354 matches
-
în Vârful Omu, punctul culminant al masivului. În afara celor două ramuri principale, tot din zona vârfului Omu se mai desprind culmi scurte și abrupte. Către est pornește muntele Moraru, spre nord-est Bucșoiu formează parte din cumpăna apelor, iar către nord Padina Crucii separă căldările glaciare Mălăiești si Țigănești. Situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, culmea principală a Bucegilor este caracterizată în primul rând prin formele sale de relief puternic contrastante: versantul prahovean (abrupt și stâncos, cu o diferență de
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Zambaccian), Camil Ressu, Iosif Iser, Nicolae Dărăscu. Ca Mecena al epocii sale, Krikor H. Zambaccian descoperea și lansa pictori și sculptori, dădea comenzi speciale artiștilor aflați la începutul carierei și achiziționa cele mai valoroase opere create de aceștia, precum Alexandru Padina, Ion Țuculescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Horia Damian. Sculpturile existente ca exponate în colecția sa erau create de Brâncuși (Cap de copil), Milița Petrașcu, Dimitrie Paciurea (Bust de femeie), Cornel Medrea și Oscar Han (Arcașul). În anul 2008, casa sa
Krikor H. Zambaccian () [Corola-website/Science/307057_a_308386]
-
Valeriu „Valer” Toma (n. 1957, Padina, județul Buzău) este un canotor român, laureat cu aur la Los Angeles 1984. A participat la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova la proba de dublu rame fără cârmaci (2-) cu Constantin Postoiu, clasându-se pe locul 4. Patru anu mai
Valer Toma () [Corola-website/Science/308121_a_309450]
-
lui Romeo. Menajera îi părăsește, iar Romeo renunță la relația cu Miki. El începe să-și ajute soția în treburile casnice, dar arde friptura provocând o gaură mare în ușa de la intrare. Scenariul filmului a fost scris de prozatoarea Rodica Padina. Ulterior, scriitoarea a realizat o novelizare a filmului, publicând în 1989 un volum ce conținea romanele "De joi pînă duminică" și "Alo, aterizează străbunica!", într-un volum cu romanul (Ed. Eminescu, București, 1989, Colecția Rampa, 164 p.). Filmul a fost
Alo, aterizează străbunica!... () [Corola-website/Science/308386_a_309715]
-
(n. 1925, comuna Padina, județul Buzău - d. 13 martie 2007) a fost un general român de Securitate. A fost comandant al Direcției a III-a de Contraspionaj a Securității. A fost și comandant al Școlii de ofițeri de Securitate de la Băneasa. După trecerea sa
Neagu Cosma () [Corola-website/Science/307447_a_308776]
-
de roci sedimentare, în special roci calcaroase de vârstă jurasică, lungă de aproximativ 24 - 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, și lată de aproximativ 6 - 8 km, pe direcțiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuții pereți verticali, inalți de 400-650 m, dintre Padina Lăncii și Valea lui Ivan, au luat naștere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor. Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca "Piscul Baciului", având 2.238 m. Masivul are numeroase piscuri peste
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
luat naștere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor. Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca "Piscul Baciului", având 2.238 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2.000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascuțit (2.150 m), Vf. Țimbalul Mare (2.177 m), Vârful dintre Țimbale (2.170 m), Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Căldării Ocolite (2.202 m) ). Temperatura medie anuală se menține în jurul valorii de
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
vin bun de Drăgășani. Oare nu este plastic toxic, interzis în Canada și multe alte țări? Bobo, fratele meu și cu Ana, soția lui, ne-au așteptat la Drăgășani cu drag și am petrecut o seară minunată, cu vin de... Padina (deal paralel cu dealul Amărăștilor), fără economie. 20 iulie, 2012 Ne-am sculat de dimineață, pentru a ajunge la Amărăști, în ziua cea mai importantă a anului pentru amărășteni - Sfântul Ilie, ziua comunei. Mă simt foarte atașat de amărăștenii mei
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
Scrieciu, Alexandru Petrescu, Burican Ilie, Toma Ion, Necșuleu Alexandru, Bărbulescu Emil, Viorel I.Ilie, iar din 1992 și până în prezent Drăghici N. Gheorghe. Nu sunt păstrate atestări documentare despre începutul învățământului roeștean, dar se știe că în punctul numit „Gura Padinilor″ se afla un local de primărie construit din cărămidă. Aici a funcționat prima școală al cărei învățător a fost fiul lui Vasile Condei, un localnic ce a îndeplinit serviciul de logofăt și a ținut cancelaria comunei. Acesta nu a servit
