155,444 matches
-
printre instrumentele de tortură, în muzeul comunismului de la Sighet, a fost repusă în circulație la data de 5 februarie 2002, la doisprezece ani și două luni de la căderea comunismului, de către Ion Bogdan Lefter, prin intermediul revistei Observator cultural. Chiar pe prima pagină a acestei reviste stă scris cu litere mari: "O CARTE CU PROBLEME: OMUL RECENT". Este vorba, bineînțeles, de Omul recent de H.-R. Patapievici, amplu eseu filosofic publicat la sfârșitul anului trecut la Editura Humanitas. H.-R. Patapievici, inteligență strălucită
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
în mod vădit n-ai citit-o decît, cel mult, pe sărite. Este un lucru inadmisibil. Am simțit de cîteva ori că recenzia nu are legătură directă cu cartea, că autorii recenziei sînt departe de a fi citit cu acribie paginile pe care le comentează. Pe urmă poți să-i semnalezi autorului scăpări bibliografice - sîntem într-un moment în care n-ai cum, dacă ești normal, să acoperi toate titlurile - dar să sugerezi cu asta că ai de a face cu
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
a dispărut, tipul de intelectual activ, care vrea altceva decît pur și simplu să exhibe dexterități bibliografice, mușchiulatură de specialitate. Cei mai mulți au devenit fabricanți de cărți: știu cum se face obiectul ăsta, au un fel de îndemînare în a armoniza pagina cu subsolul și-n a crea accesorii inhibante. Foarte puțini sînt cei care scriu riguros, care simt nevoia s-o facă pentru că sînt apăsați de o întrebare vie. Tipul ăsta de text viu, de problematică asumată cred că e rar
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
anume, între privire distantă și trăire violentă, strict disciplinată. Raportare la o realitate, excesiv concentrată în general, greu identificabilă uneori în grafia grăbită ori în prescurtările și semnele care înlocuiesc adesea narațiunea, atâtea fragmente de gând stîrnite și oprite pe paginile manuscrisului păstrat de Monica Lovinescu la Paris. Dactilografiate în număr de 1472, aceste pagini, au fost copiate la xerox de Gabriela Omăt, iar la întoarcerea în țară supuse de ea rigurosului examen de lecțiune, cerut de stabilitatea responsabilă a acestui
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
concentrată în general, greu identificabilă uneori în grafia grăbită ori în prescurtările și semnele care înlocuiesc adesea narațiunea, atâtea fragmente de gând stîrnite și oprite pe paginile manuscrisului păstrat de Monica Lovinescu la Paris. Dactilografiate în număr de 1472, aceste pagini, au fost copiate la xerox de Gabriela Omăt, iar la întoarcerea în țară supuse de ea rigurosului examen de lecțiune, cerut de stabilitatea responsabilă a acestui text, greu de descifrat, în ciuda impresiei de claritate de la prima vedere. Agende literare este
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
le folosește alternativ pe amîndouă. O singură dată apare și varianta Caiete. În schimb, Jurnal este titlul la care se stabilește Virgil Ierunca în 1951. Atunci, încredințate revistei din exil Caete de Dor 2), sînt pentru prima oară date publicității pagini selectate din anii 1923-1926. Publicarea în întregime a fost posibilă, în ediția de față, mulțumită acordului doamnei Lovinescu. Pentru responsabilitatea de a decide schimbarea traiectoriei textului, presupus a fi fost scris de E. Lovinescu numai pentru sine, Cuvântul înainte se
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
fi un publicist". " Notele" sînt copleșitoare, ele vin ca răspuns oricărui subiect care se cere explorat, care dă un sens interesului arătat de E. Lovinescu din clipa în care se oprește asupra lui, sau dacă insistă: dezbaterile scrisului lovinescian în paginile diferitelor reviste, ecoul în presă al disputelor "generației tinere", cum trăiește o carte viața care i-o dau anchetele literare, tensiunea așteptării reacțiilor lui G. Călinescu (În sfîrșit, art. Călinescu) campania dezbaterilor împotriva pornografiei în artă, viața la SSR, bătălia
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
mai diferite, ceea ce presupune matură cunoaștere a culturii, și literaturii, dar și a cunoașterii problemelor epocii, altele decît cele abia menționate, Și, mai presus de orice, presupune știința celor trei autori ai "notelor" de a se aventura printre miile de pagini ale publicațiilor periodice românești interbelice de unde, prin deducție, susținută de solida lor pregătire, Margareta Feraru, Gabriela Omăt și Alexandru George să depisteze, în stilul propriu și cu accentuata lor individualitate, nebănuite comori de date. Din păcate, spațiul nu permite prea
