industrial în folosul culturilor orientale, în particular cea a Indiei; adică respingerea viziunii prometeice în scopul găsirii echilibrului și armoniei între om și mediul înconjurător. În această privință les provos din Amsterdam, pacifiști non-violenți, libertini și dorind după expresia proverbială a lui Alphonse Allais să mute orașele la țară, reprezintă, prin intrarea lor în Consiliul municipal al metropolei olandeze, prima traducere politică a unei mișcări care poate fi numită o alternativă. Cu excepția Elveției
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
democrații erau cei constrânși să se opună pentru a păstra democrația. După 1922, în Italia, și după 1933, în Germania, învingătorii își păstrau poziția prin violențe împotriva democraților, a căror poziție slăbise. Forța sau moderația rezistenței păstrătorilor, combativitatea sau caracterul pacifist al inovatorilor depind și de condițiile obiective ale situației (spre exemplu, pericolul care amenință un partid sau o religie de a-și pierde monopolul ideologic), cât și de viziunea subiectivă pe care o au actorii despre situație. Oamenii se comportă
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
elemente psihologice ocazionale, adică nevoile, dispoziția, aspirațiile, motivațiile, intențiile, teama sau hotărârea, încrederea sau neîncrederea, în momentul în care purtătorul de valori vorbește, acționează, comunică. Anumite persoane afișează în public valorile pe care le atribuie păcii și se alătură manifestărilor pacifiste. Se poate ca aceștia să fie cetățeni pașnici, care se gândesc la morțile și dezastrele provocate de război, dar este la fel de posibil ca aceștia să aibă o structură psihologică negativă, care face din ei niște contestatari, niște opozanți. Dacă se
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
își pot schimba părerea și pot sfârși prin a ocupa poziții contradictorii. Dacă este vorba de genocid și de tortură, toată lumea le condamnă în unanimitate. Dar dacă este vorba de război, unii îl consideră legitim, în anumite condiții, alții sunt pacifiști necondiționați (o altă moștenire de la 1968), fiind totuși de acord cu războaiele de eliberare. Eroismul, care constă în sacrificarea vieții pentru patrie, dispare (mai puțin în Marea Britanie) și dacă izbucnește un război, trebuie să fie "cu zero morți". Din contra
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pentru ea: democrația devine vulnerabilă atunci când lasă să se acumuleze problemele, fără a le găsi o soluție. În acest caz survine tentația unui regim autoritar, de care nu ne putem debarasa decât cu grave tulburări și, câteodată, prin revoluții. În ceea ce privește pacifiștii și partizanii acțiunii ferme, trebuie să recunoaștem că "porumbeii" sfârșesc "în tigaie", în timp ce "șoimii" pot ajunge în situații al căror control le scapă: este cazul războaielor nedorite de nimeni. Un negociator ferm, cu o inimă pacifistă este oare de domeniul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
câteodată, prin revoluții. În ceea ce privește pacifiștii și partizanii acțiunii ferme, trebuie să recunoaștem că "porumbeii" sfârșesc "în tigaie", în timp ce "șoimii" pot ajunge în situații al căror control le scapă: este cazul războaielor nedorite de nimeni. Un negociator ferm, cu o inimă pacifistă este oare de domeniul imposibilului? În sfârșit, conflictul dintre adepții revigorării consumului și cei care strâng punga poate fi depășit prin metoda stop and go, care imită mișcarea piciorului unui șofer, apasând, după necesitate, pedala de accelerație sau cea de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ajunge și la jigniri. A fi taxat drept "homofob" nu este departe de o injurie. Etichetarea este întotdeauna semnul unei slăbiciuni și subminează dezbaterea. Dramatizarea introduce o anumită doză de emoții în schimburile de idei. Nivelul adrenalinei crește. Chiar și pacifiștii folosesc un vocabular militant, vorbind despre "lupta" lor împotriva războiului. O cauză este justificată prin acțiuni care suscită sentimentele, ca de exemplu a acționa în numele săracilor. Astfel, a nu anula datoriile lumii a treia ar însemna să ai o inimă
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
grupurilor mici, și în fine la fenomenologia socială (Schutz, 1967) a prezentului imediat și singular (vezi și Collins, 1981:985-87). Contextul social al refocalizării teoriilor de la nivelul macro la nivelul micro este cel al "grevelor" studențești din Franța sau, mișcărilor pacifiste (Flower Power) împotriva războiului din Vietnam din anii 1960-70 din Statele Unite ale Americii, ce au crescut încrederea teoreticienilor în potențialul acțional al actorilor sociali. Diferențierea între nivelele micro și macro face ca din punct de vedere metodologic să se poată