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
colonie de călugări mișuna în schiturile de pe munte ca și la muntele Atos"" Așa s-a construit Biserica schitului din vârful muntelui Cioclovina, la depărtare de 5 km de mănăstire dar și biserica din Cioclovina de jos, în locul numit și Padina Viilor, tot din piatră pe locul celei vechi.<br> Cele mai vechi lăcașuri de cult avizate de Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice (C.N.M.A.S.I.) sunt: Metocuri sau metohuri Metohurile cele mai vechi din apropiere ce țineau
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
, așezată pe o morenă a unei văi glaciare din Munții Bucegi, Valea Mălăiești, sub creasta zimțată a Padinei Crucii, străjuită de Bucșoiu la o altitudine de 1720 m, oferă adăpost turiștilor care vor să cunoască această zonă de pe versantul nordic al masivului. Pe platoul de la Mălăiești se găsesc două construcții care pot oferi adăpost turiștilor: refugiul de salvamont
Cabana Mălăiești () [Corola-website/Science/312115_a_313444]
-
amplasament. Resturile adăpostului au fost cărate sus, în golul alpin, fiind folosite la ridicarea unei alte cabane. În anul 1924 aceeași asociație turistică a ridicat „Casa Mălăiești” pe noul amplasament, la o altitudine de 1.720 de metri, la adăpostul Padinei Crucii. A fost mărită în anii 1938 - 1939, iar în 1967 a fost modernizată. În anii ei de vârf cabana avea aproximativ 100 de locuri vara și 50 de locuri iarna, în camere cu priciuri. În fiecare an se ținea
Cabana Mălăiești () [Corola-website/Science/312115_a_313444]
-
urmă „ocupă partea de vest a județului Buzău, spre județul Prahova, iar Câmpia Bărăganului de Mijloc ocupă interfluviul dintre Călmățui și Ialomița. Partea din dreapta Călmățuiului este ocupată de o fâșie lată de nisipuri de la Smeeni și Florica până la Pogoanele și Padina”. Teritoriul administrativ se întinde pe o suprafață de . Distanțele față de satele vecine sunt destul de mari. Distanța până la reședința comunei învecinate Mihăilești (situată în partea de nord-vest), este de . La vest se află satul Glodeanu-Sărat, distanța fiind de , aceeași distanță fiind
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
Mare - 2.177 m, Vârful dintre Țimbale - 2.170 m) din rocă metamorfică, stâncării calcaroase de vârstă jurasică, grohotișuri, goluri alpine, cheiuri (Cheile Zărneștiului, Cheile Vlădușca, Cheile Dâmbovicioarei), peșteri, ochiuri de mlaștină, cursuri de apă sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prăpastiile Zărneștiului, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate în urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajiști montane, fânețe, pășuni, zone împădurite. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), trifoi roșu ("Trifolium pratense"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: În Parcul Natural Bucegi se desfășoară festivalul Padina FEST, criticat pentru cantitatea mare de deșeuri lăsat în urmă. Reportaje
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Nera (coloana vertebrală a parcului) și cursul pârâului Beu spre amonte, incluzând Lacul Dracului, faimoasele cascade ale Beușniței, lacul Ochiul Beului și "Cascada Șușara". Parcul național reprezintă o zonă montană cu abrupturi calcaroase, doline, lapiezuri, peșteri (Peștera Lenuța, Peștera de sub Padina Popii, Peștera Bijuteria), avene, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri. Acesta include rezervațiile naturale Cheile Nerei - Beușnița, Izvorul Bigăr, Ducin și Valea Ciclovei - Ilidia. Parcul a fost instituit ca arie protejată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
avut loc într-o nouă formulă expozițională, extinsă. Piesele din colecție includ lucrări ale pictorilor români (Ion Andreescu, Corneliu Baba, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Horia Damian, Nicolae Dărăscu, Lucian Grigorescu, Nicolae Grigorescu, Iosif Iser, Ștefan Luchian, Samuel Mutzner, Alexandru Moser Padina, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Vasile Popescu , Camil Ressu, Nicolae Tonitza) și ale pictorilor francezi (Pierre Bonnard, Paul Cézanne, Camille Corot, Eugène Delacroix, André Derain, Raoul Dufy, Marquet Albert, Henri Matisse, Camille Pissarro, Pierre-Auguste Renoir și Maurice Utrillo), precum și piese ale