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
unei subtile inițieri. Întrucît nu am găsit niciodată resurse în bugetul personal să cumpăr cartea de bucate a lui Radu Anton Roman, mărturisesc că mă inițiez uneori și pe ascuns, la standul Muzeului Țăranului Român unde răsfoiesc încet și savant paginile, memorînd, cît pot, adică două-trei rețete. Pînă se va epuiza tirajul. Cînd eram pe culmile elogiului și plescăiam pofticios, dar rafinat, opresc mașina la culoarea roșie a semaforului și îmi învîrt ochii după trecători. Din Maternitatea Polizu ieșeau precipitat doi
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
pe care el o actualizează ori de cîte ori îl folosești, un fel de ereditate semantică. în cazul particular al articolelor la care am recurs știu precis că ele au pretins o mobilizare mai mare decît o cere scrierea cîtorva pagini obișnuite. Este motivul pentru care consider că aceste texte sînt . Ele au fost scrise uneori cu furie, alteori cu sufletul la gură. Nu poți inventa aceste stări care fac parte acum din memoria peticelor și compun un capital pe care
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
Nicolau nu e niciodată oțărîtă, deși probabil spiritul critic ar îndreptăți-o. Cei care împart oamenii, așa cum o fac eu, în cei care zic "O zi bună" și ceilalți, cărora le e suficient un autohton "La revedere", vor găsi la pagina 164 cea mai interesantă analiză a tipurilor de salut în lumea de azi: "Acum se întîmplă ceva nou și, din punctul de vedere al învățătoarei mele, destul de grav. Nu se mai schimbă un salut cu altul, ci, pe terenul unei
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
mai numeroase sînt probabil articolele cu ton direct, care constată cu ochi critic și în același timp cumva șăgalnic fețele unei lumi în mișcare. De cele mai multe ori există un dialog deschis și explicit cu cititorul, care e îndemnat să sară pagini, să revină, să deschidă o carte de povești, să aibă răbdare. Din munca de teren cercetătoarea reține mai puțin documente etnologice și mai mult "istorioare" în care țăranii, tradiționali sau nu, sînt puși să vorbească, să se manifeste, în timp ce etnologul
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
Cronicar Linșaj intelectual Observatorul cultural este un client obișnuit al Cronicarului, care s-a referit la multe apariții interesante din paginile lui, semnalîndu-le ori comentîndu-le cu o simpatie fățișă. Grupajul de articole din nr. 102 (continuat în nr. 103, cînd acest text se afla sub tipar) însă care pune în discuție cartea lui H.-R. Patapievici Omul recent e de natură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
României - alegătorul obișnuit, ca pînă acum, sau Parlamentul, cum dorește premierul Năstase? "Țara arde și noi pieptănăm republica" își intitulează Nistorescu editorialul consacrat acestui subiect. l De obicei Cronicarul nu dă atenție faptelor diverse publicate cu excesivă larghețe pe prima pagină a cotidianelor. Știrea asupra căreia ne oprim e că rotweilerii adjunctului Inspectoratului Județean de Poliție din Covasna, locotenent-colonelul Ioan Crăciun, au ucis un om, pe vecinul polițistului, după ce au mai sfîșiat o persoană, care se află în spital de mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
a burtosului care folosește țara pe post de drog și istoria drept cămară de alimente. Corupția la scară națională (ba chiar internațională, până-n inima Cosei Nostra), pe de o parte, izbucnirile isteric-totalitare, pe de altă parte, au readus România pe pagina întâi a ziarelor internaționale și în prime-time-ul emisiunilor de televiziune. Nu știu dacă putem conta la nesfârșit pe tulburele context universal, la adăpostul căruia o clasă de politicieni iresponsabili își fac de cap. E adevărat, Occidentul pare dispus acum să
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
în fața barului. Mă sprijineam de o balustradă, ca să nu cad. Mă țineam de o balustradă metalică și aveam frisoane în spate". în altele, timpul e dilatat în fraze încărcate de detalii, cum se întîmplă în Psihologie, unde umple, pe o pagină și ceva, paranteza dintre "EU" și "AM UCIS". Molia magnifica, un text amplu, scrisori către un poet, disipează în fragmente cu personaje incerte povestea a patru prieteni. Epilogul reia și explică parțial aceste scene ("fotografii") într-un discurs care se
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
gestioneze cu un spor de demnitate ultimele luni ale mandatului, președintele TVR girează cu cinism politica autoritarist-dictatorială făurită cu tot mai multă vigoare atât în Piața Victoriei cât și la Cotroceni. Antologia rușinii, căreia dl. Hadjiculea i-a adăugat destule pagini, va trebui să consemneze demisia morală a unui regizor talentat care de dragul iluzoriilor avantaje de-o clipă a coborât la nivelul unui simplu băiat de la lumini, obsedat să pună cât mai bine în evidență isprăvile unui regim cleptoman, revanșard și