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prin controversatul Congress for Cultural Freedom, o încercare temerară de a relans-a gândirea europeană democratică, de a recupera elementele utile, chiar puțin compromise, din cultura interbelică și mai veche, pentru a le reinsera într-o nouă cultură liberală și pacifistă. V. N.: Te referi aici în special la lumea culturală. S. A.: Da. V. N.: și ai dreptate în privința asta, dar, dacă privim lucrurile din punct de vedere politic, s-au petrecut în Europa Occidentală după 1945 două lucruri extrem de importante
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și smplu cel al spațiului. Raportul între numărul de locuitori și spațiul geografic existent este altul în America și devine mult mai avantajos constituirii de grupuri. În America pot să funcționeze, de exemplu, comunitatea Amish din Pennsylvania, care sunt niște pacifiști totali și refuză lumea mecanică, nu folosesc telefonul, automobilul, totuși au putut să existe vreme de 200-300 de ani. Nu știu care le va fi viitorul, dar au putut să existe și pentru moment îi vedem că mai există. Ăsta e un
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
sau a Biroului Executiv. Acesta și-a menținut poziția pînă în iunie 1942, cînd a acceptat, în cele din urmă, să declare război părților beligerante 141. Sperînd să poată trage foloase de pe urma acestei atitudini, în 1943, românii au trimis diplomați pacifiști în Marea Britanie și SUA. Bucureștiul spera ca Occidentul să apere România de încercările sovieticilor de a pune mîna pe Basarabia și Bucovina de Nord. Românii nu-și dădeau seama, însă, că războiul făcuse din Washington, Londra și Moscova niște asociați
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sudul Franței concomitent cu invazia anglo-americană din Normandia. Acceptul lui Roosevelt și Churchill însemna că armata sovietică avea să elibereze singură Balcanii 144. Condiții de capitulare: viziunea occidentală și cea sovietică Între timp, românii continuau să sondeze terenul, trimițînd diplomați pacifiști la legațiile britanice și americane din țările neutre, iar sovieticii începeau convorbirile neoficiale cu reprezentanții regimului Antonescu. Sovieticii știau de tratativele României cu Aliații occidentali și erau hotărîți să împiedice această țară să ajungă la o pace separată cu ei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ar fi apucat să se orienteze către stînga fără a fi catalogați drept "comuniști" sau "socialiști de salon". Evenimentele din țările comuniste au avut și ele rolul lor. Moartea lui Stalin, încetarea focului în Războiul din Coreea și noua ofensivă pacifistă a sovieticilor inițiată de Malenkov au creat premisele noii Viziuni 688. Și în sfîrșit, fără a minimaliza importanța Noii Viziuni, trebuie să recunoaștem că nu chiar totul era "nou". În concluzie, CSN 162/2 recomanda SUA să le creeze în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe o doctrină "deosebit de represivă"779. America avea să-și asigure protecție sieși și aliaților săi printr-o mare putere nucleară. Dulles nu voia să spună, prin aceasta, că SUA aveau să treacă la ofensivă. Dimpotrivă, "politica represivă" era una pacifistă. De vreme ce orice conflict militar inițiat de sovietici s-ar fi soldat cu distrugerea Uniunii Sovietice, Moscova trebuia împiedicată să recurgă la agresiune. "Noua direcție" prevăzută de CSN 162/2 a rămas politica fundamentală de securitate a Americii pînă pe 7
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
782. CSN 5501 era de o importanță capitală 783. Era pentru ultima dată cînd politica americană avea la bază concepția că lumea este alcătuită din două tabere ostile și ireconciliabile. Pentru a-și schimba imaginea, sovieticii au lansat o campanie pacifistă. Aceasta a presupus împăcarea cu Iugoslavia, un tratat de pace cu Austria, o ofertă de desființare a NATO și a noului Pact de la Varșovia, precum și participarea lui Nikita Hrușciov la întîlnirea la nivel înalt cu reprezentanții Marii Britanii, ai Franței și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