Muzeul Zambaccian () [Corola-website/Science/315900_a_317229]
-
aici s-au înființat o moară cu aburi, o școală de fete cu 28 de eleve și una de băieți cu 87 de elevi. Pe actualul teritoriu al orașului funcționa atunci și comuna Lacu Rezii, cu satele Lacu Rezii și Padina (Fântânelele), cu o populație totală de 886 de locuitori. În comuna Lacu Rezii funcționau o moară cu aburi, o școală de fete cu 5 eleve, o școală de băieți cu 60 de elevi și două biserici una în Lacu Rezii
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
locuitori. În comuna Lacu Rezii funcționau o moară cu aburi, o școală de fete cu 5 eleve, o școală de băieți cu 60 de elevi și două biserici una în Lacu Rezii fondată în 1740 de locuitori și alta în Padina, zidită în 1876 de proprietarul G. Petcu. În 1925, comunele Însurăței și Lacu Rezii făceau parte din plasa Viziru și erau formate fiecare doar din satul de reședință. Însurăței avea 1922 de locuitori, iar Lacu Rezii 300. Cu timpul, satul
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
în Vârful Omu, punctul culminant al masivului. În afara celor două ramuri principale, tot din zona vârfului Omu se mai desprind culmi scurte și abrupte. Către est pornește muntele Moraru, spre nord-est Bucșoiu formează parte din cumpănă apelor, iar către nord Padina Crucii separă căldările glaciare Mălăiești și Țigănești. Situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, culmea principala a Bucegilor este caracterizată în primul rând prin formele sale de relief puternic contrastante: versantul prahovean (abrupt și stâncos, cu o diferență de
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
stabilesc în special pe teritoriul actualului județ Caraș-Severin, aici înființează satele Bocșa Montană, Ocna de Fier, Reșița Montană, Văliug, Dognecea, Oravița Montană, Boșneag și se stabilesc printre altele și în Dubova, Pescari-Coronini, Moldova Nouă, Sasca Montană, Bocșa Română, Cărbunari, Stinapari, Padina Matei. În actualul județ Timiș, bufenii se stabilesc de asemenea în numeroase localități, Cronică Parohiala a satului Boldur notează pentru anul 1739 faptul că "acest sat este format din două grupuri: români neaoși (frătuți) și din munteni, sau bufeni, coloniști
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
protejat prin "Convenția Ramsar", ca zonă umedă de importanță internațională. Parcul se suprapune atât ariei de protecție specială avifaunistică Comana (sit SPA) cât și sitului de importanță comunitară Comana (sit SCI) și include rezervațiile naturale: Pădurea Ologa - Grădinari și Pădurea Padina Tătarului. Parcul Natural Comana prezintă o arie naturală încadrată în bioregiunea continentală sudică a Câmpiei Române și cea nord-estică a Câmpiei Burnazului, ce adăpostește, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
dintre Austro-Ungaria și România. Scenariul a fost scris de Mihai Opriș și Vasile Chiriță. Filmul a intrat în faza de producție la 2 octombrie 1977. Filmările au început la 28 februarie 1978 și s-au desfășurat la Târgu Jiu, Pucioasa, Padina, Târgoviște și București, fiind finalizate în iunie același an. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale și al organelor locale de partid și de stat din județul Gorj. Pentru rolul Ecaterinei
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
tip mixt) situată în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Aria naturală cu o suprafață de 144,30 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Dâmbovița (aproape de limita teritorială cu județul Prahova) în Munții Bucegi, între platoul Padina și Lacul Bolboci, la o altitudine medie de 1.800 m. în bazinul superior al râului Ialomița. Rezervația naturală a fost declarată Arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
în țară, formația cântând, printre altele, în deschiderea concertului susținut de formația British Sea Power în clubul Silver Church pe 8 iunie, în cadrul festivalului alternaTIFF din Cluj-Napoca pe 11 iunie, la B'ESTFEST Summer Camp pe 2 iulie și la Padina Fest pe 4 august. În octombrie 2011, Radio Guerrilla a început difuzarea piesei „Când te-am cunoscut, Cristina”, un cover al unei melodii lăutărești, care fusese interpretată anterior de Azur și mai apoi de Maria Răducanu. „Când te-am cunoscut
Robin and the Backstabbers () [Corola-website/Science/327326_a_328655]