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
și despre artiști. Principiul este să te exprimi altfel aici, atipic, prin apel la un alt mijloc de expresie, la o altă artă decît cea care te-a consacrat. Aceste provocări la autoinvestigație, la sondarea plurivalenței din fiecare aduce în paginile revistei Atipon exerciții fascinante de autodefinire. O plasticiană, de exemplu, prezintă într-o succesiune de imagini modalitatea în care pregătește un fel de mîncare: se duce în piață, alege zarzavaturile, puiul, ajunge în bucătărie și, tot așa mai departe, etapă
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
este subintitulată "un discurs popular închinat preoților și învățătorilor români", considerați de reprezentanții Școlii Ardelene, și, mai târziu, de Octavian Goga, luminătorii satelor. Dacă Învățătorul și poporul poate fi considerat un tratat elementar de economie politică, Detorințele noastre este o pagină de pedagogie socială, vorbind despre educația în familie, biserică și școală, subliniind că numai morala religioasă și știința de carte sunt capabile să salveze poporul român. Ca și Gh. Șincai, în Învățătura firească spre surparea superstiției norodului, combate credința deșartă
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
simț de onestitate, apărători ai virtuților poporului român și nu oameni care să facă ca viața noastră politică și publică să apuce pe calea corupțiunii". Este o reeditare binevenită pentru că dincolo de omagierea personalității unui vrednic urmaș al Școlii Ardelene, aceste pagini cuprind idei și recomandări ce nu și-au pierdut actualitatea.
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
în același timp din greu legile economiei de piață (premierele sînt rare, mulți actori de prestigiu nu mai "joacă" decît în reclame). Totodată, confruntată cu grave probleme financiare, literatura română de calitate agonizează și, așa cum am mai scris (în această pagină) mulți scriitori au renunțat să se mai chinuie încercînd să publice. În paranteză fie spus, catastrofalul nivel de trai din România a ajuns să pună sub semnul întrebării ideea de vocație: medici, profesori, magistrați, ziariști își părăsesc profesiile, migrînd spre
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
îl va înțelege. Iată ce-mi scrie M. H. Simionescu: " Până aseară, când am terminat lectura, mi-am tot făcut reproșuri în legătură cu îndrăzneala de a-ți cere romanul îndelung jinduit (e vorba de Căderea în lume - n. n.). Odată cu întoarcerea ultimei pagini, necrezând parcă în acel fine, cu datarea sub el, mai sperând să rămân în lumea cărții, deși încheierea ei e ca un coral de orgă, reproșurile au început să mă roadă; în fond principalul era ca această carte să-mi
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
2000 a apărut în Germania, prin grija unui excelent traducător - profesorul Evanghelos Konstantinou din Würzburg - o amplă antologie din lirica dvs. într-o elegantă ediție bilingvă. Cititorul român a făcut cunoștință cu versurile dvs. publicate de-a lungul anilor în paginile unor reviste literare din Iași, dar și din București sau Cluj-Napoca. Până la apariția în limba română a unui volum care să reunească principalele dvs. creații - eveniment care sperăm să se întâmple cât mai curând -, v-am ruga să ne mărturisiți
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
Țiganiada și Istoria Ieroglifică. Dar debutul meu firoscos, barosan, oficial și de care chiar îmi aduc aminte cu plăcere este chiar în această "Românie literară", în mai '75, cînd, presupun că George Ivașcu a cerut, cu ocazia Zilei Tineretului, o pagină cu tineri critici vînjoși pentru care Antoaneta Tănăsescu (Ioana Mălin, care făcea cronica radio la RL) ne-a cerut cîte un articol, lui Marian Popescu și mie. Și, uite așa, am re-re-debutat în "România Literară", în '75. Tot alături de Marian
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
noi. Nu mai reușim și nu cred că, ani buni, de azi înainte, vom reuși să avem o priză nevinovată, o ingenuitate a percepției clasicilor, neviciată de luptele politice. Aici e tragedia. Dar eu și mîine aș tipări douăzeci de pagini în LA&I despre Eminescu. Fie în rău, fie în bine, cu condiția să fie lucrate cu bună credință. Eminescu, după cum știm, poate fi făcut praf, dacă vrei, dar de un cunoscător de germană, de un om care să-l
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]