săptămîni, Gheorghiu-Dej a susținut cu entuziasm această declarație 820. Coexistența pașnică și principiul neamestecului au devenit sloganurile lumii comuniste, fiind îmbrățișate și de participanții la Conferința Solidarității Popoarelor Afro-Asiatice, de la Bandung, Java, din aprilie 1955. Bucureștiul urmărea în continuare ofensiva pacifistă a Moscovei, cu scopul de a-și atinge propriile obiective, folosindu-se de acțiunile sovietice. În luna mai, o nouă delegație sovietică, alcătuită din Nikita Hrușciov, secretar al partidului și Nikolai Bulganin, care pe 8 februarie 1955 îl înlocuise pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
relațiilor diplomatice nu erau singurul mod prin care România exercita presiuni asupra Statelor Unite. Bucureștiul dorea în continuare să intre în Națiunile Unite și prin campania de pace pe care o lansaseră, sovieticii cereau includerea a cinci state-satelit în acest organism pacifist. Războiul Rece împărțise lumea în două tabere și întrucît Statele Unite dețineau controlul majorității voturilor din ONU, Administrația americană nu vedea de ce i-ar coopta și pe aliații Moscovei. Încă din 1950, SUA și Uniunea Sovietică se opuseseră includerii de noi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
noiembrie 1957, liderii celor douăsprezece partide comuniste aflate la putere s-au întîlnit la Moscova pentru a aniversa 40 de ani de la Revoluția Bolșevică. Întîlnirea nu a fost lipsită de dezbateri serioase. Mao Zedong, președintele Republicii Populare Chineze, considera ofensiva pacifistă a lui Hrușciov ca fiind una revizionistă. Beijingul concura cu Moscova pentru supremația asupra lumii comuniste încă de la conferința de la Beijing. Cel de-al XX-lea Congres al Partidului, din 1956, s-a dovedit a fi un atac împotriva lui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o facă rămîn încă obscure, dar există cîteva explicații. Această retragere nu a periclitat nicidecum securitatea națională a Uniunii Sovietice și nici nu i-a redus capacitatea de a efectua o intervenție militară în România. Ba chiar a dat campaniei pacifiste a Moscovei o mai mare credibilitate în fața Occidentului. Poate că această concesie a lui Hrușciov voia să pară un gest prietenesc față de guvernul român, care să-l determine să rămînă loial Moscovei și să reducă influența Chinei asupra Europei de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
posibila intenție a Hanoiului de se fi folosit de București doar pentru a ascunde adevăratele intenții ale Vietcongului față de Statele Unite. După atacul de la Tet, președintele Johnson i-a trimis lui Ceaușescu un mesaj în care îi mulțumea pentru eforturile sale pacifiste 1246. Congresul și comerțul Est-Vest, 1968 În tot acest timp, opoziția Congresului față de proiectul de lege pentru comerțul Est-Vest a rămas un obstacol pentru Johnson. Pe 12 decembrie 1967, Wilbur Mills a anunțat administrația că problema comerțului Est-Vest este ultimul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
invitația României. Mai întîi, și-a concentrat atenția asupra vizitei de lucru de opt zile făcută aliaților europeni ai Americii, la sfîrșitul lui februarie și apoi, la întoarcere, asupra încercării de a convinge Uniunea Sovietică să-și asume un "rol pacifist în Estul Mijlociu și poate chiar și în Vietnam". La conferința de presă din 4 martie, președintele și-a exprimat dorința de a lucra cu Moscova, pentru a evita situațiile care altminteri ar fi putut duce la o confruntare între
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Deși Războiul din Coreea tindea să atenueze divergențele dintre Departamente, moartea lui Stalin, presiunile exercitate de aliații din Comitetul de Coordonare și noua politică a Moscovei au reinstituit diferențele de opinie dintre Stat și Comerț, pentru cîțiva ani. Eficacitatea ofensivei pacifiste a sovieticilor, la care se adăuga noua senzație de securitate a Statelor Unite, bazată pe un puternic arsenal nuclear i-au încurajat pe oamenii de afaceri americani să caute noi piețe de desfacere în estul Europei. Propunerile oficiale ale lui Hrușciov
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
masacrului inutil", apelurile lui Pius al XI-lea pentru menținerea păcii, condamnarea "naționalismului nemoderat" (enciclica Ubi arcano, 23 decembrie 1922), au contribuit la evoluarea spirituală. Marc Sangnier, apropiat al lui Pius al XI-lea, dezvolta în mesajele sale o acțiune pacifistă și susținea ideea unei reconcilieri între foștii beligeranți. Acest profet al apropierii franco-germane susținuse înainte de război inițiativele pentru pace ale lui Alfred Vanderpol și participase la Louvain, în octombrie 1912, la Congresul Uniunii internaționale de studiu a drepturilor omului după
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]